Curtea Suprem? de Justi?ie a Statelor Unite ale Americii

Curtea Suprem? de Justi?ie a Statelor Unite ale Americii

Curtea
Articol de fond · Decizii · Proceduri · Istoric · Cl?direa Cur?ii
Membri actuali
John Roberts
Clarence Thomas · Samuel Alito · Sonia Sotomayor · Elena Kagan · Neil Gorsuch · Brett Kavanaugh · Amy Coney Barrett · Ketanji Brown Jackson
To?i membrii
Dup? compozi?ia Cur?ii · Dup? pozi?ie · ?ef al Cur?ii · ?efi ai Cur?ii dup? timpul prestat · Nominaliz?ri lipsite de succes · Demografia Cur?ii
modific? format

Curtea Suprem? de Justi?ie a Statelor Unite ale Americii ( englez? The Supreme Court of the United States ) este instan?a suprem? a puterii judec?tore?ti a Statelor Unite ale Americii (curte federal? care ia decizii f?r? apel). Este totodat? una din cele trei ramuri ale guvernului federal american ^[1], tribunal de ultim resort ?i unica curte de justi?ie instituit? prin Constitu?ie (cur?ile inferioare sunt instituite de puterea legislativ?). Aria jurisdic?ional? a celei mai inalte cur?i federale este limitat? la chestiunile constitu?ionale in apel , sau alte cateva subiecte de drept care implic? legisla?ia federal? sau state ale federa?iei ?i str?ini (care pot fi state sau persoane) in prim? instan?? (care prin statut, este ins? ?i ultima). In cea mai mare parte a timpului munca SCOTUS se reduce la validarea sau invalidarea constitu?ionalit??ii legilor deja adoptate dar contestate in chestiunea constitu?ionalit??ii lor. Curtea Suprem? este deci interpretul permanent al Constitu?iei americane ? guvenatorul NYC, Charles Evans Hughes, spunea in 1908: "Constitu?ia S.U.A. este ceea ce Curtea Suprem? spune c? este", iar pre?edintele Thomas Jefferson spunea la inceput de secol XIX c? in Statele Unite "Constitu?ia e un obiect de cear? modelat? de mana puterii judec?tore?ti."

Sediul actual al institu?iei dateaz? din 1935 ?i este un edificiu situat in capitala federal? ( Washington ) la est de Capitoliu . Arhitectural, edificiul este o replic? a unui templu grec (mai exact templul zei?ei (Pallas) Atena - "Parthenonul"), pe al c?rei fronton estic se afl? un amplu grup statuar reprezentand unii dintre cei mai importan?i d?t?tori de legi cunoscu?i de istoria universal?, printre care Menes egipteanul, Hamurabi babilonianul, atenienii Dracon ?i Solon , spartanul Licurg , evreul Moise , imp?ratul roman Octavian ?i arabul Mahomed . Frontonul vestic (frontispiciul) al edificiului afi?eaz? motto-ul institu?iei, anume "Dreptate egal? conform legii".

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Curtea a fost infiin?at? prin articol de constitu?ie in 1789, fiind pentru prima oar? in ?edin?? la inceputul anului urm?tor.

Componen?? [ modificare | modificare surs? ]

Legisla?ie [ modificare | modificare surs? ]

Func?ii [ modificare | modificare surs? ]

Nominaliz?ri [ modificare | modificare surs? ]

Confirm?ri [ modificare | modificare surs? ]

?efii Cur?ii Supreme de Justi?ie a Statelor Unite ale Americii [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Lista judec?torilor ?efi ai Cur?ii Supreme de Justi?ie a Statelor Unite ale Americii .

In ordine strict cronologic? a mandatelor lor, ace?ti 17 magistra?i au fost, respectiv este, in cazul actualului Judec?tor ?ef - chief justice :


Num?r	?ef al Cur?ii Supreme	Durata mandatului	Desemnat de pre?edintele
1	John Jay	19 octombrie , 1789 ? 29 iunie , 1795	George Washington
2	John Rutledge * §	12 august , 1795 ? 15 decembrie , 1795	George Washington
	William Cushing ** §§	3 februarie , 1796 ? 5 februarie , 1796	George Washington
3	Oliver Ellsworth	8 martie , 1796 ? 15 decembrie , 1800	George Washington
4	John Marshall	4 februarie , 1801 ? 6 iulie , 1835 †	John Adams ( F )
5	Roger Brooke Taney	28 martie , 1836 ? 12 octombrie , 1864 †	Andrew Jackson ( D )
6	Salmon Portland Chase	15 decembrie , 1864 ? 7 mai , 1873 †	Abraham Lincoln ( R )
7	Morrison Remick Waite	4 martie , 1874 ? 23 martie , 1888 †	Ulysses S. Grant ( R )
8	Melville Weston Fuller	8 octombrie , 1888 ? 4 iulie , 1910 †	Grover Cleveland ( D )
9	Edward Douglass White **	19 decembrie , 1910 ? 19 mai , 1921 †	William Howard Taft ( R )
10	William Howard Taft ***	11 iulie , 1921 ? 3 februarie , 1930	Warren G. Harding ( R )
11	Charles Evans Hughes §	24 februarie , 1930 ? 30 iunie , 1941	Herbert Hoover ( R )
12	Harlan Fiske Stone **	3 iulie , 1941 ? 22 aprilie , 1946 †	Franklin D. Roosevelt ( D )
13	Frederick Moore Vinson	24 iunie , 1946 ? 9 septembrie , 1953 †	Harry S. Truman ( D )
14	Earl Warren	5 octombrie , 1953 ? 23 iunie , 1969	Dwight D. Eisenhower ( R )
15	Warren Earl Burger	23 iunie , 1969 ? 26 septembrie , 1986	Richard Nixon ( R )
16	William Hubbs Rehnquist **	26 septembrie , 1986 ? 3 septembrie , 2005 †	Ronald Reagan ( R )
17	John Glover Roberts, Jr.	29 septembrie , 2005 ? prezent	George W. Bush ( R )

D - desemneaz? in acest context apartenen?a politic? la Partidul Democrat, SUA
F - desemneaz? in acest context apartenen?a politic? la Partidul Federalist, SUA
R - desemneaz? in acest context apartenen?a politic? la Partidul Republican, SUA

Numit in timpul inactivit??ii Cur?ii, neaprobat de Senat ulterior
** Au fost propu?i dintre judec?torii asocia?i Cur?ii
*** A fost, de asemenea, ?i pre?edinte al Statelor Unite
§ A fost anterior judec?tor asociat Cur?ii
§§ Istoricii nu sunt de acord dac? ?i-a dat demisia sau dac? a refuzat oferta de a sluji ca ?ef al Cur?ii ( [1] )
† Decedat in timpul mandatului

Referin?e, note [ modificare | modificare surs? ]

^ "Was Greek Thought Religious? - On the Use and Abuse of Hellenism from Rome to Romanticism". Louis A. Ruprecht. Palgrave Macmillan 2002. ("It is surely telling that the third branch of the federal government, the U.S. Supreme Court, did not have a building of its own until 1935.")

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Website-ul oficial al Cur?ii Supreme de Justi?ie a Statelor Unite ale Americii

[1] "Was Greek Thought Religious? - On the Use and Abuse of Hellenism from Rome to Romanticism". Louis A. Ruprecht. Palgrave Macmillan 2002. ("It is surely telling that the third branch of the federal government, the U.S. Supreme Court, did not have a building of its own until 1935.")

[1]