In teoria filmului, genul cinematografic se refer? la metoda de categorisire a filmelor pe baza similitudinilor elementelor narative ale filmului sau a r?spunsului emo?ional pe care il provoac?. Majoritatea genurilor de film sunt imprumutate din critica literar? de specialitate. In terminologia practic? a criticii de film, se recunoa?te adesea in aceste categorisiri ?i apropierea de studiile literare (vezi ?i textul ).

In ansamblu, genurile de film nu au fost inc? sistematizate, din cauza schimb?rii sensului prin care genurile de filme au trecut deseori de-a lungul timpului. Dar ?i pentru c? denumirile de gen pot fi in?elese diferit in contexte culturale sau lingvistice diferite. De exemplu, in lumea de limb? englez?, o dram? cinematografic? se refer? in general la un film caracterizat printr-o inf??i?are pronun?at? a personalit??ilor individuale, in timp ce caracteristica acestui gen, a?a cum este in?eles in ??rile de limb? german?, este un act in sensul dramei clasice sau unul deosebit de interesant sau dificil, respectiv cu un curs tragic de ac?iune.

Defini?ii [ modificare | modificare surs? ]

Sondajele au ar?tat c?, de-a lungul timpului, a rezultat un num?r mare format din trei cifre atribuit denumirii de gen, care cuprind grupuri de filme diferite. Acest rezultat se explic? in mare m?sur? prin faptul c? publicitatea cinematografic? ?i critica de film se refer? mereu la alte filme, iar aceast? nevoie genereaz? constant noi denumiri de gen. O tendin?? care este favorizat? de faptul c? filmele poart? adesea caracteristicile mai multor genuri in sine (vezi Sincretismul de gen ^{[1] [2]} ), combina?iile respective sunt numite ca noi genuri. Aceast? abordare nu este sus?inut? de teoreticienii genului din teoria filmului. Ace?tia definesc genurile individuale in special prin contexte de produc?ie apropiate, un repertoriu de forme conven?ionalizate ?i o in?elegere stabil? care exist? atat din partea produc?torilor, cat ?i a publicului.

Cat de controversate pot fi abord?rile de defini?ie, ilustreaz? exemplul filmului noir , in care savan?ii de film nu cad de acord intre ei cu privire la faptul c? este vorba despre un gen sau o orientare de stil.

In ciuda tuturor dificult??ilor de definire ?i delimitare, este cel pu?in in mare m?sur? necontestat faptul c?, conceptul de gen nu este aplicat ?marilor genuri” ale filmului. Acestea includ, in special, genurile de lungmetraj , film documentar , film experimental , film de art? , film educa?ional , film comercial / de propagand? ?i film de afaceri .

In sensul mai restrans, acesta nu include genurile care sunt determinate prin caracteristici tehnice specifice (de exemplu, filmul mut , filmul alb-negru , filmul 3D ?i filmul de desene animate / anima?ie ).

De?i unele genuri de filme sunt uneori categorisite in leg?tur? cu anumite condi?ii de produc?ie (de exemplu, film independent ) sau cu o anumit? lungime de film ( scurtmetraj ), acestea nu sunt strict in acest sens denumite. Acest lucru este de asemenea valabil, in leg?tur? cu grupurile ?int? pentru care sunt realizate (de exemplu, filmele pentru copii ?i filmele pentru tineret ).

Comparativ dificil? este diferen?ierea dintre anumite stiluri ?i mi?c?ri. De?i curentele cinematografice precum Noul val sau Neorealismul italian au o importan?? istoric? deosebit?, ele nu sunt considerate de cele mai multe ori ca genuri. ?i asta pentru c? acestea sunt produc?ii specifice, printre altele, diferen?iate estetic.

Gen [ modificare | modificare surs? ]

In afara distinc?iei de baz? a genului intre fic?iune ?i documentar (din care au reie?it forme hibrid, ca, de exemplu, docu-fic?iunea ?i docu-drama ), genurile de film pot fi imp?r?ite in mai multe feluri. Astfel pot exista asem?n?ri in special intr-o form? narativ? specific? ( film de comedie , dram? ) sau stare de dispozi?ie ( film de dragoste , thriller ), in ceea ce prive?te tema con?inutului ( film poli?ist , film de fantezie ) sau in referin?e istorice ori spa?iale ( film istoric ). Filmele care apar?in a?a-numitelor genuri de baz?, cum ar fi ?tiin?ifico-fantastic , fantezie , de groaz?, ac?iune, thriller, mister, sunt denumite filme de gen . ^{[3] [4]} Film de gen se nume?te ?atunci cand conceptul de gen joac? un rol mai pronun?at in produc?ia ?i prezentarea filmului”. ^[5]

Decorul este mediul in care povestea are loc (de exemplu film de r?zboi, western, epopee spa?ial?).

Tema se refera la conceptele explorate de film (de exemplu film science - fiction, film sportiv, film poli?ist), film de cap? ?i spad? ^{[6] [7]} .

Starea se refer? la tonul emo?ional al produc?iei (de exemplu film de comedie, film horror, dram?).

Formatul se refer? la felul in care a fost filmat? produc?ia sau tipul de prezentare (e.g., 35 mm, 16 mm sau 8 mm).

De asemenea, filme se mai pot categorisi dup? publicul c?ruia ii este destinat (film pentru copii, pentru adolescen?i, pentru femei) sau prin tipul de produc?ie (de exemplu film de categoria B, blockbuster).

Nu in ultimul rand trebuie s? amintim pentru a nu fi omise, denumirile de gen consacrate ?i foarte des intalnite in domeniul cinematografic, urm?toarele: film de art? , film de autor , film cult , film epic , film independent ?i Film Dogma 95 .

Subgen [ modificare | modificare surs? ]

Genurile cinematografice folosesc adesea ?i subgenuri , precum in cazul filmelor in care tensiunea se acumuleaz? pentru a crea nelini?te, care fac parte din categoria horror psihologic. Genuri care la prima vedere nu par similare, pot fi combinate pentru a forma genuri hibrid, precum combina?ia de horror ?i comedie in seria de filme Cartea mor?ilor sau intre dram? ?i muzical, ca, de exemplu, filmul Evita . Genuri combinate care se bucur? de popularitate sunt comedia romantic? ?i filmele de ac?iune sau comedie.

Clasificarea principalelor genuri de filme [ modificare | modificare surs? ]

Luand in considerare aspectul de grupare men?ionat la inceput, se pot distinge urm?toarele genuri de film:

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Filmul. Regizori, genuri, capodopere. De la origini la al Doilea R?zboi Mondial, (Raftul de Cultur? General?, volumul 13), Editura: Litera, 2010, ISBN 978-973-675-804-1 , Vol 1 - ISBN 978-973-675-801-0
• Filmul. Regizori, genuri, capodopere. Cinematografia postbelic?, (Raftul de Cultur? General?, volumul 14), Editura: Litera, 2010, ISBN 978-973-675-804-1 , Vol 2 - ISBN 978-973-675-802-7
• Filmul. Regizori, genuri, capodopere. Cinematografia de autor, (Raftul de Cultur? General?, volumul 15), Editura: Litera, 2010, ISBN 978-973-675-804-1 , Vol 3 - ISBN 978-973-675-803-4
• MIC DIC?IONAR ENCICLOPEDIC , Edi?ia a II-a, revizuit? ?i ad?ugit?, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1978
• DEX - Dic?ionarul explicativ al limbii romane / Academia Roman?. Institutul de lingvistic? ?Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Ed. a 2-a, rev. - Bucure?ti: Univers Enciclopedic Gold, 2016, ISBN 978-606-704-161-3
• Dic?ionarul filmului romanesc de fic?iune (?intocmit sub redac?ia lui Grid Modorcea, doctor in arte”), Editura Cartea Romaneasc?, Bucure?ti, 2004, 640 pag., ISBN 973-23-1636-6

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]