De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Semn conven?ional
meteorologic pentru
grindin?
Grindina
este o form? de
precipita?ii
, particulele de ap? din atmosfer? c?zand pe suprafa?a solului in form? de ghea??. Se formeaz? atunci cand pic?turile de ploaie traverseaz? straturi de aer cu temperaturi sc?zute (sub 0 °C).
Particul? de grindin? cu diametrul de aproximativ 6 cm.
Particulele de ghea?? au in general o form? neregulat?, diametrul mediu fiind in general de 5 ? 50 mm, dar putand fi mult mai mare in cazul
furtunilor electrice
. Particulele sunt formate din ghea?? transparent? sau dintr-o alternan?? de staturi de ghea?? transparent? ?i ghea?? translucid?, grosimea straturilor fiind de cel pu?in 1 mm. Cea mai grea grindin? a avut 1 kilogram ?i a c?zut in anul 1986 in Gopalganj, Bangladesh.
Grindina se produce mai ales in sezonul cald, fiind asociat? cu averse, vant ?i desc?rc?ri electrice. In Romania este mai frecvent? in
B?r?gan
,
Dobrogea
?i sudul
Moldovei
?i este intotdeauna provocat? de nori
cumulo-nimbus
.
Efectele grindinei
Prin ac?iunea de izbire, grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole, poate deteriora acoperi?urile imobilelor sau caroseriile ma?inilor. Sunt cunoscute cazuri in care, din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor, au murit 300 de persoane in Bangladesh. Pe teritoriul Romaniei, in data de 20 iunie 1997, in 2 localit??i din jude?ul Dolj, au murit 4 persoane. Martorii spun c? dimensiunile unui fragment dep??eau m?rimea unui ou de stru?, stratul de grindin? atingand atunci cca 50 cm. De asemenea, la 3 s?pt?mani dup? vijelie, pe camp inc? mai erau iepuri mor?i, iar in crang nu se mai auzea ciripit de p?s?ri. Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost inregistrate ?i in Comuna Ruc?r la data de 13 august 1999. Alte zone in care s-au inregistrat furtuni cu grindin? mare sunt in: Br?ila (7 iunie 1880); Ia?i (4 august 1950); Bucure?ti-B?neasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991), Dorohoi(4 mai 2019), Zal?u (28 mai 2019).
