Follis emis sub
Maxentius
; avers, circular: IMP C MAXENTIVS P F AVG, cap laureat, spre dreapta; revers, circular: AETE RNITAS AVGN;
Dioscurii
sunt fa?? in fa??, iar caii lor, intre ei; in exerg?, MOSTQ, marca celei de-a patra oficine a
monet?riei
de la
Ostia
[1]
.
Un
follis
este o
moned?
din
bilon
(aliaj monetar in compozi?ia c?ruia intr? in cea mai mare parte sau exclusiv metale comune
[2]
), cu con?inut foarte sc?zut de
argint
,
aliajul
avand 95%
cupru
?i 5% argint. Greutatea monedei este de aproximativ 2,5 g ?i are un diametru de 18-20 mm.
[3]
Moneda roman?
denumit?
follis
a fost introdus? prin reforma monetar? f?cut? de
Diocle?ian
in
294
p. Chr. A avut greut??i ?i compozi?ii variabile in timp.
[4]
In anul apari?iei,
294
, un
follis
era o moned? roman? grea, cant?rind intre 9 ?i 11g, ulterior greutatea sa a sc?zut pan? la 4,48g ?i chiar la 1,50g - cea emis? de
Constantin cel Mare
in 335.
[5]
Follis
-ul introdus de Diocle?ian, pentru a inlocui
antoninianul
, avea cam 30/1000 argint ?i era argintat.
[6]
S-a emis pan? la reforma lui
Anastasius
din
498
.
[4]
Prin reforma monetar?, Anastasius a incercat s? dea valoare stabil? monedei de bronz numit?
follis
, care s? fie cat mai apropiat? de valoarea in
aur
.
[7]
Follis
-ul introdus de Anastasius deja este considerat moned? bizantin?, ?i nu roman?.
[6]
In timpul lui
Constantin cel Mare
exista un impozit senatorial, numit
follis senatorius
, de strangerea c?ruia se ocupa
magister census
.
[8]
Cu o greutate de vreo zece grame, follis-ul con?inea 4 % de
argint
, in general sub forma unei plac?ri. Cuvantul
follis
desemna in epoc? un sac, de obicei f?cut din piele, utilizat pentru a con?ine o cantitate dat? de piese monetare (de unde deriv? termenul
biologic
?
folicul
”, literal ?sac mic”).
Na?terea
follis
-ului sub Tetrarhie (294 - 313)
[
modificare
|
modificare surs?
]
Follis-ul a ap?rut sub
Tetrarhie
[9]
[10]
Imp?ratul
Diocle?ian
, prin reforma sa monetar? de prin 294, voia s? pun? cap?t deprecierii reinstaurand o moned? de argint dup? etalonul lui
Nero
,
argenteus
, ?i o moned? de
bronz
grea ?i argintat?,
nummus
(pe care numisma?ii o numesc, pe nedrept,
follis
), care vrea s? reaminteasc? de
sester?
(avand o
mas?
mai apropiat? de
as
).
[11]
Follis emis sub
Maximian
b?tut la
Aquileia
, cu inscrip?ia
Sacra Moneta
pe revers ?i multe urme de argintare.
Aceast? moned? cant?re?te aproape 10 grame (1/32 dintr-o livr?) ?i il reprezint? pe avers pe unul din cei patru
Tetrarhi
cu titulatura lor ?i pe revers, cel mai adesea,
Geniul Poporului Roman
(
Genio Populi Romani
), uneori
Sacra Moneta
, mai rar alte configura?ii.
[11]
Follis emis sub
Constantius I
cezar, b?tut la
Lugdunum
(
Lyon
), reversul cu
Geniul Poporului Roman
a suferit o dubl? batere.
Alegerea Geniului Poporului Roman viza insuflarea unui sentiment de apartenen?? la o
koine
roman?, o in randul celor care foloseau aceste monede, prin redarea increderii ?i relansarea schimburilor.
[11]
Au fost b?tu?i, la origine, la
Roma
,
Lugdunum
,
Augusta Trevorum
,
Aquileia
,
Pavia
,
Siscia
,
Carthagina
,
Alexandria
,
Antiochia
,
Heraclea
,
Nicomedia
,
Cyzic
, apoi la
Londra
,
Ostia
?i
Thessalonica
.
In 307 a avut loc o prim? reducere ponderal? (1/40 de livr?). O a doua reducere a avut loc in 310 la 1/72 de livr?.
In epoca lui
Constantin I
,
follis
-ul era de m?rime mai mic?, ?i nu con?inea decat foarte pu?in argint; alte bateri9 de monede de bronz au avut loc in epoc?, ins? istoricii ?i numisma?ii dezbat inc? denumirea lor exact?. Prin similitudine cu
asul
de bronz din secolele precedente, se vorbe?te despre AE1, AE2, AE3 ?i AE4 pentru a desemna diferitele tipuri de monede de bronz b?tute sub Constantin cel Mare ?i succesorii s?i, in ordinea descrescand? a
diametrului
(AE1 m?surand
27 mm
, iar AE4
15 mm
).
Follis
emis sub imp?ratul
Constantin al VII-lea
?i imp?r?teasa
Zoe
In
498
, reforma monetar? intreprins? de
Anastasiu
a incercat s? stabilizeze valoarea
follis
-ului de bronz dandu-i o valoare legat? de aceea a
aurului
.
[12]
Follis
-ul a continuat s? fie in uz in
Imperiul Bizantin
, valoarea sa fiind de 1/24 de
keration
(moned? de cont), adic? 1/288 din
nomisma
.
Cuvantul din
latin?
follis
s-a transmis, pan? in zilele noatre, in denumirea unor monede din ??ri arabe: din latinescul
follis
s-a transmis denumirea monedei de bronz
fals
, emis? in califatele
Omeiazilor
?i
Abbasizilor
, incepand de la sfar?itul
secolului al VII-lea
, ini?ial prin imitarea monedelor bizantine. De aici, s-a ajuns la cuvantul din
arab?
fils
, la plural:
fulus
, cu varianta dialectal?
fels
. Din pluralul
fulus
, prin intermediul cuvantului din
arab?
el-fluss
: ?argintul”, s-a ob?inut cuvantul
argotic
din
francez?
flouse
, cu variantele
flouze
sau
flou(s)
: ?bani”.
[13]
In perioada
1068
?
1081
o monet?rie din
Dobrogea
a b?tut monede din argint care reproduceau diverse emisiuni de
follis
.
[14]
Monede de tip
follis
s-au descoperit in perimetrul
castrului roman de la R?carii de Jos
, precum ?i in perimetrul unor localit??i ca
Idicel-P?dure
,
Corni
etc.
- ^
In Italia.
- ^
DEXonline: bilon
- ^
?Roman coins”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
a
b
?Dictionar arheologic”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
?Dictionar termeni numismatica”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
a
b
?Circulatia monetara in spatiul actual al Romaniei in epoca veche”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
?Reformele administrative ale lui Anastasius”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
?Dictionar istorie”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
Roman Imperial Coinage, VI, from Diocletian to Maximinus
.
- ^
Le Bas Empire Romain, economie et numismatique (284 - 491)
.
ISBN
2-903442-40-1
.
- ^
a
b
c
Genio Populi Romani (295 - 316) contribution a une histoire numismatique de la Tetrarchie
.
- ^
Georg Ostrogorsky
, traducere in
francez?
de J. Gouillard,
Histoire de l’etat byzantin
, Payot, 1977,
ISBN: 2228070610
, p. 94
- ^
Paul Robert, Le Petit Robert 1 (1992)
- ^
?Octavian Iliescu: The History of Coins in Romania”
.
Arhivat
din originalul de la
. Accesat in
.
Commons