De?inut politic

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

De?inut politic este termenul folosit pentru a desemna o persoan? arestat?, judecat? ?i condamnat? la pedeapsa cu inchisoarea , pentru convingerile ?i activit??ile sale politice . [1]

Situa?ia in Uniunea European? [ modificare | modificare surs? ]

In urma unui raport transmis Secretarului General al Consiliului Europei de un grup independent de exper?i, la 3 mai 2001 au fost adoptate primele criterii obiective cu ajutorul c?rora un de?inut s? poat? fi considerat de?inut politic : [2]

O persoan? lipsit? de libertatea personal? va fi considerat? de?inut politic:

a. dac? deten?ia a fost impus? cu violarea uneia din garan?iile fundamentale stabilite prin Conven?ia European? a Drepturilor Omului ?i protocoalele sale, in special acelea referitoare la libertatea de gandire , de con?tiin?? ?i religioas?, la libertatea de exprimare ?i de informare, la libertatea de intrunire pa?nic? ?i libertatea de asociere;
b. dac? deten?ia a fost impus? din motive pur politice, f?r? leg?tur? cu vreo infrac?iune;
c. dac?, din motive politice, durata deten?iei sau condi?iile de deten?ie sunt v?dit dispropor?ionate cu infrac?iunea s?var?it? de persoan? sau pentru care persoana este suspectat?;
d. dac?, din motive politice, persoana este de?inut? in condi?ii discriminatorii in compara?ie cu alte persoane;
e. dac? deten?ia este rezultatul unor proceduri clar nedrepte ?i dac? aceasta pare s? fie in leg?tur? cu motivele politice ale autorit??ilor.

Situa?ia in Romania [ modificare | modificare surs? ]

In Romania, prin Legea nr. 221/2009 se stipuleaz? urm?toarele: Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispus? printr-o hot?rare judec?toreasc? definitiv?, pronun?at? in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte s?var?ite inainte de data de 6 martie 1945 sau dup? aceast? dat? ?i care au avut drept scop impotrivirea fa?? de regimul totalitar instaurat in data de 6 martie 1945 . [3]

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR), in timpul regimului comunist, in Romania au existat 44 de penitenciare principale ?i 72 de lag?re de munc? for?at? destinate de?inu?ilor politici. [4]

IICCR ?i Centrul Interna?ional de Studii asupra Comunismului din Bucure?ti au identificat in arhive un num?r de aproximativ 93.000 de fi?e de fo?ti de?inu?i politici ce au trecut prin inchisori ?i lag?re de munc?, in perioada 1945-1989. [4] [5] Avand in vedere c? numero?i de?inu?i politici au fost incarcera?i f?r? procese, iar actele lor de deten?ie nu au fost intocmite, se estimeaz? c? num?rul real al condamn?rilor politice a fost mult mai mare. [6] Comisia Preziden?ial? pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania a ajuns la concluzia c? in jur de 600.000 de persoane au fost condamnate pe criterii politice, in perioada 1945-1989. [4]

Conform documentelor oficiale, num?rul de decese survenite in randul celor afla?i in cercet?ri sau in deten?ie, in perioada 1945-1964, a fost de 3.847, din care decese in timpul cercet?rilor - 203, in timpul execut?rii pedepsei - 2.851, condamna?i la moarte ?i executa?i - 137, decese in lag?rele de munc? - 656. [4]

Ad?ugand, la cifra de?inu?ilor politici, ?i pe cei interna?i administrativ (aproximativ 200.000), pe ??ranii condamna?i pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de r?zboi din perioada 23 august ? 13 septembrie 1944 (unii ofi?eri ajungand deporta?i inclusiv in Siberia), pe sutele de mii de deporta?i, evacua?i, str?muta?i, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, interna?i in azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur ?i simplu, oameni trecu?i prin anchete, pe basarabenii ?i bucovinenii repatria?i cu for?a in URSS, ca ?i pe cei 520.000 de tineri for?a?i sa munceasca in “armata cenu?ie”, adev?rate lag?re de munc? militarizate, pe zecile de mii de “frontieri?ti”, ce incercau s? treac? frontiera (mul?i impu?ca?i pe grani??), pe femeile decedate din cauza politicii demografice, se poate estima c? cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridic? la 2 milioane de persoane. [4] [5] [6]

Invinuiri [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai frecvente fapte pentru care aceste persoane au fost condamnate sunt: [7]

  1. Art. 193/I: activitate contra clasei muncitoare ? prev?zut? intr-un articol secret, cuprins in decretul nr. 62/1955 ?i nepublicat, a c?rui caracteristic? era sfera foarte larg? de cuprindere, aici putand fi incadrate orice fel de acuza?ii. In genere, se folosea pentru cei care nu puteau fi incadra?i articolelor din Codul Penal. In Codul Penal propriu-zis, art. 193 f?cea parte din Sec?iunea I (?Inalt? tr?dare”) a Capitolului I (?Crime ?i delicte contra siguran?ei exterioare a statului”);
  2. Art. 207: crim? de surpare a ordinii constitu?ionale ? ?Acela care s?var?e?te acte violente in scop de a schimba forma constitu?ional? a Republicii Populare Romane, precum ?i acela care instig? pe locuitori de a se ridica in contra puterilor constitu?ionale ale Republicii, comite crima de surpare a ordinei constitu?ionale ?i se pedepse?te cu deten?iune grea dela 5 la 10 ani ?i degradare civic? dela 3 la 5 ani”;
  3. Art. 209: crim? de uneltire impotriva ordinii sociale ? ?faptul de a propov?dui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvern?mant a Statului”, ?faptul de a face propagand? pentru r?sturnarea in mod violent a ordinei sociale existente in Stat”, ?faptul de a constitui sau organiza asocia?ii secrete cu scopul ar?tat la alineatul precedent, fie c? au ori nu caracter interna?ional”, ?faptul de a lucra prin mijloace violente, pentru a produce teroare, team? ori desordine public?, cu scop de a schimba ordinea economic? sau social? din Romania”, ?faptul de a intra in leg?tur? cu vreo persoan? sau asocia?ie cu caracter interna?ional din str?in?tate sau din ?ar?, in scopul de a primi instruc?iuni sau ajutoare de orice fel pentru preg?tirea unei r?sturn?ri a ordinei democratice a statului”, ?faptul de a ajuta, in orice mod, o asocia?iune din str?in?tate sau din ?ar?, care ar avea de scop s? lupte contra ordinei economice sau sociale din Romania”, ?faptul de a se afilia sau deveni membru al vreunei astfel de asocia?ii”, ?cei care ini?iaz?, organizeaz?, activeaz? sau particip? la organiza?iuni de tip fascist, politice, militare sau paramilitare” ?i ?cei care, f?r? a fi membri ai unor astfel de organiza?ii, fac propagand? sau intreprind ac?iuni in favoarea acelor organiza?iuni, a membrilor lor sau a scopurilor urm?rite de ele”. Aceasta a fost cea mai r?spandit? incadrare care li s-a aplicat celor condamna?i pentru delicte politice.
  4. Art. 228: omisiune de denun? ? ?Acela care, avand cuno?tin?? despre un complot sau despre preg?tirea crimei prev?zute de art. 207, omite s? denun?e aceasta, cand era inc? timpul de a se impiedeca consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denun??rii complotului ?i se pedepse?te cu inchisoarea corec?ional? dela 1 la 2 ani”;
  5. Art. 267: trecerea frauduloas? a frontierei ? ?Acela care intr? sau iese din ?ar? prin alte locuri decat acele destinate trecerii c?l?torilor, sau chiar prin acestea dar in ascuns, comite delictul de trecere frauduloas? a frontierei ?i se pedepse?te cu inchisoare corec?ional? dela 3 la 10 ani ?i amend? dela 4.000 la 40.000 lei. Aceea?i pedeaps? se aplic? ?i aceluia care a inlesnit trecerea frontierei in condi?iile de mai sus”.
  6. Art. 284: favorizarea infractorului ? ?Acela care, f?r? s? fi avut o in?elegere prealabil? cu autorul sau complicele, inainte de comiterea infrac?iunii, d? ajutor sau protec?ie acestora, pentru a eluda sau z?d?rnici cercet?rile sau alte acte de procedur? ale autorit??ilor, ori pentru a se sustrage de la acestea sau de la executarea pedepsei”.
  7. Art. 325: r?spandire de manifeste sau publica?ii interzise ? ?Faptul de a produce, vinde sau distribui scrieri, desemne ori imprimate declarate ilicite printr-o hot?rare judec?toreasc? definitiv?. Aceea?i pedeaps? se aplic? ?i aceluia care introduce, reproduce, vinde ori distribuie scrieri, desemne ori imprimate str?ine a c?ror introducere in ?ar? a fost interzis? de autoritatea in drept”.
  8. Art. 327: instigare/agita?ie public? ? ?Acela care, prin orice mijloace, instig? direct publicul la nesupunere c?tre legi sau c?tre autorit??ile constituite. De asemenea, constituie delictul de instigare public? ?i simplul fapt de a indemna publicul, prin orice mijloace ?i in mod direct la s?var?irea vreunei crime sau delict. Oricine, prin orice mijloace, va intreprinde sau va incerca s? intreprind? o ac?iune impotriva formei de guvern?mant democratice, precum ?i oricine, prin orice mijloace, va agita sau va incerca s? fac? agita?iuni din care ar putea s? rezulte un pericol pentru siguran?a Statului se va pedepsi dela 5 la 10 ani inchisoare corec?ional?”.

Eliberarea de?inu?ilor politici [ modificare | modificare surs? ]

Amnistierea ?i eliberarea majorit??ii de?inu?ilor politici din Romania a fost stabilit? prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 ?i nr. 411/1964, care nu au fost publicate in Monitorul Oficial , a?a c? publicul larg nu cunoa?te con?inutul lor. Inainte de a fi elibera?i, de?inu?ii au fost avertiza?i c? nu le era permis s? spun? nimic despre cele p?timite, prin diferitele locuri de deten?ie. [8]

Potrivit statisticilor oficiale, in ianuarie 1960, num?rul persoanelor condamnate pentru delicte impotriva securit??ii statului era de 17.613. Num?rul lor a sc?zut in 1962 de la 16.327 la 13.017, in urma eliber?rii mai multor legionari. In 1963, el s-a redus la 9.333, pentru ca in 1964 majoritatea celor r?ma?i in inchisori s? fie pu?i in libertate. [9]

Intr-un document de bilan? al M.A.I. privind gra?ierile efectuate la sfar?itul anului 1963 ?i in prima jum?tate a anului 1964, apare men?ionat faptul c? au fost pu?i in libertate 10.014 condamna?i. Autorul sintezei considera c? majoritatea acestora s-au integrat sau i?i manifest? inten?ia de a participa efectiv la via?a social?, al?ii "au adoptat o pozi?ie de espectativ? ?i izolare, evitand a mai veni in contact cu persoane suspecte ?i a purta discu?ii cu caracter politic din teama de a nu atrage aten?ia organelor noastre". [8]

Cei mai mul?i au primit pensii din partea statului, iar unii au fost reincadra?i in vechile lor locuri de munc?, inclusiv in universit??i ?i institute de cercetare ?tiin?ific?. [10]

Fostul ministru de Externe, Corneliu M?nescu , a povestit cum s-a derulat procesul eliber?rii "politicilor": Amnistierea de?inutilor politici s-a f?cut din 1962 pan? in 1964, in mai multe tran?e, ?i a intampinat opozi?ia mai multor membri din conducerea partidului. Era, de fapt, o m?sur? politic? in consens cu " reabilit?rile " victimelor stalinismului din celelalte ??ri. Numai c? Gheorghe Gheorghiu Dej i-a eliberat pe to?i, nu doar pe ca?iva, cum s-a intamplat in Uniunea Sovietic? , de exemplu. Ceea ce i-a atras un mare capital politic in Occident. A? vrea s? spun - cu o anumit? mali?iozitate - c? Dej a acceptat s? dea curs acestor interven?ii, deoarece ?i-a dat seama c? va r?mane de pe urma acestei m?suri ?i cu un prestigiu crescut pe plan extern . [11]

Continuarea represiunii cu alte metode [ modificare | modificare surs? ]

Dup? eliberarea de?inutilor politici din 1964, Securitatea a declan?at o ac?iune de supraveghere informativ? la nivel na?ional. Suspec?ii puteau fi nu doar fo?tii detinu?i politici, ci ?i persoane f?r? antecedente politice, dar care erau considerate ?cu poten?ial ostil“ [12] . Aceast? schimbare de metod? era cerut? de nevoia unor rela?ii interna?ionale ameliorate ?i se baza pe siguran?a controlului asupra prizonierilor "lag?rului comunist" [13] . In acest sens, dup? 1964, represiunea comunist? impotriva opozan?ilor regimului s-a adaptat la noile realit??i, utilizand instrumente mai rafinate de reprimare a opozan?ilor: impunerea domiciliului obligatoriu, supravegherea fo?tilor de?inu?i politici, utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune, arestarea ?i anchetarea sub pretextul unor delicte de drept comun etc. [14]

Asocia?ii [ modificare | modificare surs? ]

La 2 ianuarie 1990 a fost infiin?at? Asocia?ia Fo?tilor De?inu?i Politici din Romania , din ini?iativa lui Constantin Ticu Dumitrescu , care i-a fost pre?edinte pan? in 1998. [15]

In memoriam [ modificare | modificare surs? ]

Prin Legea 247 din 5 decembrie 2011, ziua de 9 martie a fost declarat? Ziua Detinu?ilor Politici Anticomuni?ti din Perioada 1944-1989 . [16]

Un alt fel de defini?ie [ modificare | modificare surs? ]

Dr. Octavian Vulpe Arhivat in , la Wayback Machine ., fost de?inut politic, a publicat cartea Puterea de a invinge Arhivat in , la Wayback Machine . , in care d? o ?defini?ie” personal? de?inutului politic in comunism: ?≪De?inut politic≫ este cel mai paradoxal titlu de noble?e din istoria umanit??ii, din urm?toarele motive: titlul nu putea fi ob?inut cu bani; pentru a-l avea, incerc?rile erau atat de grele, incat costau deseori via?a; cei care l-au avut nu l-au dorit ?i nu l-au cerut; cei care l-au acordat nu ?i-au dat seama c? innobileaz?” .

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ ?Termeni istorici” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  2. ^ Report transmitted to the Secretary General of the Council of Europe
  3. ^ Legea nr. 221/2009, privind condamn?rile cu caracter politic ?i m?surile administrative asimilate acestora, pronun?ate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicat? in Monitorul Oficial, Partea I nr. 396 din 11/06/2009
  4. ^ a b c d e ?Sistemul Penitenciar din Romania: 1945 - 1989” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  5. ^ a b Recens?mantul popula?iei concentra?ionare din Romania in anii 1945 ? 1989
  6. ^ a b 50 de ani de la eliberarea de?inu?ilor politic
  7. ^ ?Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ?i Memoria Exilului Romanesc: Detalii fi?e matricole penale ? de?inu?i politici” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  8. ^ a b ?Patru decenii de la Marea eliberare a de?inu?ilor politici” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  9. ^ ?Instaurarea regimului comunist in Romania: tranzi?ia spre totalitarism” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  10. ^ ?Romania in anii 1958-1964” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  11. ^ Liberi, dar veghea?i [ nefunc?ional? ]
  12. ^ Prevenirea ca metoda de represiune a Securitatii
  13. ^ Cicerone Ionitoiu - procesul comunismului: Revolutia deturnat? uciga? de FSN
  14. ^ ?Romania postbelic?. Stalinism, na?ional-comunism ?i disiden?a anticomunist?” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  15. ^ Asocia?ia fo?tilor de?inu?i politici din Romania
  16. ^ Legea 247 din 5 decembrie 2011 pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Detinutilor Politici Anticomunisti din Perioada 1944-1989, publicat? in Monitorul Oficial 864 din 8 decembrie 2011 [ nefunc?ional? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]