Consiliul Croat de Ap?rare

Consiliul Croat de Ap?rare Hrvatsko vije?e obrane
Emblema Consiliului Croat de Ap?rare
Fondat?	8 aprilie 1992 ( 1992-04-08 )
Desfiin?ate	1 martie 1996 ( 1996-03-01 )
Sediul	Mostar
Conducere
Comandantul suprem	Milivoj Petkovi?
Ministrul Ap?r?rii	Bruno Stoji? (1992–1993) Vladimir ?olji? (1993–1996)
Resurse umane
Personal activ	50.000 (1995)
Industrie
Furnizori externi	Croa?ia
Alte articole
Istorie	Republica Croat? Her?eg-Bosnia R?zboiul Bosniac R?zboiul Croato-Bosniac Opera?iunea Furtuna
Modific? text

Consiliul Croat de Ap?rare ^[1] (in croat? Hrvatsko vije?e obrane sau HVO ) a fost forma?iunea militar? oficial? a Republicii Croa?ia Herzeg-Bosnia , o entitate nerecunoscut? care a existat in Bosnia ?i Her?egovina intre 1991 ?i 1996, in timpul R?zboiului din Bosniac . Consiliul Croat de Ap?rare a fost principala for?? militar? a croa?ilor din Bosnia ?i Her?egovina .

In faza ini?ial? a r?zboiului din Bosnia , Consiliul Croat de Ap?rare a luptat al?turi de Armata Republicii Bosnia ?i Her?egovina (ARBiH) impotriva sarbilor bosniaci, dar in ultima etap? a conflictului s-a confruntat cu fostul s?u aliat (ARBiH), in special in zona Mostar . ^[2]

Consiliul Croat de Ap?rare a fost incorporat in Armata Federa?iei din Bosnia ?i Her?egovina (VFBiH) in decembrie 1995, in urma unui acord incheiat dup? semnarea acordurilor de la Dayton . In decembrie 2005, Consiliul Croat de Ap?rare a fost reorganizat ca Regimentul 1 Infanterie (Gard?) al For?elor Armate din Bosnia ?i Her?egovina, dup? ce Armata Federa?iei din Bosnia ?i Her?egovina ?i Armata Republicii Srpska au fost unite intr-o singur? for?? armat?.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Consiliul Croat de Ap?rare a fost infiin?at la 8 aprilie 1992 in Grude de c?tre conducerea politic? a croa?ilor, in principal de membri ai Uniunii Democrate Croate ( Hrvatska Demokratska Zajednica ) ca o forma?iune militar? din Her?eg-Bosnia .

Comandan?i [ modificare | modificare surs? ]

Aprilie 1992 -?, general de brigad? Milivoj Petkovi?;
Iulie - noiembrie 1993, general-maior Slobodan Praljak;
Noiembrie 1993 -?, general-locotenent Ante Roso;
? - august 1994 general maior Milivoj Petkovi?;
August 1994 - noiembrie 1995, general-maior Tihomir Bla?ki?.

Organizare [ modificare | modificare surs? ]

Consiliul Croat de Ap?rare a avut cartierul general in Mostar ?i a fost imp?r?it in patru zone opera?ionale (OZ) cu statut de corp : 1OZ / Sud-Est (Her?egovina) ?i 2OZ / Nord-Vest- Her?egovina , 3OZ / Bosnia Central? ?i 4OZ / Posavina. In timp ce primele trei zone au fost grupate mai mult sau mai pu?in impreun?, Posavina a fost complet izolat? in nordul Bosniei, pe malul drept al raului Sava , in jurul ora?ului Ora?je , ?i a fost complet dependent? de sprijinul Croa?iei . De asemenea, a existat un sediu al Consiliului Croat de Ap?rare in enclava Biha? , care a f?cut leg?tura cu corpul 5 al Armatei Republicii Bosnia ?i Her?egovina. Fiecare zon? opera?ional? OZ a controlat 8-14 brig?zi de infanterie, un batalion de poli?ie militar? ?i un ?batalion u?or de asalt”.

Consiliul Croat de Ap?rare a inclus, de asemenea, Regimentul Ante Bruno Bu?i?, dou? batalioane de infanterie independente, un batalion de artilerie antiaerian?, For?e Speciale ?i unit??i de artilerie.

Brig?zi de gard? [ modificare | modificare surs? ]

1. Brigada de Gard? "Bruno Bu?i?"
2. Brigada de Gard?
3. Brigada de Gard? ?Falcii”
4. Brigada de Gard? ?Fiii lui Posavina”

Brig?zile de gard? s-au ocupat de armele grele ale Consiliul Croat de Ap?rare.

Consiliul Croat de Ap?rare a avut in jur de 50 de tancuri, 400 de piese de artilerie ?i 200 de transportoare blindate de trupe.

Alte brig?zi [ modificare | modificare surs? ]

Au fost 38 de brig?zii de infanterie formate din rezervi?ti, 19 au avut nume ?i/sau numere ?i 19 au avut doar nume. Numele au comemorat figuri celebre sau infame din istoria croat? ?i bosniac?. Fiecare brigad? a avut trei sau patru batalioane plus elemente de sus?inere. Brig?zile 2, 107 ?i 109 au fost transferate in mas? in Armata Republicii Bosnia ?i Her?egovina datorit? majorit??ilor lor musulmane, la fel ?i contingentul musulman al celei de-a 108-a brig?zi care a continuat s? formeze a 108-a brigada motorizat? a Armatei Republicii Bosnia ?i Her?egovina. A 107-a brigad? a devenit a 107-a brigad? de cavalerie a Armatei Republicii Bosnia ?i Her?egovina, in timp ce a 109-a brigad? a devenit a 109-a Brigad? de munte.

Restructurarea din 1993 [ modificare | modificare surs? ]

In 1993, generalul Ante Roso a restructurat Consiliul Croat de Ap?rare impreun? cu liniile armatei croate (HV). Cele patru zone opera?ionale au fost desemnate drept districtele Mostar, Tomislavgrad, Vitez ?i Ora?je. Ora?je a inclus o Bosanska Posavina mult redus?. Au fost formate patru brig?zi de gard?, fiecare condus? de solda?i profesioni?ti cu norm? intreag?. 29 de brig?zi au fost reformate ca regimente defensive (pukovnija domobranska), de obicei cu acela?i nume ?i baz?. Patru brig?zi au fost desfiin?ate. Poli?ia militar? a fost redus? la o brigad? u?oar? de asalt la Mostar.

Opt unit??i ale Consiliului Croat de Ap?rare au servit impreun? cu Armata Republicii Bosnia ?i Her?egovina, in timp ce dou? brig?zi ale Consiliului Croat de Ap?rare au fost incorporate for?at in Armata Republicii Bosnia ?i Her?egovina. A 115-a brigad? a devenit parte a Corpului 2 al Armatei Republicii Bosnia ?i Her?egovina, in timp ce brigada regelui Tvrtko a devenit parte a Corpului 1 al Armatei Republicii Bosnia ?i Her?egovina.

For?e aeriene [ modificare | modificare surs? ]

For?elele aeriene ale Consiliului Croat de Ap?rare ?i artileria antiaerien? au fost formate in 1992 ?i au fost alc?tuite din a 11-a escadril? combinat?, elicoptere ?i transporturi ?i al 121-lea escadron de observa?ie care a operat diverse aeronave u?oare civile cu rol de observare ?i comunicare. A existat, de asemenea, a 14-a unitate de rachete antiaeriene care a operat mai multe sisteme SAM diferite.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

^ sau Consiliul de Ap?rare Croat , din Sfera politicii , revist? lunar? de ?tiin?e politice editat? de Funda?ia "Societatea Civil?.", Edi?iile 34-38, Omega Press, 1996
^ Stallaerts, Robert ( 2010 ). Historical Dictionary of Croatia (ed. 3rd). p. 60.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de Consiliul Croat de Ap?rare la Wikimedia Commons

[1] sau Consiliul de Ap?rare Croat , din Sfera politicii , revist? lunar? de ?tiin?e politice editat? de Funda?ia "Societatea Civil?.", Edi?iile 34-38, Omega Press, 1996

[2] Stallaerts, Robert ( 2010 ). Historical Dictionary of Croatia (ed. 3rd). p. 60.

[1]

[2]