한국   대만   중국   일본 
Corsica - Wikipedia Sari la con?inut

Corsica

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Corsica
—   regiune , collectivite territoriale francaise a statut particulier [*] [[ collectivite territoriale francaise a statut particulier |​]] [1] ?i regiune cultural? [*]   —

Drapel
Drapel
Stemă
Stem?
Map
Corsica (Fran?a)
Pozi?ia geografic? in Fran?a
Coordonate: 42°09′00″N 9°05′00″E  ( {{PAGENAME}} )  /  42.15°N 9.0833333333333°E

?ar? Fran?a
Entitate administrativ-teritorial? francez? Fran?a metropolitan?

Atestare Modificați la Wikidata

Re?edin?? Ajaccio

Guvernare
 - Primar Gilles Simeoni [*] [[ Gilles Simeoni (French jurist, politician and lawyer)|​]] ( Femu a Corsica [*] [[ Femu a Corsica (Corsican political party)|​]] , )

Suprafa??
 - Total 8.722  km²

Popula?ie (2021)
 - Total 347.597 locuitori

Fus orar UTC+1

Prezen?? online
site web oficial Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Corsica
Pozi?ia localit??ii Corsica
Pozi?ia localit??ii Corsica

Corsica (in corsican? Corsica , in francez? Corse [ k??s ]) este una dintre cele 18 regiuni ale Fran?ei situat? pe insula omonim?, de cultur? italic? (?i italic? prin istoria sa) din Marea Mediteran? . Din punct de vedere administrativ, Corsica este organizat? diferit fa?? de celelalte regiuni ale Fran?ei continentale, fiind constituit? sub forma unei colectivit??i teritoriale ( francez? collectivite territoriale ), avand puteri in plus fa?? de cele ale unei regiuni de cultur? francez?. In limbaj uzual, Corsica este considerat? tot o regiune ?i aproape totdeauna este listat? impreun? cu celelalte regiuni ale Fran?ei continentale, spre deosebire de regiunile ultramarine. Capitala regiunii este ora?ul Ajaccio , iar regiunea cuprinde 2 departamente : Corse-du-Sud ?i Haute-Corse .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

In antichitate etruscii au fondat localit??i pe insul?, pe atunci populat? de triburi denumite Corsi , ?i pe care marinarii-comercian?i fenicieni ?i greci o cuno?teau sub denumirea de Kyrnos . Odat? cu infiin?area coloniei grece?ti Massalia , cateva localit??i au fost infiin?ate ?i pe insul?, cea mai important? fiind Alalia, devenit? Aleria odat? cu expansiunea Imperiului Roman , insula fiind cucerit? inc? din 259 i.Hr. . In evul mediu a fost controlat? temporar de vizigo?i , vandali ?i ulterior de Imperiul Roman de R?s?rit , devenit bizantin prin cre?tinare ; de la acesta, ajunge in st?panirea papalit??ii ?i apoi, din sec. XIII pan? in sec. XVIII, devine o provincie a republicii genoveze . Datorit? pozi?iei ei strategice a fost alipit? Fran?ei in 1768 sub forma r?scump?r?rii unei datorii. Dar corsicanii, condu?i de pre?edintele Pasquale Paoli, au proclamat o republic? independent? ?i au rezistat mai mul?i ani trupelor franceze, inainte de a fi infran?i la b?t?lia de la Ponte-Novu. Corsica este locul de na?tere al lui Napoleon Bonaparte , fiu al unei familii de mici nobili. O personalitate important? a istoriei insulei este ?i Pasquale Paoli ( 1725 - 1807 ), general corsican ?i patriot, care a luptat pentru independen?a Corsic?i, intai contra Genovei ulterior contra Fran?ei.

In urma Revolu?iei franceze , teritoriul insulei a fost organizat in 1790 intr-un departament unic Corse . In 1793, acest departament a fost divizat in dou? departamente: Golo ?i Liamone dar in 1811 se revine la organizarea anterioar? sub forma unui departament unic. In 1976, teritoriul este reorganizat din nou, departamentul Corse fiind divizat in actualele departamente Corse-du-Sud ?i Haute-Corse .

In martie 2022 au avut loc manifesta?ii violente pentru autonomia insulei Corsica, dup? ce Yvan Colonna , un na?ionalist corsican a fost zdrobit in b?taie, in inchisoare, de un co-de?inut islamist. [2] [3]

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Insula are peste 1.000 km de coast? avand in jur de 200 plaje. In interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de pan? la 2700 m cu peste 20 varfuri ce dep??esc 2000 m. Impreun? cu Sardinia se afl? pe aceea?i micro-plac? continental? ?i este desp?r?it? de aceasta prin Stramtoarea Bonifacio . Climatul este de tip mediteraneean, uscat ?i c?lduros, un pic mai bland pe m?sur? ce cre?te altitudinea.

Economie [ modificare | modificare surs? ]

Turismul are un rol important in economia insulei, aceasta atr?gand un num?r mare de turi?ti datorit? climatului s?u pl?cut ?i a peisajelor naturale. Deoarece insula nu a suferit o dezvoltare intens? ca alte p?r?i ale Mediteranei , ea p?streaz? inc? un aspect aparte. Datorit? insularit??ii ?i a relative sub-dezvolt?ri, insula se bucur? de un regim fiscal relaxat, inc? din perioada Revolu?iei franceze.

Date climatice pentru Ajaccio , partea central-vestic? a ibsulei
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 13.3
(55,9)
13.7
(56,7)
17.4
(63,3)
20.9
(69,6)
24.5
(76,1)
27.6
(81,7)
27.7
(81,9)
25.4
(77,7)
22.0
(71,6)
17.5
(63,5)
14.4
(57,9)
19,95
(67,91)
Media zilnic? °C (°F) 8.6
(47,5)
9.0
(48,2)
10.1
(50,2)
12.3
(54,1)
15.7
(60,3)
19.1
(66,4)
21.9
(71,4)
22.1
(71,8)
19.9
(67,8)
16.7
(62,1)
12.6
(54,7)
9.6
(49,3)
14,80
(58,64)
Minima medie °C (°F) 3.9
(39)
4.3
(39,7)
5.3
(41,5)
7.3
(45,1)
10.6
(51,1)
13.8
(56,8)
16.2
(61,2)
16.5
(61,7)
14.4
(57,9)
11.4
(52,5)
7.7
(45,9)
4.8
(40,6)
9,68
(49,42)
Precipita?ii mm (inches) 73.8
(2.906)
69.7
(2.744)
58.1
(2.287)
52.0
(2.047)
40.2
(1.583)
19.0
(0.748)
11.0
(0.433)
19.9
(0.783)
43.6
(1.717)
87.0
(3.425)
95.9
(3.776)
75.5
(2.972)
645,7
(25,421)
Nr. de zile cu precipita?ii (≥ 1 mm) 8.9 8.7 8.3 7.2 5.7 2.8 1.3 2.4 4.3 7.3 8.6 9.1 74,6
Ore insorite 133.3 145.0 189.1 225.0 282.1 321.0 365.8 331.7 264.0 210.8 150.0 127.1 2.744,9
Surs?: Hong Kong Observatory [4]

Turism [ modificare | modificare surs? ]

Corsica i?i delecteaz? vizitatorii cu peisaje frumoase ?i or??ele pline de farmec. Una dintre cele mai pitore?ti a?ez?ri este Bonifacio, amplasat? in varful unor faleze de calcar .

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/categories-collectivites-territoriales/quel-est-statut-corse.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ Ajaccio, Agence France-Presse in ( ), Clashes in Corsica after prison attack on nationalist figure (in englez?), the Guardian  
  3. ^ Vasile Damian ( ), Guvernul francez se declar? dispus s? acorde autonomia insulei Corsica , RFI Romania: Actualitate, informa?ii, ?tiri in direct, arhivat din original la , accesat in  
  4. ^ "Climatological Information for Ajaccio, France" Arhivat in , la Wayback Machine . ? Hong Kong Observatory

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Loughlin, John. 1989. "Regionalism and Ethnic Nationalism in France: A Case-study of Corsica". Thesis. San Domenico, Italy: European University Institute.
  • Loughlin, John, and Claude Olivesi (eds.). 1999. Autonomies insulaires: vers une politique de difference pour la Corse . Ajaccio: Editions Albiana. ISBN 2-905124-47-4
  • Saul, John Ralston. 1992. Voltaire's Bastards: The Dictatorship of Reason in the West . New York: Free Press; Maxwell Macmillan International. ISBN 0-02-927725-6

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Corsica