한국   대만   중국   일본 
Giovanni Antonio Scopoli - Wikipedia Sari la con?inut

Giovanni Antonio Scopoli

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Giovanni Antonio Scopoli
Date personale
N?scut [1] [2] [3] Modificați la Wikidata
Cavalese , Trentino-Tirolul de Sud , Italia [4] Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani) [5] [1] [6] [7] Modificați la Wikidata
Pavia , Ducatul Milanului [8] [4] Modificați la Wikidata
Ocupa?ie botanist [*] ​
pteridolog [*] ​
chimist
zoolog [*] ​
ornitolog [*] ​
medic
biolog
lepidopterolog [*] ​
arahnolog [*] ​
micolog [*] ​
geolog
cadru didactic universitar [*] ​
naturalist Modificați la Wikidata
Locul desf??ur?rii activit??ii Banska ?tiavnica [9] [10]
Pavia [9] [10]
Cavalese
Vene?ia
Idrija ( ? )
Idrija [10] Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba latin? [11]
limba italian? [12] [11]
limba german? [11] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea din Innsbruck   Modificați la Wikidata
Organiza?ie Universitatea din Pavia   Modificați la Wikidata
Modific? date / text   Consultați documentația formatului
Giovanni Antonio Scopoli

Giovanni Antonio Scopoli , adesea oar? latinizat ca Johannes Antonius Scopolius , (n. , Cavalese , Trentino-Tirolul de Sud , Italia  ? d. , Pavia , Ducatul Milanului ) a fost un om de ?tiin?? , medic , botanist , micolog , zoolog ?i scriitor ?tiin?ific tirolez de origine italian?. El a fost numit de biograful lui, Otto Guglia (1904-1984), primul european non-na?ional precum Linnaeus Austriae . Abrevierea numelui s?u in c?r?i ?tiin?ifice de botanic? ?i micologie este Scop. , iar in cele zoologice Scopoli .

Familie [ modificare | modificare surs? ]

Giovanni a fost fiul lui Francesco Antonio Scopoli, jurist promovat precum guvernator al principe-episcopului de Trento , mama lui fiind Claudia Catharin, fiica patricianului trentin Antonius de Gramola (1699-1791), o pictori?? cunoscut?.

Erete , din:Deliciæ Floræ et Faunæ Insubricæ, (1760)

El s-a c?s?torit de trei ori: pentru prima dat?, in anul 1749 la Cavalese, cu nobila Albina de Miorini (d. 1756) ?i dup? moartea dansei, pentru a doua oar?, in anul 1758, cu Catharina de Franchenfeldt (d. pe la 1770). Dup? decesul ?i acestei so?ii, s-a cununat, pe 2 august 1774 la Schemnitz , cu Caroline, fiica lui Johann de Franzenau, medic militar, savant, intre altele, din 1806, organizator a sistemului educa?ional sub Napoleon I . Giovanni a avut trei copii, un fiu ?i o fat? din prima, precum inc? un fiu, Johann Anton (Giovanni Antonio, 1774-1854) din a treia c?s?torie. [13] Acesta a fost medic, econom precum publicist ?i numit conte al regatului Italiei in anul 1810. [14] [15] [16]

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Tan?rul Scopoli a urmat ?coala primar? la Cavalese, apoi liceul din Trento ?i in sfar?it acel de la Hall in Tirol , zece kilometri in est de Innsbruck , unde ?i-a dat bacalaureatul. A studiat in continuare medicine la Innsbruck, promovand in 1743. Studiul de plante ?i insecte ale patriei sale Tirol , c?rui s-a dedicat din tinere?e, l-a continuat pe lang? activitatea sa de medic in Cavalese, Trento ?i Vene?ia . [17]

Entomologia Carniolica, 1763

In 1751 episcopul-principe ( Furstbischof ) Leopold de Seckau, conte de Firmian, l-a numit secretar privat, dar, deja in anul 1753, s-a indreptat spre Universitatea din Viena , unde a studiat suplementar o specializare care i-a permis, dup? absolvirea acesteia sub foarte cunoscutul profesor Gerard van Swieten un an mai tarziu, s? preia activit??i de interes public ca ap?rarea de epidemii, controlul personalului medical ?i afaceri medicinale in fa?a tribunalelor. Primul angajament in aceast? calitate l-a c?p?tat in ora?ul minier Idria (ast?zi Slovenia ). Aici a avut-o s? aib? grij? ca medic de aproximativ 2000 de mineri cu familiile lor. Pentru acest scop a infiin?at, printre altele, o farmacie. In 1763, i-a fost tradus? in plus predarea chimiei metalurgice elevilor mineri. [18]

Joannes Antonius Scopoli 1784

In tot acest timp n-a uitat de botanic?. Astfel Scopoli a descris, drept rezultat multor excursii in regiune, in operele sale majore Flora Carniolica (2 volume, 1760 ?i 1772) cu mai mult de 750 de plante cu flori ?i mai mult de 250 de criptogame precum Entomologia Carniolica (1763), cu mai mult de 1000 de specii, men?inand o coresponden?? intens? cu Carl von Linne ?i al?i naturali?ti. Activitatea sa medicala in Idria l-a indemnat pentru analizarea chimic? (descrierea, extrac?ia ?i prelucrarea) a mercurului con?inut in roc?, precum ?i pentru descrierea bolilor minerilor efectuate ulterior. Cu propunerile sale privind metodele de siguran?? ?i de vindecare la locul de munc? in opera sa ?Tentamina physicochymico-medica” (1761), el a devenit un co-fondator al medicinii muncii . De asemenea, savantul a studiat plante subterane (in principal ciuperci ?i licheni ) ?i a devenit astfel un pionier al speologiei botanice. El a descris acolo, in detaliu, insu?irile macroscopice ?i caracterizante de 187 specii de ciuperci, imp?r?indu-le in 11 genuri in conformitate cu taxonomia lui Linne, refuzand ins? acestui sistem al sexualit??ii plantelor. Treizeci de specii de bure?i poart? numele lui, printre care Amanita caesarea ?i Macrolepiota procera . Dar ?i multe specii de plante ?i insecte descrise de el pentru prima dat?, au fost numite dup? el. Solanaceea ?Atropa species“, descris? de el in 1760, a fost denumit? de Linne (1767) ?Hyoscyamus Scopolia“, ?i Nikolaus Joseph von Jacquin a ad?ugat-o la noul gen ?Scopolia, Species Carniolica” (1764). Abrevierea numelui s?u in carti ?tiin?ifice este ?Scop.”. [13] [19] [20]

Platan, sem?nat de Scopoli in 1778

In anul 1769 Scopoli a fost transferat, probabil ca urmare a criticii superiorilor s?i in Idria din cauza investiga?iilor sale ?tiin?ifice consumatoare de mult timp, la Academia de Minerit in Schemnitz (in prezent in Slovacia ), ca profesor de chimie, mineralogie ?i metalurgie. In acela?i timp a fost numit consilier imperial ?i evaluator la Camera Oficiului Ungariei Regale , iar in 1776, a urmat voca?iei, devenind profesor de chimie ?i botanic? la Universitatea din Pavia (pe atunci Ducatul Milanului ), unde a stabilit o gr?din? botanic? ?i un laborator chimic. Pentru a imbun?t??i agricultura el a sugerat, printre altele, ingr???mintele chimice, de asemenea, s-a ocupat de cre?terea animalelor ?i de apicultura.

Mai departe, savantul a corectat par?ial sistemul pas?rilor ?i a reinnoit in special clasificarea insectelor, creand, prin luarea in considerare de cat mai multe caracteristici structurale, o clasificare sistematic?. De asemenea, in clasificarea mineralelor Scopoli a ales un mod propriu, ?inand seam?, pe lang? de caracteristicile structurale optice ?i de calit??ile lor chimice. Cuno?tin?ele bazate pe propriile sale experimente au g?sit loc in traducerea italian? a celui mai important dic?ionar chimic acestor timpuri (scris de Pierre Joseph Macquer), pe care a extins-o enorm (Dizionario di Chimica, 10 volume, 1784-1785). [18]

Deja bolnav de ceva timp ?i aproape orb, Scopoli s-a stins din viata in casa sa la Pavia (1788). In anul mor?ii sale Scopoli a mai publicat in latin? autobiografia sa ?Vitae meae vices".

Scopoli, plac? comemorabil? in Cavalese

Onoruri [ modificare | modificare surs? ]

Marele naturalist a fost numit membru in multe organiza?ii, printre altele: [13]

  • Societas Oeconomica, Berna (1769),
  • Gesellschaft Naturforschender Freunde, Berlin (1774),
  • экономическое общество (Societatea economic?), St. Petersburg (1780),
  • Societa di Scienze, Napoli (1781),
  • Societe economique, Paris (1785),
  • Societe scientifique, Toulouse (1785).

Ciuperci denumite de Scopoli (selec?ie) [ modificare | modificare surs? ]

Dedic?ri (selec?ie) [ modificare | modificare surs? ]

Opere (selec?ie) [ modificare | modificare surs? ]

Aici sunt documentate cele mai importante lucr?ri ale savantului. [17]

  • De affectibus animi dissertatio physico-medica , Trento 1753
  • Methodus plantarum enumerandis stirpibus ab eo repertis destinata , Trento 1754
  • Flora carniolica exhibens plantas Carnioliae indigenas , vol. 1, Editura Johann Thmas Trattner, Viena 1760 [1]
  • Entomologica carniolica , Editura Johann Paul Krauss, Viena 1763
  • Annus I?V historico-naturalis , Editura Hilscher, Leipzig 1768?72
  • Bemerkungen aus der Naturgeschichte , Leipzig 1770
  • De Hydrargyro Idriensi tentamina physico-chymico-medica , Jena ?i Leipzig 1771
  • Flora carniolica exhibens plantas Carnioliae indigenas , vol. 2, Editura Johann Paul Krauss, Viena 1772 [2]
  • Dissertationes ad scientiam naturalem pertinentes , 3 volume, Praga 1772
  • Principia mineralogiae systematicae et practicae succincte exhibentia structuram telluris , Praga 1772 (de: 1775 ?i 1786, it: 1778)
  • Crystallographia Hungarica , Praga 1776
  • Fundamenta chemicae praelectionibus publicis accomodata , Praga 1777 (de: 1784)
  • Introductio ad historiam naturalem, sistens genera lapidum, plantarum et animalium hactenus detecta , Praga 1777
  • Principi di mineralogia , Vene?ia 1778.
  • Fundamenta botanica, praelectionibus publicis accommodata , Pavia 1783, de: Viena 1786)
  • Deliciae Florae et Faunae Insubricae seu novae , 3 volume, Pavia 1786?88
  • Vitae meae vices Pavia 1788 , con?inut? in opera de mai sus

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF , accesat in  
  2. ^ a b Systeme universitaire de documentation  
  3. ^ a b www.accademiadellescienze.it , accesat in  
  4. ^ a b www.accademiadellescienze.it , accesat in  
  5. ^ a b ?Giovanni Antonio Scopoli” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  6. ^ a b Giovanni Antonio Scopoli , SNAC , accesat in  
  7. ^ a b Scopoli, Johann Anton (BLKO) [*] [[ Scopoli, Johann Anton (BLKO) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 33, p. 210))|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  8. ^ ?Giovanni Antonio Scopoli” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  9. ^ a b ?Giovanni Antonio Scopoli” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  10. ^ a b c Czech National Authority Database , accesat in  
  11. ^ a b c Czech National Authority Database , accesat in  
  12. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  13. ^ a b c Biografia germana
  14. ^ NDB 2
  15. ^ Conte Scopoli 1
  16. ^ Conte Scopoli 2
  17. ^ a b Franz Speta: ?Osterreichs Entomologen der ersten Stunde: Nikolaus Poda (1723-1798) und Joannes Antonio Scopoli (1723-1788)”, Magazinul etomologic Denisia nr. 13, Linz 2004, p. 580-618
  18. ^ a b Constantin von Wurzbach: ?Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich“, vol. 33, K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1877, p. 210 pp.
  19. ^ R. Wannenmacher, Scopolamin ? Scopolia; in: Medizinische Monatsschrift: Zeitschrift fur allgemeine Medizin und Therapie, nr.14, Editura Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft. 1960, p. 601-603
  20. ^ Branko Soban despre Scopoli

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Angelo Fabi: ?Giovanni Scopoli e Maurizio Bufalini”, Edizioni Scientifiche Italiane, Bologna 1990
  • P. Lorenzi, S. Bruno.: ?Uomini, storie, serpenti contributi alla storiografia erpetologica del Trentino-Alto Adige e Dintorni”, Annali del Museo Civico di Rovereto nr. 17, Rovereto 2002
  • Giovanni Maironi da Ponte: ?Elogio storico del Signor Giovanni Antonio Scopoli” Editura Luigi Sonzogni, Bergamo 1811
  • Cristiano Violani: ?Giovanni Antonio Scopoli, 1723?1788”, Como 1988

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Giovanni_Antonio_Scopoli&oldid=16301023