Slujbele din ritul bizantin

Sfanta Liturghie

Slujbele zilei

Vecernia | Pavecerni?a | Miezonoptica

Privegherea de toat? noaptea | Ceasurile | Utrenia

Alte slujbe

Imnul Acatist | Paraclisul

Sfin?irea Mare a Apei | Litie

Botez

Hirotonirea | Slujba c?s?toriei

Slujba de inmormantare | Parastasul

Biserica Ortodox? (cunoscut? ?i ca Biserica Ortodox? R?s?ritean? ) este o comunitate de credin?? cre?tin? . Ast?zi cre?tinii ortodoc?i sunt organiza?i in biserici ortodoxe autocefale (greac?, rus?, roman?, sarb?, bulgar?, albanez?, polonez? etc.), aflate in comuniune liturgic? (euharistic?) unele cu altele. Intre bisericile ortodoxe autocefale, primatul onorific este de?inut de Patriarhia Ecumenic? a Constantinopolului . Dup? num?rul de credincio?i, ortodoc?ii formeaz? in lume a treia comunitate cre?tin?, dup? Biserica Catolic? ?i dup? bisericile protestante .

Numele de Ortodoxie vine din limba greac? , de la ορθο ( ortho - drept, corect) ?i δοξα ( doxa - sl?vire sau, intr-un in?eles mai general, opinie), traducandu-se, deci, literal ?dreapta-sl?vire”, cu in?elesul de ?credin??, opinie corect?”, sau ?dreapta-credin??”. Este de men?ionat c? ?i unele din celelalte biserici cre?tine i?i consider? propriile inv???turi ca fiind drepte, sau chiar singurele drepte.

O alt? denumire cunoscut? in lumea slav? r?s?ritean? (in special cea rus?) pentru Biserica Ortodox? este Biserica Pravaslavnika . De aici deriv? ?i termenul arhaic pravoslavnic pentru ortodox.

Bisericile Ortodoxe R?s?ritene reunesc ast?zi o parte important? a credincio?ilor cre?tini . Istoric ?i cultural, ele sunt purt?toare ale unei tradi?ii bogate, dezvoltate de-a lungul a dou? milenii de via?? cre?tin? intr-o larg? zon? geografic?.

Fundamentele teologiei cre?tine ortodoxe au fost stabilite la primele ?apte sinoade ecumenice , ?inute intre secolele al IV-lea ?i al VIII-lea. Din motive religioase, dar ?i politice, geografice ?i culturale, intre biserica apusean? (romano-catolic?) ?i cea r?s?ritean? (ortodox?) s-a produs, gradual, o separare oficializat? in 1054 , cunoscut? sub numele de Marea Schism? . In urma acestui eveniment, atat Biserica Ortodox?, cat ?i cea Catolic? se consider? a fi singura biseric? universal? (καθολικι - catolic? sau ?universal?”) ?i apostolic?, ca ?i de?in?toarea dreptei credin?e (Ορθ?δοξια - ortodox?). Spre deosebire de biserica Romei, ce pune accentul pe universalitate (catolicitate), cea ortodox? pune accentul pe puritatea credin?ei, de unde diferen?a de nume.

Biserica Ortodox? (in integralitatea bisericilor locale ce o compun) consider? c? are la baz? succesiunea apostolic? neintrerupt?, inceput? de la apostoli .

Prezen?a Bisericii Ortodoxe este dominant? in zone ce s-au aflat in spa?iul cultural al imperiilor bizantin ?i rus: Europa de Est ?i de Sud-est, Asia , p?r?i ale Orientului Mijlociu ?i ale Africii . In prezent, num?rul de credincio?i ortodoc?i este majoritar in Belarus , Bulgaria , Georgia , Grecia , Macedonia , Republica Moldova , Romania , Rusia , Serbia , Muntenegru ?i Ucraina . Mari comunit??i de cre?tini ortodoc?i tr?iesc ?i in Albania (aprox. 30%), Bosnia (31,4 %), precum ?i in unele state care au apar?inut Rusiei ?ariste, respectiv Uniunii Sovietice ( ??rile baltice ?i Asia Central? ). Prezen?e ortodoxe semnificative se g?sesc in multe alte ??ri din America de Nord , Europa de Vest etc., datorate in special comunit??ilor formate prin emigrarea est-europenilor.

Dogma ortodox? [ modificare | modificare surs? ]

Acest articol este parte a seriei despre Cre?tinism

Isus din Nazaret   · Fecioara Maria   · Paul din Tars   · Istoria cre?tinismului   · Genealogie Biblia   · Noul Testament   · Personaje biblice Biserici cre?tine   · Bisericile ortodoxe   · Biserica Catolic?   · Diferen?e teologice ortodoxo-catolice   · Protestantism M?rturisiri de credin?? (crezuri) Simbolul apostolic   · Simbolul niceno-constantinopolitan   · Simbolul atanasian   · Sfanta Treime Simboluri Cruce   · Monograma lui Isus Hristos   · Pe?tele   · P?storul   · Pomul vie?ii Ritualuri cre?tine   · Botezul   · Euharistia   · Spovedania Arta cre?tin? Sfin?ii   · Apostoli   · Calendarul sfin?ilor   Aceast? infocaset?:  vizualizare   ?   discu?ie   ?   modificare

Biserica Ortodox? a celor ?apte Sinoade Ecumenice are la baz? Vechiul ?i Noul Testament . Conduc?torul ("Capul") ei este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ?P?storul cel bun”, care indrum? credincio?ii, m?dularele vii ale Bisericii, pe calea spre mantuire . Biserica Ortodox? a celor ?apte sinoade ecumenice recunoa?te un acela?i Dumnezeu Treimic , Tat?l , Fiul ?i Sfantul Duh , intreit in ipostas ( Persoane ), dar Unul in fiin?? (esen??), Dumnezeu atotputernic, preexistent lumii ?i complet independent in raport cu orice, deosebindu-se astfel fundamental de religiile naturale, in care dumnezeul / dumnezeii iau na?tere intr-un univers preexistent.

Teologia Bisericii Ortodoxe, a celor ?apte sinoade are la baz? dragostea, c?ci ?Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4:8) ?i este reluat in scrierile teologilor ortodoc?i, care afirm? c? Dumnezeu este iubirea. Iubirea a fost propov?duit? ?i ar?tat? prin fapte de Iisus Hristos , considerat unul din cele trei Ipostasuri (Persoane, sau personalit??i) ale Sfintei Treimi , care s-a coborat pe p?mant ?i s-a intrupat ca om, ?i-a jertfit via?a ?i a luat asupra lui p?catele oamenilor pentru a ii mantui de p?cat, iar prin invierea sa a transfigurat ?i indumnezeit (θεοσισ) trupul omenesc luat. Astfel, definitorie pentru in?elegerea in ortodoxie a venirii lui Hristos in trup este formula sfantului Atanasie cel Mare : ? Dumnezeu a devenit om pentru ca ?i omul s? poat? deveni dumnezeu”. Prin vorb? ?i fapt?, Hristos a ar?tat c? se poate tr?i in lume f?cand voia lui Dumnezeu ?i a scos in eviden?? din cele zece porunci dou?, dar care cuprind totul ?i care il fac pe cel ce le indepline?te s? le fac? in mod automat ?i pe restul: dragostea de Dumnezeu ?i de aproapele (?S? iube?ti pe Domnul Dumnezeul t?u, cu toat? inima ta, cu tot sufletul t?u ?i cu tot cugetul t?u. Aceasta este marea ?i intaia porunc?. Iar a doua, la fel ca aceasta: S? iube?ti pe aproapele t?u ca pe tine insu?i. In aceste dou? porunci se cuprind toat? legea ?i prorocii.”, Matei 22, 37-40).

Teologia acestei Biserici se bazeaz? pe scrierile Bibliei , pe Tradi?ia Bisericii ?i pe tr?irea vie?ii religioase in cadrul Bisericii, singurul loc in care Biblia poate fi corect in?eleas?. Se acord? o mare importan?? Sfintei Imp?rt??anii , eveniment in urma c?ruia credincio?ii se unesc spiritual ?i material cu Iisus Hristos.

Virtu?ile (faptele bune) au o importan?? mantuitoare , acestea f?cand parte din procesul de sfin?ire (teologie) (imp?r?it teologic in trei etape: cur??ire, luminare ?i indumnezeire). Lucrarea virtu?ilor se face ?i in referire la episodul judec??ii universale, formulat? in Evanghelia dup? Matei , capitolul XXV.

Biserica Ortodox? are in comun cu Biserica Romano-Catolic? cele ?apte taine , spre deosebire de bisericile rezultate din reforma protestant? , care recunosc doar dou? taine ( botezul ?i euharistia ). Ca structur? de organizare, Biserica Ortodox? este alc?tuit? din episcopii ?i mitropolii , ca ?i Biserica Romano-Catolic?. Principala diferen?? intre ortodoxie ?i catolicism este rolul acordat episcopului Romei ( papei ). In primul mileniu cre?tin acestuia i-a fost recunoscut rolul de primus inter pares intre cei cinci patriarhi existen?i atunci. O serie de episcopi ai Romei sunt s?rb?tori?i in continuare ca sfin?i in Biserica Ortodox? (vezi lista ). La inceputul celui de-al doilea mileniu cre?tin cele dou? ramuri ale cre?tin?t??ii s-au indep?rtat tot mai mult una de cealalt?, cauzele fiind in principal politice, motivele teologice fiind folosite cel mai adesea ca pretext.

Persecu?ii impotriva ereticilor [ modificare | modificare surs? ]

Edictul lui Teodosiu al II-lea din 435 prevedea pedepse grele pentru cei care de?ineau sau r?spandeau scrieri ale lui Nestorie . ^[1] Cei la care erau g?site scrieri ale lui Arie din Alexandria erau condamna?i la moarte. ^[2]

Diferen?e confesionale [ modificare | modificare surs? ]

Fa?? de Bisericile vechi-orientale sau necalcedoniene [ modificare | modificare surs? ]

Bisericile vechi-orientale (care i?i p?streaz? in titulatura oficial? numele "ortodox", dar nu sunt in comuniune liturgic? cu Biserica Ortodox? ?i nu se consider? o parte constituent? a acesteia) s-au desp?r?it de ortodoxia r?s?ritean? in secolul al V-lea, refuzand s? accepte cel de-al Patrulea Sinod Ecumenic, de la Calcedon, precum ?i pe cele care au urmat. Ele sunt Biserica Copt?, Armean?, Siro-iacobit?, Etiopian?, Eritrean? ?i Indian?.

Diferen?a principal? este una ce ?ine de hristologie. Biserica Ortodox? sus?ine, conform hot?rarilor Sinodului de la Calcedon, c? Hristos are dou? naturi (φισισ - firi), omeneasc? ?i dumnezeiasc?, "nedesp?r?ite, neimp?r?ite, neamestecate ?i neschimbate". Bisericile necalcedoniene contest? aceast? inv???tur?, fie intr-o form? radical? numit? monofizitism (Dumnezeu fiind considerat a avea o singur? natur?/fire, cea dumnezeiasc?), fie intr-o form? mai moderat? numit? miafizitism (Dumnezeu fiind considerat a avea o singur? natur?, dar compus?).

De?i, incepand cu secolul al XX-lea, se poart? un dialog teologic sus?inut intre Biserica Ortodox? ?i cele vechi-orientale, momentan, acest dialog nu a dus la nici un rezultat acceptat universal de c?tre cea dintai.

Fa?? de Biserica Anglican? [ modificare | modificare surs? ]

De?i la inceputul secolului al XX-lea se considera c? diferen?ele dogmatice p?reau s? fi disp?rut, vorbindu-se chiar de o iminent? unire intre ortodoxie ?i anglicanism, in urma evolu?iilor acestuia din urm? dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial s-a ajuns la o serie de pozi?ii ireconciliabile, nemaiputandu-se vorbi de un crez comun. Pe lang? amplificarea in anglicanism a unor inv???turi de credin?? (neo)protestante, diferendul fundamental cu ortodoxia este dat de viziunea diferit? a anglicanilor in privin?a hirotoniei femeilor ?i a accept?rii homosexualit??ii.

Fa?? de Biserica Catolic? [ modificare | modificare surs? ]

Intre Biserica Ortodox? ?i Biserica Romano-Catolic? exist? o sum? de deosebiri doctrinare. Cele mai cunoscute dintre ele poart? numele de punctele florentine . Acestea sunt:

• nerecunoa?terea primatului episcopului Romei asupra celorlal?i episcopi (in Biserica Ortodox?, to?i arhiereii, indiferent de titlul purtat - patriarh, mitropolit, arhiepiscop, episcop - sunt considera?i egali);
• nerecunoa?terea ad?ug?rii Filioque din Crez (considerat in Biserica Ortodox? o inv???tur? gre?it?, cu profunde implica?ii teologice);
• nerecunoa?terea validit??ii folosirii la Euharistie a azimei, adic? a painii nedospite, folosit? de Biserica Catolic? (Biserica Catolic? recunoa?te ca valid? atat folosirea painii azime, cat ?i a celei fermentate);
• nerecunoa?terea existen?ei Purgatoriului (considerat in Biserica Romano-Catolic? a fi un loc de mijloc intre rai ?i iad, in care sufletele celor deceda?i se purific? pan? la intrarea in Rai).

Alte diferen?e fa?? de Catolicism considerate importante de Biserica Ortodox? sunt:

• infailibilitatea ex-cathedra a Papei (Biserica Ortodox? consider? c? nu poate exista o persoan? infailibil?, indiferent de pozi?ia eclezial? pe care o de?ine);
• harul sau gra?ia creat? (Biserica Ortodox? consider? c? harul sau energia dumnezeiasc? este necreat?, ca mijloc prin care Dumnezeu se imp?rt??e?te pe sine oamenilor);
• neprih?nita z?mislire sau imaculata concep?ie a Fecioarei Maria (Biserica Ortodox? consider? c? to?i oamenii, inclusiv N?sc?toarea-de-Dumnezeu, au fost z?misli?i ?i s-au n?scut avand p?cate; ulterior, prin conlucrare - συνεργια - cu Dumnezeu pot ajunge la sfin?enie);
• thesaurus meritorum (tezaurul de merite) ale sfin?ilor - din a c?rui supra-abunden??, consider? Biserica Catolic?, ar putea lua ?i restul credincio?ilor, - precum ?i indulgen?ele (Biserica Ortodox? consider? c? virtu?ile sunt personale ?i nu pot fi "imprumutate" sau "d?ruite"; mantuirea este o conlucrare personal? a unui om cu Dumnezeu);
• celibatul clericilor (Biserica Ortodox? accept? c?s?toria preo?ilor ?i diaconilor, cu condi?ia s? se fac? inainte de hirotonia acestora);
• practica botezului prin stropire sau turnare (Biserica Ortodox? practic? botezul prin intreit? afundare, ce simbolizeaz? ingroparea ?i invierea lui Hristos).

Biserica Ortodox? consider? c? una dintre deosebirile cele mai importante const? in formula filioque ("?i de la Fiul"), care a fost ad?ugat? de c?tre Biserica Catolic? la Simbolul Credin?ei definit de cele ?apte Sinoade Ecumenice. Ad?ugarea se refer? la Duhul Sfant ?i afirm? c? El purcede nu numai din Tat?l, ci ?i din Fiul. Ea se bazeaz? pe Evanghelia lui Ioan , capitolul 15, versetul 26 in care Iisus Hristos inva?? ucenicii spunandu-le: ?Iar cand va veni Mangaietorul, pe Care Eu il voi trimite vou? de la Tat?l, Duhul adev?rului, Care de la Tat?l purcede, Acela va m?rturisi despre Mine”. Catolicii interpreteaz? textul in sensul c? dac? Iisus trimite Duhul, aceasta ar implica faptul c? Sfantul Duh ar purcede din Fiul. Ortodoc?ii subliniaz? faptul c? trimiterea nu este acela?i lucru cu purcederea, c? faptul c? Duhul Sfant a fost trimis nu implic? faptul c?, in mod obligatoriu, El ar fi ?i purces din Fiul. Dac? se omite sublinierea ?care din Tat?l purcede”, fraza in sine nu ofer?, in realitate, un argument definitiv nici uneia dintre concep?ii, ea fiind valabil? in ambele cazuri. Iar dac? se ia in considerare textul ”care din Tat?l purcede” ? cum este, de altfel, normal s? se procedeze ? apare intrebarea de ce Iisus Hristos, odat? ce a considerat necesar s? afirme purcederea Duhului Sfant din Tat?l, nu a men?ionat ?i purcederea din Fiul. Un alt aspect foarte important subliniat de Biserica Ortodox? este acela c?, dac? Duhul Sfant ar purcede ?i din Fiul, El ar apare a Ii fi subordonat. Se observ? faptul c? a trimite pe cineva nu inseamn? subordonare, pentru c? poate apare ?i intre persoane egale, in timp ce purcederea Duhului Sfant din Fiul ar putea semnifica un grad de subordonare, fapt care ar fi in contrazicere cu dogma care afirm? c? cele Trei Persoane sunt intru totul egale.

O cercetare a documentelor relev? faptul c?, in epoca in care s-a formulat doctrina filioque , Vestul era confruntat cu necesitatea combaterii unor erezii , astfel incat a ap?rut posibilitatea ca din dorin?a de a sublinia anumite aspecte s? se ajung? la formul?ri cu in?elesuri nedorite. Se pare c? doctrina a ap?rut in Spania. Ad?ugarea a fost aprobat? in anul 809 de c?tre Conciliul de la Aachen ?i a fost examinat? de Papa Leon al III-lea , care de?i ar fi aprobat doctrina, ar fi interzis, totu?i, in mod expres inserarea ei in Crez. Atitudinea Papei se vede ?i mai clar in decizia pe care a luat-o cu acel prilej, de a se scrie pe dou? t?bli?e de argint Crezul f?r? ad?ugire in limbile latin? ?i greac?, pe care a dat ordin s? fie a?ezate pe pere?ii Catedralei Sfantul Petru din Roma .

• Vezi articolul principal: Punctele florentine .

Fa?? de Biserica Luteran? [ modificare | modificare surs? ]

• nerecunoa?terea tezei lui Luther Sola Scriptura (Biserica Ortodox? al?tur? inv???turilor Bibliei ?i predania sau tradi?ia bisericeasc?);
• respingerea tezei Sola Fide - indrept??irea doar prin credin?? (Biserica Ortodox? consider? c? mantuirea este o conlucrare divino-uman?, care implic? atat credin?a corect? a omului - orthodoxia, cat ?i aplicarea corect? a acestei credin?e - orthopraxia);
• nerecunoa?terea desfiin??rii preo?iei sacramentale (sfin?itoare) din luteranism;
• nerecunoa?terea desfiin??rii monahismului (c?lug?riei);
• nerecunoa?terea a doar dou? Taine, botezul ?i euharistia, in luteranism (Biserica Ortodox? are ?apte taine principale - botezul, mirungerea, cununia, preo?ia, spovedania, imp?rt??ania ?i maslul, - dar nu reduce in mod absolut num?rul lor la acestea, la ele ad?ugandu-se alte "ierurgii", precum sfin?irea apei sau aghiasma, monahismul, inmormantarea etc.)

Biserica suedez? are un episcop care este lesbian?, ^[3] in timp ce bisericile ortodoxe privesc homosexualitatea drept p?cat ?i nu permit femeilor s? devin? preo?i sau episcopi.

Fa?? de Biserica Calvin? (reformat?) [ modificare | modificare surs? ]

In plus fa?? de diferen?ele amintite mai sus, ce privesc Luteranismul, Biserica Ortodox? respinge credin?a calvin? in predestinarea omului (potrivit c?reia destinul omului este fixat dinainte de Dumnezeu, f?r? a putea fi schimbat prin deciziile libere ale individului) ?i sus?ine libertatea deplin? a acestuia de a i?i alege singur propriul destin.

Fa?? de Bisericile neoprotestante [ modificare | modificare surs? ]

Pe lang? deosebirile esen?iale ar?tate mai sus privind inv???turile Sola Scriptura ?i Sola Fide , mai exist? o multitudine de diferen?e, care variaz? in func?ie de denomina?ia neoprotestant?. Dintre acestea, amintim:

• cinstirea Fecioarei Maria ca N?sc?toare-de-Dumnezeu (intemeiat? pe Luca 1:42 ?i practica Bisericii primare);
• inchinarea la icoane, chipuri ale lui Iisus Hristos, Maicii Domnului ?i ale sfin?ilor, considerate de Biserica Ortodox? un simbol al persoanei reprezentate; astfel, inchinarea nu se adreseaz? materiei icoanei, ci celui reprezentat;
• inchinarea la moa?tele sfin?ilor (Biserica Ortodox? consider? c? ace?tia, asemeni lui Hristos in Schimbarea la Fa??, ?i-au preschimbat ?i transfigurat intreg trupul, prin lucrarea harului dumnezeiesc, acesta devenind astfel nestric?cios; inchinarea la sfin?i este, astfel, o cinstire a lui Dumnezeu, prezent prin harul dumnezeiesc din acele oseminte sau moa?te);
• Biserica Ortodox? respinge interpretarea simbolic? a Euharistiei, considerand c? painea ?i vinul se preschimb? la Liturghie in adev?ratul trup ?i sange al lui Hristos;
• Biserica Ortodox? practic? botezul copiilor, bazandu-se pe obiceiul Bisericii primare, cand o intreag? familie, indiferent de varsta membrilor s?i, se convertea la cre?tinism, dar accept? ?i botezul adul?ilor.

Biserica ortodox? in prezent [ modificare | modificare surs? ]

Exist? ast?zi 14 biserici ortodoxe locale autocefale ?i 2 autonome, aflate intre ele in comuniune euharistic?; mai sunt, de asemenea, una a c?rei autocefalie este par?ial recunoscut? ?i 5 cu autonomie par?ial recunoscut?. O serie de comunit??i ortodoxe, din cauza unor probleme canonice, se afl? in afara acestei comuniuni liturgice, dar imp?rt??esc aceea?i credin?? dogmatic? (vezi lista de mai jos).

Bisericile Ortodoxe [ modificare | modificare surs? ]

Bisericile ortodoxe sunt bisericile care recunosc doar primele ?apte concilii ecumenice , fiind denumite de aceea ?i Biserici ale celor ?apte concilii . Impreun? ele alc?tuiesc Ortodoxia. Nu toate bisericile ortodoxe sunt recunoscute ca atare de celelalte biserici ortodoxe. In comuniune sunt doar bisericile autocefale cu cele autonome, pe cand cele necanonice sunt excluse de la uniunea mutual?.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• ?Biserica Ortodox? din Europa de Est in secolul XX” , coordonator Christine Chaillot, Editura Humanitas, 2011.
• Bartolomeu Anania, Spre un ecumenism interpersonal , in: Cristian Colceriu,  Elite Clujene Contemporane - Cluj Contemporary Elites , vol. I, Academia Romana, CST, Editura Clear Vison, Cluj-Napoca, 2009, pp. 29 - 47
• Irineu Pop, Jertf? si bun? rodire , in: Cristian Colceriu,  Elite Clujene Contemporane - Cluj Contemporary Elites , vol. II, Academia Roman?, CST, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, pp. 27-39, pp. 883-900
• Andrei Andreicu?, Dinamica desp?timirii , in: Cristian Colceriu,  Elite Clujene Contemporane - Cluj Contemporary Elites , vol. II, Academia Roman?, CST, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, pp. 27-39

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Keith Hitchins . Ortodoxie ?i na?ionalitate - Andrei ?aguna ?i romanii din Transilvania, 1846-1873. Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 1995. ISBN 973-96989-1-3

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Istoria Europei
• Istoria Balcanilor
• Bisericile ortodoxe
• Biserica Ortodox? a Greciei
• Istoria cre?tinismului
• Bisericile vechi orientale

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Patriarhia Roman?
• OrthodoxWiki
• Crestinism-Ortodox.ro
• Calendarul ortodox
• Bisericile ortodoxe r?s?ritene , 7 decembrie 2007, P?rintele Ion Bria, CrestinOrtodox.ro
• Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale, istorie ?i prezent Arhivat in 13 mai 2015 , la Wayback Machine ., 26 aprilie 2010, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina
• Ortodoxia in Italia bizantina , 6 iulie 2012, Radu Alexandru, CrestinOrtodox.ro
• Formarea clerului in Biserica Ortodoxa , 21 septembrie 2007, Nicolae Balca, CrestinOrtodox.ro
• Tr?s?turile specifice ale spiritualit??ii ortodoxe , 30 aprilie 2013, Dr. Antoniu-Catalin Pastin, CrestinOrtodox.ro
• Cele 14 reguli pentru mergerea la biserica , 26 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe , 26 iulie 2012, Ierod. Iustin TANASE, B?r?ganul Ortodox
• Icoane ortodoxe , 28 august 2013, CrestinOrtodox.ro
• inv???tur? ortodox? in lumina Bibliei
• Keith Hitchins. Ortodoxie ?i na?ionalitate - Andrei ?aguna ?i romanii din Transilvania, 1846-1873. Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 1995.

Materiale media legate de Biserica Ortodox? la Wikimedia Commons

v   ?   d   ?   m Biserici Ortodoxe Biserici autocefale calcedoniene Patriarhia Ecumenic? a Constantinopolului   · Biserica Alexandriei   · Biserica Antiohiei   · Biserica Ierusalimului   · Biserica Ortodox? Rus?   · Biserica Ortodox? Georgian?   · Biserica Ortodox? Sarb?   · Biserica Ortodox? Roman?   · Biserica Ortodox? Bulgar?   · Biserica Ortodox? Greac?   · Biserica Ortodox? Cipriot?   · Biserica Ortodox? Albanez?   · Biserica Ortodox? Polonez?   · Biserica Ortodox? Ceh? ?i Slovac?   · Biserica Ortodox? Ucrainean? Biserici autonome Biserica Ortodox? Sinait?   · Biserica Ortodox? Finlandez?   · Biserica Ortodox? Japonez?   · Biserica Ortodox? Chinez?   · Biserica Ortodox? Estonian? (Patriarhia de Constantinopol)   · Biserica Ortodox? Estonian? (Patriarhia Moscovei)   · Biserica Ortodox? Ucrainean? (Patriarhia Moscovei)   · Biserica Ortodox? Moldoveneasc? (Patriarhia Moscovei)   · Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Roman?)   · Mitropolia Muntenegrului ?i a Litoralului Biserici Traditionale (Stil Vechi) Biserica Ortodox? de Stil Vechi din Romania   · Biserica Ortodox? de Stil Vechi din Republica Moldova   · Biserica Ortodox? de Stil Vechi din Bulgaria   · Biserica Ortodox? de Stil Vechi din Grecia   · Biserica Ortodox? de Stil Vechi din Rusia   · Biserica Ortodox? Rus? de Rit Vechi din Romania (Biserica Lipovenilor)   · Mitropolia Autonom? Cre?tin Ortodox? dup? Vechiul Calendar in Italia

v   ?   d   ?   m Imperiul Bizantin (330?1453) Administrare Capitala   · Condu c?tori   · Synkletos Istoria Origini   · Istoria timpurie · Epoca elenistic?   · Rena?terea macedonean?   · Dinastia Teodosian?   · Dinastia Comnen   · Recucerirea Constantinopolului   · Dinastia Paleolog   · Sfar?itul Legea Codex Theodosianus   · Corpus Juris Civilis   · Ecloga   · Basilika   · Hexabiblos Militar Armata roman?   · Armata bizantin?   · Flota bizantin?   · Garda Vareg?   · B?t?liile Imperiului Bizantin   · R?zboaie ( R?zboiul Gotic   · R?zboaiele Bizantino-Sasanide   · R?zboaiele Bizantino-Bulgare   · R?zboaiele Bizantino-Arabe ( dup? 780 )  · R?zboiul Bizantino?Maghiar   · R?zboaiele Bizantino-Otomane ) Religie Biserica Ortodox?   · Ritul bizantin   · Patriarhia de Constantinopol   · Patriarhi ( List? de Patriarhi )   · Iconoclasmul bizantin Cultur? Arta   · Literatura   · Arhitectura   · Muzica State bizantine Imperiul de la Niceea   · Imperiul Trapezuntului   · Despotatul Epirului ( Imperiul Salonicului ) Moned? Aspron   · Basilikon   · Bezant   · Follis   · Hyperpyron   · Miliaresion   · Nomisma   · Nomisma histamenon   · Nomisma tetarteron   · Semis   · Solidus   · Stavraton Alte articole List? de articole?   · Bizan?iu   · Era bizantin?   · Greci bizantini   · Cruciad?   · List? de asedii ale Constantinopolului   · Porfirogenet   · Sebastocrator   · Zidurile Constantinopolului Portal