Fenomenologie

Fenomenologia (din limba greac?: phainomenon ?i logos = studiul fenomenelor) este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care incearc? s? descrie structura experien?ei, a?a cum este reprezentat? in con?tiin??, nu ca fapte ci ca esen?? a lucrurilor ( eidos ), f?r? s? apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi ?tiin?ele naturii . Conceptul de fenomenologie apare mai intai la Hegel , care in 1807 a publicat lucrarea "Phanomenologie des Geistes" (" Fenomenologia spiritului "). Fenomenologia modern? i?i are r?d?cinile in psihologia descriptiv? a lui Franz Brentano ?i se bazeaz? in mare m?sur? pe concep?iile lui Husserl , expuse mai ales in opera sa capital?, "Ideen zu einer reinen Phanomenologie und phanomenologischen Philosophie" ("Idei pentru o fenomenologie pur? ?i pentru o filosofie fenomenologic?", 1913 ). Fenomenologia a fost mai departe dezvoltat? de Martin Heidegger in Germania ?i de Maurice Merleau-Ponty ?i Jean-Paul Sartre in Fran?a , ceea ce a dus la apari?ia existen?ialismului .

Fenomenologia in Filosofie [ modificare | modificare surs? ]

Fenomenologia in concep?ia lui Husserl se poate defini ca o metod? "?tiin?ific?" de gandire transcendental?, prin care s? se ajung? la structurile universale ale experien?ei. Ea propune o in?elegere a lumii lipsit? de prejudec??ile naturaliste , dominante in epoca respectiv?. Husserl se bazeaz? pe principiul de inten?ionalitate emis de Franz Brentano , care afirm? c? particularitatea con?tiin?ei const? in faptul c? este totdeauna con?tiin?a a ceva . Se ajunge la diferen?a intre

noetic , ceea ce ?ine de actele con?tiin?ei (a crede, a voi, a iubi...) ?i
noematic , ceea ce apare in urma actului noetic (ceea ce este crezut, voit, iubit...).

Fenomenologii ilustreaz? astfel dorin?a lor de a in?elege fenomenele in expresia lor pur? prin fundamentarea rela?iilor inten?ionale. Husserl spera ca prin aceast? metod? s? elibereze filosofia de "criza de gandire" , care caracteriza inceputul secolului al XX-lea.

La inceput, fenomenologia a preocupat un num?r restrans de filosofi. Principalul continuator al tradi?iei lui Husserl in Germania a fost Martin Heidegger . In lucrarea sa "Sein und Zeit" ("Fiin?? ?i Timp", 1927 ), consider? filosofia ca o metod? diferit? de ?tiin?? ?i pune pe primul plan ca disciplin? in procesul de cunoa?tere Ontologia fenomenologic?. Din perspectiva metodologiei transcendentale, Fiin?a este privit? ca un corelat al lu?rii ei ca act de con?tiin??, f?r? presupuneri sau judec??i asupra existen?ei sau non-existen?ei con?inutului con?tiin?ei. In Fran?a , fenomenologia, prin lucr?rile lui Merleau-Ponty ?i Sartre , st? la baza existen?ialismului .

Al?i exponen?i ai fenomenologiei [ modificare | modificare surs? ]

Fenomenologia in Psihologie [ modificare | modificare surs? ]

Fenomenologia a avut o mare influen?? asupra psihologiei contemporane ?i, in mod general, asupra epistemologiei . Pornindu-se de la lucr?rile lui Ludwig Binswanger , a ap?rut un nou curent in clinica psihiatric? , ?i s-a dezvoltat metoda de psihoterapie institu?ional? ( Pierre Fedida ). In aceast? direc?ie sunt de men?ionat ?i lucr?rile lui Marc Richir .

"Noua Fenomenologie" [ modificare | modificare surs? ]

"Noua fenomenologie" s-a dezvoltat incepand din anul 1960 , in urma lucr?rilor lui Hermann Schmitz . Noua fenomenolgie porne?te de la starea de "uimire afectiv?" ?i se dezvolt? pe experien?a de via?? la propria fiin??. Temele preferate sunt:

Subiectivitatea
Experien?a de via?? intre regresie ?i emancipare personal?
Imp?carea fiin?ei umane cu realitatea sa animal?
E?uarea spiritului apusean etc.

Fenomenologia in Romania [ modificare | modificare surs? ]

Societatea Roman? de Fenomenologie [ modificare | modificare surs? ]

Un elev al lui Heidegger a fost Alexandru Dragomir . In urma str?duin?elor lui Cristian Ciocan si Gabriel Cercel , cu ajutorul lui Mihai ?ora ?i Gabriel Liiceanu , in anul 2000 a luat fiin?? "Societatea Roman? de Fenomenologie" care, in colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti , a organizat in 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care public? revista Studia Phaenomenologica .

CECAF (Centrul de cercet?ri aplicate in fenomenologie) [ modificare | modificare surs? ]

In 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de ?Cercet?ri fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ( Centrul de cercet?ri aplicate in fenomenologie ) ca institu?ie de cercetare afiliat? Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercet?ri fenomenologice au fost efectuate in Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat in aceast? perioad?. Intr-o singura decad?, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simpl? activitate academic? orientat? spre lectura ?i recep?ia scrierilor fenomenologice elementare deschizand cercet?ri de amploare ?i elucid?ri a diverselor domenii ale realit??ii. Aceast? dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul , filosofia analitic? ?i hermeneutica , sau cu diverse discipline ?tiin?ifice: sociologia , teoria arhitecturii ?i urbanismul , psihiatria sau antropologia . Fenomenologii din Cluj au sus?inut fondarea "Societ??ii romane de fenomenologie" (SRF) ?i au fondat "Asocia?ia roman? de cercet?tori francofoni in ?tiin?ele umane" (ARCHES) , un spa?iu destinat activit??ilor de cercetare conjugate ?i interdisciplinare desf??urate la nivel na?ional ?i interna?ional.