Execu?ia imperial? (in german? Reichsexekution ) in Sfantul Imperiu Roman era un mijloc de a impune deciziile Dietei Imperiale sau ale imp?ratului prin for?? militar?. Prevederile legale in vigoare permiteau imp?ratului s? suspende exercitarea drepturilor unui stat din imperiu ?i s? ini?ieze interven?ia militar? impotriva acestui stat. Deoarece imp?ratul nu putea pune in practic? el insu?i o execu?ie imperial?, putea ordona unuia sau mai multor principi imperiali s? fac? acest lucru. M?suri similare au fost aplicate in Confedera?ia German? in secolul al XIX-lea ?i in Republica Weimar in secolul al XX-lea.

In Sfantul Imperiu Roman [ modificare | modificare surs? ]

Dieta Imperial? , reunind reprezentan?ii statelor din imperiu in ?edin?a de la Worms din 1495 , a promulgat la cererea imp?ratului Maximilian I , legea P?cii eterne ( Ewiger Landfriede ) care-l autoriza pe imp?rat s? ac?ioneze impotriva oricui ar tulbura pacea imperiului. Aceast? prevedere este specificat? ?i in ordonan?ele imperiale din 1512 ?i 1555.

Dup? o hot?rare pronun?at? de unul dintre cele dou? organe judiciare supreme ale imperiului ( Reichskammergericht sau Consiliul Aulic ), imp?ratul putea cere unuia sau mai multor state apar?inand aceluia?i district imperial s? ac?ioneze impotriva statului pentru care fusese instituit? execu?ia imperial?. De asemenea, imp?ratul putea apela la districtele vecine pentru a ini?ia un ?r?zboi de execu?ie” ( Reichsexekutionsskrieg ) prin convocarea Armatei Sfantului Imperiu Roman . Execu?ia imperial? putea fi folosit? ?i pentru a impune o interdic?ie imperial? . ^[1]

Cele mai semnificative ordine de execu?ie imperial? emise in Sfantul Imperiu Roman au fost:

• 1514 - impotriva cavalerului Gotz von Berlichingen ;
• 1535 - impotriva Republicii anabaptiste Munster ;
• 1546 - impotriva Ligii de la Schmalkalden ceea ce a generat R?zboiul Smalkaldic impotriva principilor protestan?i;
• 1566 - impotriva lui Ioan Frederic al II-lea de Saxonia ;
• 1607 - impotriva ora?ului imperial liber Donauworth ; ^[2]
• 1620 - impotriva lui Frederic al V-lea al Palatinatului in timpul R?zboiului de treizeci de ani ; ^[3]
• 1675 - impotriva Ducatului de Bremen ?i Verden apar?inand regelui Suediei ;
• 1708 - impotriva ora?ului imperial liber Hamburg ;
• 1719 - impotriva ducelui Karl Leopold de Mecklenburg-Schwerin ;
• 1757 - impotriva lui Frederic al II-lea al Prusiei in timpul R?zboiului de ?apte ani
• 1789 - impotriva Republicii Liege .

In Confedera?ia German? [ modificare | modificare surs? ]

Confedera?ia German? , infiin?at? prin Tratatul de la Viena din 1815 ?i actul s?u adi?ional din 1820, prevedea la articolul 26 posibilitatea aplic?rii execu?iei confederale impotriva unui stat membru. Aceast? prevedere s-a aplicat de mai multe ori :

• 1830 - impotriva lui Carol al II-lea de Brunswick care a refuzat s? aplice constitu?ia promulgat? in numele s?u de tutorele s?u, George al IV-lea al Regatului Unit ;
• 1834 - impotriva ora?ului imperial liber Frankfurt in timpul incerc?rii revolu?ionare Frankfurter Wachensturm (Atacul G?rzii din Frankfurt);
• 1863 - impotriva Regatului Danemarcei care refuza s? recunoasc? drepturile ducatelor germane Schleswig ?i Holstein generand R?zboiul Ducatelor ;
• 1866 - impotriva Prusiei care se opunea administr?rii ducatelor de c?tre Imperiul Austriac ; adunarea confederal? a votat execu?ia federal? ( Bundesexecution ) pe 14 iunie 1866 generand R?zboiul austro-prusac ?i dizolvarea Confedera?iei proclamat? la 24 august; ^[4] mai multe state germane aliate cu Prusia au refuzat ordinul execu?iei federale ?i au format impreun? cu aceasta Confedera?ia German? de Nord . ^[5]

In timpul revolu?iilor germane din 1848?1849 nu au fost luate m?suri de execu?ie confederal?. Delega?ii na?ionali?ti liberali ai Parlamentului de la Frankfurt (mai 1848 ? mai 1849) au promulgat o constitu?ie care a restabilit dreptul la execu?ie imperial? care a intrat in vigoare doar ocazional. ^[6]

Prevederile similare din constitu?iile Confedera?iei Germane de Nord ( Bundesexekution ) ?i ale Imperiului German ( Reichsexekution ) nu au fost niciodat? aplicate. ^[6]

In Republica Weimar [ modificare | modificare surs? ]

In timpul Republicii de la Weimar (1918?1933), articolul 48 din Constitu?ia de la Weimar prevedea dreptul la execu?ie imperial? de care s-a f?cut uz in mod repetat: ^[7]

• 1920 - impotriva Turingiei ?i Saxa-Coburg-Gotha;
• 1923 - impotriva Statului Liber Saxonia cand cancelarul Gustav Stresemann a dizolvat guvernul de coali?ie al social-democra?ilor ?i comuni?tilor dup? incercarea de revolu?ie comunist? numit? in istorie ? Octombrie german ”;
• 1932 - impotriva Statului Liber Prusia in timpul loviturii de stat.

Autonomia statal? a fost efectiv abolit? in Germania nazist? in 1934 in timpul procesului de eliminare a oric?re posibile opozi?ii numit Gleichschaltung care avea scopul de a elimina.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Tim Ostermann, Die verfassungsrechtliche Stellung des Deutschen Kaisers nach der Reichsverfassung von 1871 , Editura Peter Lang, Frankfurt am Main, 2009, ISBN: 978-3-631-59740-8 .
• Carsten Voigt/Michael Rudloff: Die Reichsexekution gegen Sachsen 1923 und die Grenzen des Foderalismus , in: Michael Richter, Thomas Schaarschmidt, Mike Schmeitzner (ed.): Lander, Gaue und Bezirke. Mitteldeutschland im 20. Jahrhundert , Editura Mitteldeutscher, Halle, 2007, ISBN: 978-3-89812-530-7 , pp. 53?72.
• Raimund J. Weber: Reichspolitik und reichsgerichtliche Exekution. Vom Markgrafenkrieg (1552?1554) bis zum Lutticher Fall (1789/1790) , ( Schriftenreihe der Gesellschaft zur Reichskammergerichtsforschung , bro?ura 25), Gesellschaft fur Reichskammergerichtsforschung, Wetzlar, 2000, ISBN: 3-935279-27-2 .
• Heinrich Weiler: Die Reichsexekution gegen den Freistaat Sachsen unter Reichskanzler Dr. Stresemann im Oktober 1923. Historisch-politischer Hintergrund, Verlauf und staatsrechtliche Beurteilung. , introducere de prof. dr. Kurt Sontheimer, Editura Rita G. Fischer, Frankfurt am Main, 1987, ISBN: 3-88323-717-5 .
• Kurt M. Jung : Weltgeschichte in einem Griff. Von der Urzeit zur Gegenwart , Editura Ullstein, Frankfurt am Main, 1985, ISBN: 3-550-07975-3 .