Grau
este un termen generic care desemneaz? mai multe specii apar?inand genului
Triticum
. Acestea sunt
plante
anuale din familia gramineelor (
Poaceae
), cultivate in aproape intreaga lume. Graul este cea mai cultivat? plant? in lume ?i a patra cultur? mondial? ca produc?ie dup?
trestia de zah?r
,
porumb
?i orez. Pe locul 2 ca suprafa?? se afl? porumbul. In Europa Occidental? ?i in
Orientul Mijlociu
, graul ?i derivatele sale fac parte din alimenta?ia curent?.
Graul este originar din
Asia de sud-vest
. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea graului au fost descoperite in a?a numitul
Corn al Abunden?ei
(regiune fertil? in vestul Asiei, care cuprinde teritoriul
Siriei
,
Iordaniei
,
Turciei
,
Armeniei
?i
Irakului
(de ast?zi). Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grau s?lbatic? (einkorn,
Triticum boeoticum
) a fost recoltat? ?i apoi cultivat? de c?tre locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zon?. Aproximativ 1000 de ani mai tarziu, o muta?ie a survenit in cadrul altei specii de grau, numit? emmer (
Triticum dicoccoides
), rezultand o plant? cu boabele mai mari, care nu se mai puteau impr??tia in b?taia vantului. De?i aceast? plant? nu s-ar fi putut reproduce in s?lb?ticie, oferea mai mult? hran? pentru oameni ?i astfel a intrecut celelalte specii, devenind primul str?mo? al variet??ilor moderne de grau.
La inceput, boabele de grau se pare c? erau consumate crude, mai apoi fiind pr?jite sau fierte in ap?, sau sub form? de turte, f?cute din f?ina grosier? rezultat? prin m?cinarea lor intre dou? pietre. Graul se impune ca
aliment
de baz? in cultura occidental?, fiind prezent in mesele zilnice sub form? de
paine
,
gri?
, paste f?inoase, produse de
patiserie
, biscui?i, etc.
Cultura graului nu este la fel de dificil? precum cea a
orezului
, campurile cultivate nu necesit? o amenajare special? sau lucr?ri laborioase de intre?inere. Spre deosebire de orez, graul nu trebuie supus unor opera?ii speciale (decorticare) dup? recoltare.
Genetica graului este mai complicat? decat genetica animalelor domestice, deoarece graul este capabil de poliploidie, adic? noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi decat specia originar? (dou? seturi, organism diploid). Diversele variet??i de grau actuale difer? atat prin
genom
cat ?i prin num?rul de cromozomi. Graul Einkorn este diploid (are dou? seturi de cromozomi) ?i poate fi considerat str?mo?ul tuturor speciilor actuale. Graul Einkorn hibridizat cu o alt? plant? ierboas? s?lbatic? diploid? (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat variet??ile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi) Emmer ?i Durum. La randul lor, aceste specii au fost hibridizate cu alt? specie s?lbatic?, Triticum tauschiii, rezultatul fiind variet??ile hexaploide: Spelt ?i graul comun.
Lan de grau comun
Grau dur
Exist? multe sisteme de clasificare taxonomic? a speciilor de grau. Acestea se impart dup? sezonul de cre?tere (grau de iarn? sau de var?) ?i dup? con?inutul de
gluten
. Graul de iarn? este ins?man?at toamna, fiind indeosebi cultivat in regiunile mediteraneene ?i cele temperate. Graul de var? suport? cu greu temperaturile sc?zute, ca urmare se ins?man?eaz? prim?vara in ??rile cu ierni aspre. Aceste specii de grau au permis
Siberiei
?i Canadei s? devin? mari produc?tori mondiali de grau. Graul dur (
T. turgidum
var.
durum
, vezi mai jos) are un con?inut mare de gluten ?i este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales in zonele calde ?i uscate (sudul Europei -
Italia
, sudul Fran?ei). Graul comun (
Triticum aestivum
), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (
Canada
, Ucraina) ?i este principala surs? de f?in? de panifica?ie, folosit? la coacerea
painii
. Frecvent in trecut f?ina de grau era degradat?, prin amestecul semin?elor de grau cu cele de
neghin?
.
Specii de grau:
- Graul comun
- (
Triticum aestivum
) Specia hexaploid? cea mai cultivat? in lume.
- Einkorn
- (
T. monococcum
) Specie diploid?, exist? atat in variet??i cultivate cat ?i in variet??i s?lbatice. Una din primele specii de grau, rar cultivat? ast?zi.
- Emmer
- (
T. turgidum
var.
dicoccum
) Specie tetraploid?, cultivat? sau s?lbatic?. In antichitate era foarte cultivat?, in zilele noastre mai rar.
- Durum
,
grau dur
sau
grau arn?ut
- (
T. turgidum
var.
durum
) Forma tetraploid? de grau cultivat? azi.
- Alac spelt
- (
T. spelta
) Alt? specie hexaploid? cultivat? pe scar? restrans?.
In anul
2004
, produc?ia global? de grau a insumat 627 milioane de tone. Principalele ??ri cultivatoare au fost:
- China
: 91,3 milioane de tone
- India
: 72 milioane de tone
- Statele Unite ale Americii
: 58,8 milioane de tone
- Federa?ia Rus?
: 42,2 milioane de tone
- Fran?a
: 39 milioane de tone
- Germania
: 25,3 milioane de tone
- Australia
: 22,5 milioane de tone
- Romania
: 7,5 milioane de tone
[2]
In 1997, consumul mondial mediu de grau pe cap de locuitor a fost de 101 kg.
- Bonjean, A.P., and W.J. Angus (editors). The World Wheat Book: a history of wheat breeding. Lavoisier Publ., Paris. 1131 pp. (2001).
ISBN 2-7430-0402-9
- .
ISBN
978-3-7690-0719-0
.
- Garnsey Peter, Grain for Rome, in Garnsey P., Hopkins K., Whittaker C. R. (editors), Trade in the Ancient Economy, Chatto & Windus, London 1983
- Jasny Naum,
The daily bread of ancient Greeks and Romans
, Ex Officina Templi, Brugis 1950
- Jasny Naum,
The Wheats of Classical Antiquity, J
. Hopkins Press, Baltimore 1944
- Heiser Charles B.,
Seed to civilisation. The story of food,
Harvard University Press, Harvard Mass. 1990
- Harlan Jack R.,
Crops and man
, American Society of Agronomy, Madison 1975
- S. Padulosi, K. Hammer, J. Heller, editors (
).
Hulled wheats
. Promoting the conservation and use of underutilized and neglected crops. 4. International Plant Genetic Resources Institute, Rome, Italy.
- Saltini Antonio,
I semi della civilta. Grano, riso e mais nella storia delle societa umane
, Prefazione di Luigi Bernabo Brea, Avenue Media, Bologna 1996
- Sauer Jonathan D.,
Geography of Crop Plants. A Select Roster
, CRC Press, Boca Raton