한국   대만   중국   일본 
Ella Negruzzi - Wikipedia Sari la con?inut

Ella Negruzzi

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Ella Negruzzi
Date personale
N?scut? Modificați la Wikidata
Hermeziu , Romania Modificați la Wikidata
Decedat? (73 de ani) Modificați la Wikidata
Bucure?ti , Romania Modificați la Wikidata
P?rin?i Leon Negruzzi Modificați la Wikidata
Fra?i ?i surori Mihai Negruzzi Modificați la Wikidata
Cet??enie   Romania Modificați la Wikidata
Ocupa?ie avocat? Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba roman? Modificați la Wikidata
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Ella L. Negruzzi (sau Elena Negruzzi , n. , Hermeziu , Trife?ti , Ia?i , Romania  ? d. , Bucure?ti , Romania ) a fost o militant? feminist?, avocat? ?i publicist?, fiica scriitorului Leon Negruzzi . Dup? ce a ob?inut licen?a in istorie, filozofie ?i drept in cadrul Universit??ii din Ia?i , a devenit prima femeie din Romania care a ob?inut dreptul de a pleda in baroul avoca?ilor de la Gala?i ?i Ia?i. A contribuit cu articole feministe la diferite publica?ii. Dup? Primul R?zboi Mondial , a fost printre membrele fondatoare in cele mai active organiza?ii na?ionale de femei - Asocia?ia pentru Emanciparea Civil? ?i Politic? a Femeilor Romane (AECPFR), Consiliul Na?ional al Femeilor Romane, Frontul Feminin etc. [1]

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Ella Negruzzi s-a n?scut la 11 septembrie 1876 in satul Hermeziu , in regiunea Moldovei din ?ara recent format? Romania. [2] A fost fiica scriitorului ?i omului politic ie?ean Leon C. Negruzzi (1840-1890) ?i sora mai mic? a generalului Mihai Negruzzi (1873-1958). [3] Unchiul ei, Iacob Negruzzi , a fost scriitor ?i pre?edinte al Academiei Romane , iar bunicul ei, Constantin Negruzzi , a fost primar al ora?ului Ia?i. [4]

Ella Negruzzi a urmat cursurile Externatului Secundar de Fete, actualul Colegiu Na?ional ?Mihai Eminescu”. [5] [6] Tat?l Ellei a murit cand aceasta era adolescent?, iar unchiul ei, Iacob , a preluat responsabilitatea de a se asigura c? ea ?i Mihai i?i termin? studiile. ?i-a continuat educa?ia la Universitatea din Ia?i , studiind istorie, drept ?i filosofie.

A fost c?s?torit? cu George Beldiman (1879-1917), fiu al omului politic George Beldiman ?i al Luciei Kog?lniceanu , cea mai mic? fiic? a lui Mihail Kog?lniceanu . Cei doi au divor?at inainte de anul 1904 ?i Ella nu s-a mai rec?s?torit. [7]

Cariera de avocat [ modificare | modificare surs? ]

In 1913, dup? absolvirea facult??ii, a devenit prima femeie care a incercat s? se inscrie la examenul de admitere in avocatur? la Ia?i. De?i acceptat? in prim? faz?, [8] cererea a fost respins? pe motiv c? femeilor nu li se permitea s? fie participan?i publici ?i li se interzicea in mod specific s? practice dreptul. [9] Decizia baroului a n?scut polemici aprinse in societate, p?rerile fiind imp?r?ite. Gazeta Ilustrat? din 27 aprilie 1913 consemna astfel evenimentul:

" prin admiterea d-nei Ella Negruzzi in baroul Ia?i, s'a deschis in Romania o nou? carier? femeei. Avem ?i noi o femeie avocat. Greu a fost numai inceputul,- nu va trece mult ?i imitatoarele se vor num?ra cu zecile. Inscrierea in barou a d-nei Ella Negruzzi - c?reia ii ur?m din toat? inima isband? in nobila misiune de a ap?ra pe cei slabi ?i desmo?teni?i - o putem considera ca definitiv?. C?ci, nu incape indoial?, Curtea de apel , sesizat? de protestarea unui num?r de avoca?i din Ia?i, va respinge apelul, confirmand hot?rarea consiliului de disciplin?. Gestul avoca?ilor in chestiune, oricat ar fi el de lipsit de cavalerism, e foarte explicabil: e manifestarea instinctului de conservare, imboldit de teama ca femeea s? nu-i dispute b?rbatului ?i locul din pretoriul justi?iei. " [8]

Ella Negruzzi  nu a renun?at dup? primul r?spuns negativ ?i a trimis alte dou? cereri. [10] Pentru fiecare r?spuns negativ a luptat cu sistemul pe cale legislativ?, reu?ind s?-l inving? cu propriile arme. Negruzzi s-a mutat la Gala?i pentru a face o a doua incercare. Ea a ob?inut sprijinul lui Corneliu Botez, un avocat local de prestigiu, dar a fost din nou respins?. [11]

In 1919, a f?cut a treia incercare de a se inscrie la examenul de intrare in avocatur?, depunand cerere in jude?ul Ilfov la Bucure?ti ?i, in cele din urm?, i s-a permis s? dea examenul. La ?ase ani dup? prima sa incercare, in 1920, Negruzzi a devenit prima femeie c?reia i s-a permis s? practice avocatura in Romania . [11] [9]

Dup? ce ?i-a primit acredit?rile, Negruzzi a inceput s? practice avocatura in Gala?i ?i, mai tarziu, s-a mutat la Bucure?ti . [9] ?i-a continuat activit??ile feministe, iar in perioada interbelic?, ea ?i Elena Meissner au fost principalii lideri ai AECPFR. [12] A devenit o scriitoare prolific?, abordand probleme care limitau participarea femeilor, cum ar fi capacitatea lor limitat? de a ob?ine locuri de munc? ?i restric?iile care le f?ceau s? fie cel mai probabil concediate, dac? i?i asigurau un loc de munc?. A lucrat pentru a crea re?ele de ?coli profesionale ?i cooperative de lucr?tori in zonele rurale pentru a extinde oportunit??ile de angajare a femeilor. De asemenea, a pledat pentru educarea ?i reabilitarea prostituatelor, in loc de dispre?ul lor social. In perioada care a dus la adoptarea Constitu?iei Romaniei din 1923 , a lucrat neobosit pentru ca femeile s? fie recunoscute ca actori politici. Schimb?rile pe care le c?utau femeile au avut oarecum succes, iar Negruzzi s-a al?turat Partidului Na?ional ??r?nesc . In 1929, cand femeilor li s-a permis pentru prima dat? s? participe la alegerile locale in calitate de candida?i, a candidat in Bucure?ti , [11] [9] al?turi de alte feministe ale vremii precum Calypso Botez ?i Alexandrina Cantacuzino , Negruzzi a devenit una dintre primele ?ase femei alese pentru a ocupa func?ia de consilier municipal in Bucure?ti. [12]

Activism pentru drepturile civile ?i politice ale femeilor [ modificare | modificare surs? ]

Pe lang? activit??ile profesionale, a fondat societatea Emanciparea femeii , prin intermediul c?reia a cerut expres echitate in via?a public? pentru femei. Vedea emanciparea acestora prin prisma afirm?rii lor in toate domeniile ?i ocuparea de func?ii in raport cu preg?tirea ?i capacitatea fiec?reia. Militand pentru reevaluarea statutului femeii in societatea romaneasc? ?i-a indreptat eforturile ?i c?tre femeile de la sat, incercand s? le familiarizeze cu noile tendin?e in organizarea eficient? a muncii in gospod?rie sau in educa?ia copiilor [13] . De asemenea, Ella Negruzzi a infiin?at societatea ?Gospod?riile Rurale” cu scopul de a preg?ti ?i educa s?tenii. Societatea trimitea maestre de diferite specialit??i la sate unde ?ineau cursuri gratuite s?tenilor. In diferite biserici din Ia?i ?i din imprejurimi, a f?cut personal o anchet? ?i a intocmit liste cu femeile care puteau s? tricoteze, s? ?eas?, s? prepare dulce?uri pentru expozi?iile cu vanzare ale SONFR. In iunie 1922, in curtea Tipografiei Dacia s-au expus ?i vandut obiecte ?i produse alimentare realizate de membrele asocia?iei, iar din banii aduna?i au fost inzestrate cu dot? 16 fete. [14]

In 1917 a semnat Peti?ia femeilor romane c?tre Senatul Romaniei , prin care se cerea acordarea de drepturi politice ?i civile femeilor, [15] dar aceasta a fost respins?. Intrebat? ?Pentru ce femeia cere dreptul de vot?”, prima femeie avocat pledant din Romania a r?spuns:

? Pentru c? femeile muncesc, pentru c? pl?tesc impozite, pentru c? este nedrept ca intr-o ?ar? democratic?, unde to?i cet??enii iau parte la alegerea guvernului, femeile s? nu exercite acest drept” [16]

In anul urm?tor, a fost una dintre co-fondatoarele Asocia?iei pentru emanciparea civic? ?i politic? a femeilor romance (AECPFR).  Asocia?ia avea drept scop principal ob?inerea drepturilor femeilor de a participa la societatea civil?, inclusiv accesul la educa?ie, la locuri de munc? ?i la politic?. [11]

In 1929, imediat dup? ce femeile au ca?tigat dreptul de vot in alegerile locale, s-a inscris in Partidul Na?ional-??r?nesc , iar in alegerile locale din prim?vara anului 1930 a candidat ?i a fost aleas? consilier? local? in Bucure?ti.

Ella Negruzzi a fost o deschiz?toare de drumuri ?i pentru implicarea femeilor in politic?. Dreptul la vot ?i dreptul de a candida pentru femei au reprezentat idealurile avocatei. Astfel, in anul 1931, al?turi de Maria Baiulescu ?i Calypso Botez , Ella Negruzzi a fost delegat? s? prezinte ministrului Justi?iei mo?iunea potrivit c?reia drepturile civile de care se bucurau femeile din Transilvania ?i Banat inc? din timpul Austro-Ungariei s? fie extinse in toat? ?ara. Ministrul Hamangiu a promis c? dolean?a Federa?iei va fi indeplinit? la unificarea legisla?iei. Incetarea nea?teptat? din via?? a acestuia a pus din nou sub semnul intreb?rii atingerea scopului urm?rit. In asemenea imprejur?ri, Grigore Trancu-Ia?i , fost ministru al Muncii, Cooper?rii ?i Asigur?rilor Sociale (1926-1927), a prezentat Camerei un proiect de lege, din ini?iativ? particular? (14 decembrie 1931), propunand inl?turarea discrimin?rii femeii m?ritate. Intr-o ampl? expunere de motive, cunoscutul om politic a condamnat men?inerea incapacit??ii juridice a femeii m?ritate in legisla?ia de dup? r?zboi, calificand-o drept ?un anacronism ?i o absurditate". [17] Proiectul nu a reu?it s? ajung? in fa?a Camerei Deputa?ilor , membrii comisiei considerand inopinat? o asemenea modificare in lipsa modific?rii Codului Civil intru-totul, astfel incat au dorit amanarea discut?rii unui asemenea proiect. Acest rezultat a determinat numeroase proteste pentru drepturile femeilor, o nou? delega?ie, la care a participat ?i Ella Negruzzi, fiind numit? s? prezinte regelui ?i guvernului mo?iunea prin care se revendicau: 1. ?acordarea drepturilor civile pe baza deplinei egalit??i conform articolului 6 din Constitu?ie"; 2. ?introducerea acord?rii de drepturi politice femeilor romane cu ocazia prezent?rii proiectului de reform? electoral?" care urma s? fie luat in discu?ie de Parlament . [17] Revendic?rile au fost considerate drept indrept??ite, avand sus?inerea prim-ministrului Nicolae Iorga , a ministrului Justi?iei ?i a profesorului Constantin Dissescu , fiind depus ?i votat in aprilie 1932, la Camer?, proiectul de lege prin care se ridica incapacitatea civil? a femeii m?ritate.

Alte activit??i remarcabile [ modificare | modificare surs? ]

S-a remarcat in perioada interbelic? drept militant? pentru drepturile femeilor, punand bazele Asocia?iei "Emanciparea femeii", al c?rei pre?edinte a fost. Asocia?ia fondat? de ea a urm?rit emanciparea femeii prin prisma dezvolt?rii acesteia in toate domeniile ?i ocuparea de func?ii in raport cu preg?tirea ?i capacitatea fiec?reia. ?i-a concentrat aten?ia asupra femeilor de la sate, ini?iind cercuri culturale ?i fondand c?mine culturale unde a ar?tat s?tencelor cum s?-?i organizeze gospod?ria ?i cum s?-?i educe copiii.

Dup? instaurarea fascismului in Germania , Ella Negruzzi s-a manifestat ca o lupt?toare impotriva r?zboiului , f?cand parte din organiza?ia "Grupul avoca?ilor democra?i", infiin?at? in 1935. De asemenea, a infiin?at organiza?ia "Frontul feminin" (1936),o coali?ie de organiza?ii ale femeilor creat? pentru a instrui femeile in organizarea pentru a-?i ap?ra drepturile culturale, socio-economice ?i politice. [9] [18] Negruzzi a devenit ?inta a numeroase amenin??ri cu moartea pentru ap?rarea ilegalistei comuniste Anei Pauker , aflat? la inchisoare. [19] Cand regimul regelui Carol al II-lea a evoluat intr-o dictatur? ?i a for?at inchiderea AECPFR, ea a fost nevoit? s? se retrag? temporar din participarea public? ?i a refuzat s? coopereze cu politicile sale. [11] [20]

In timpul Primului R?zboi Mondial a activat ca sor? medical?, in spitalele din Ia?i, cat ?i pe linia frontului, fiind ?i membr? in Comitetul de ac?iune al Sec?iei ?Ocrotirea orfanilor de r?zboi”, al?turi de alte personalit??i ale vremii, precum ?i in conducerea Filialei Ia?i a Societ??ii Ortodoxe Na?ionale a Femeilor Romane (SONFR), ca delegat? a Ministerului Cultelor ?i Instruc?iunii Publice . [21]

In timpul Marii Depresiuni mondiale din anii 1930, Constitu?ia a fost modificat? din nou in 1932 pentru a acorda femeilor un statut civil aproape egal cu cel al b?rba?ilor, dar, in acela?i timp, guvernul a inceput o campanie de limitare a capacit??ii femeilor de a munci sau de a primi beneficii sociale. [12]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Mih?ilescu, ?tefania (2002), Ia?i, Polirom, p. 177. Din istoria feminismului romanesc Antologie de texte (1838-1929) .  
  2. ^ Maftei, Ionel (15 August 2001). (in Romanian). Ia?i, Romania. Jurista Ella Negruzzi, 125 de ani de la nastere" [Lawyer Ella Negruzzi, 125 years since her birth] .  
  3. ^ Agrigoroaie, Mircea (7 May 2014). "Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei" [Ella Negruzzi first woman lawyer in Eastern Europe]. Legal Magazin (in Romanian). Bucharest, Romania: Ping Pong Media SRL. Retrieved 10 April 2017 .  
  4. ^ Bucur, Maria (2006). "Negruzzi, Ella (1876?1948)". In de Haan, Francisca; Daskalova, Krassimira; Loutfi, Anna (eds.). Biographical dictionary of women's movements and feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th centuries. Budapest, Hungary: Central European University Press. pp. 363?365. ISBN 978-9-637-32639-4 ? via Project MUSE .  
  5. ^ Maftei, Ionel (15 August 2001). (in Romanian). Ia?i, Romania. Jurista Ella Negruzzi, 125 de ani de la nastere" [Lawyer Ella Negruzzi, 125 years since her birth] .  
  6. ^ I.R, Redac?ia ( ). ?Ella Negruzzi- prima femeie avocat din Estul Europei” . Identitatea Romaneasc? . Accesat in .  
  7. ^ Iulian Pruteanu-Is?cescu, Ella Negruzzi (1876-1948), prima femeie avocat pledant din Romania, in Anuarul Muzeului Na?ional al Literaturii Romane, Ia?i, anul XIII, Ed. Muzeelor Literare, Ia?i, 2020, p.79 .  
  8. ^ a b ?De ieri ?i de azi: Un interviu cu Ella Negruzzi ? prima femeie avocat din Romania” . De ieri ?i de azi . Accesat in .  
  9. ^ a b c d e Agrigoroaie, Mircea (7 May 2014). "Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei" [Ella Negruzzi first woman lawyer in Eastern Europe]. Legal Magazin (in Romanian). Bucharest, Romania: Ping Pong Media SRL. Retrieved 10 April 2017 .  
  10. ^ Procesul doamnei Ella Negruzii la Casa?ie I, II - ?tefania Mih?ilescu, Din istoria feminismului Romanesc. Antologie de texte (1838-1929), Vol.I, Ed. Polirom, Ia?i, 2002, pp.177 - 186 .  
  11. ^ a b c d e Bucur, Maria (2006). "Negruzzi, Ella (1876?1948)". In de Haan, Francisca; Daskalova, Krassimira; Loutfi, Anna (eds.). Biographical dictionary of women's movements and feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th centuries. Budapest, Hungary: Central European University Press. pp. 363?365. ISBN 978-9-637-32639-4 ? via Project MUSE .  
  12. ^ a b c Smith, Bonnie G. (2008). The Oxford Encyclopedia of Women in World History. Oxford, England: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-514890-9 .pg 191 .  
  13. ^ ?Ella Negruzzi - Enciclopedia Romaniei - prima enciclopedie online despre Romania” . enciclopediaromaniei.ro . Accesat in .  
  14. ^ Adina Berciu-Dr?ghicescu. Eroinele Romaniei Mari. Destine din linia intai, Ed. Muzeul Literaturii Romane, Bucure?ti, 2018, . p. 139.  
  15. ^ ?tefania Mih?ilescu, Din istoria feminismului romanesc. Antologie de texte (1838-1929) Ia?i, 2002, p. 186-188 .  
  16. ^ George Marcu, Rodica Ilinca. Enciclopedia personalit??ilor feminine din Romania.Cuvant -inainte . Acad. Marius Sala, Bucure?ti, 2012, p. p. 218.  
  17. ^ a b Mihailescu, Stefania (2002), Iasi, Polirom, pg 177. Din istoria feminismului romanesc Antologie de texte (1838-1929)” .  
  18. ^ Maftei, Ionel (15 August 2001). (in Romanian). Ia?i, Romania. Jurista Ella Negruzzi, 125 de ani de la nastere" [Lawyer Ella Negruzzi, 125 years since her birth] .  
  19. ^ Levy, Robert ( ), Ana Pauker : the rise and fall of a Jewish Communist , University of California Press, ISBN   978-0-520-92508-3 , OCLC   50667952 , accesat in  
  20. ^ ? Jurista Ella Negruzzi, 125 de ani de la na?tere Arhivat in , la Archive.is ”, Evenimentul , 15 august 2001
  21. ^ Alin Ciupal?,B?t?lia lor. Femeile din Romania in Primul R?zboi Mondial , Ia?i, 2017,p. 97 .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

v   ?   d   ?   m
Feminism
Ramuri
Termeni ?i concepte
Mi?c?ri
Organiza?ii
Personalit??i str?ine
Personalit??i autohtone
Publica?ii
Loca?ii
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ella_Negruzzi&oldid=16133067