Chiabur este un termen prin care, in perioada comunist?, era desemnat un ??ran bogat care apar?ine burgheziei satelor, posed? mai mult p?mant decat poate lucra singur, dispune de importante mijloace de produc?ie ?i folose?te munc? salariat?. ^[1]

Termenul ?chiabur" a fost introdus in Romania, in mod oficial, prin ?Rezolu?ia ?edin?ei Plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949 ^[2] , fiind inspirat din no?iunea de culac , impus? in Uniunea Sovietic? .

In propaganda comunist?, chiaburii erau acuza?i c? ?speculeaz? s?r?cimea ?i c? strang averi prin numeroase mijloace de exploatare, pe seama ??r?nimii muncitoare” . ^[3] In rezolu?ia Plenarei Comitetul Central al PMR din 3-5 martie 1949, ce prevedea transformarea socialist? a agriculturii romane, se prevedea c? ?Politica noastr? fa?? de ??r?nime trebuie sa fie clar?: ne sprijinim pe ??r?nimea s?rac?, strangem alian?a cu ??r?nimea mijloca?? ?i ducem lupta neintrerupt? impotriva chiaburimii” . ^[4]

Pe ordinea de zi a Plenarei CC al PMR, din martie 1949, s-a aflat ?i problema definirii clasei chiaburilor, deoarece rapoartele sosite din jude?e indicau situa?ii contradictorii inregistrate in opera?iunile de identificare ?i de clasificare a acestora, izvorate din neclaritatea indica?iilor transmise din capital?. In toate ?regionalele de partid”, se creaser? confuzii grave in activitatea de departajare a chiaburilor de mijloca?i ?i invers, intrucat principalul criteriu utilizat se referea la monitorizarea suprafe?ei propriet??ii fiec?rui individ. De aceea, Gheorghiu-Dej a considerat ca fiind necesar? sporirea elementelor de calificare a chiaburilor: ?Pentru a deosebi muncitorul agricol ? ??ranul s?rac ?i cel mijloca? ? de chiabur, trebuie s? ?inem seama de urm?toarele criterii: dac? are p?mant, in ce regiune se afl? p?mantul; dac? mai posed? ?i alte mijloace de produc?ie, cate ?i anume ce fel de mijloace de produc?ie; felul de cultur?; cat produce ?i cat aduce din produc?ia sa pe pia??; dac? exploateaz? sau nu munc? str?in?; dac? este sau nu exploatat de al?ii; m?rimea familiei, precum ?i o serie de imprejur?ri locale pe care le putem aprecia numai cercetand fiecare caz concret in parte. Hot?rator ins? este dac? exploateaz? sau nu munc? str?in? ?i dac? este exploatat de al?ii; dac? are sau nu mijloace de produc?ie, cate ?i ce fel de mijloace de produc?ie”.

Poate ar fi prea mult s? vorbim despre o incadrare ?juridic?” a acestei categorii sociale, deoarece motiva?iile invocate de putere au fost strict de natur? politic? ?i ca atare ne g?sim in fa?a unei fic?iuni juridice, care culmea, a func?ionat ca o veritabil? institu?ie de drept ?i in plus a mai ?i servit ca probatoriu intr-o multitudine de procese civile ?i penale. Gama criteriilor pe baza c?rora a fost descris? chiaburimea putea fi intalnit? numai in documentele programatice ale partidului comunist. Ini?ial, paleta lor cuprindea numai referiri legate de intinderea suprafe?elor funciare ?i de modalitatea prin care proprietarul se achita de muncile agricole, ?in regie proprie sau cu munc? salariat?”, alternativ? in func?ie de care proprietarul era considerat sau nu exploatator.

Ulterior, dup? ce comuni?tii au analizat mai atent fenomenul ?deschiaburirii”, ei au putut sesiza lacunele speculate de popula?ie ?i au sporit gama criteriilor, prin introducerea unor elemente vizand prezen?a sau absen?a in gospod?ria chiabureasc? a unor alte mijloace de produc?ie de natur? s? le aduc? unele ca?tiguri suplimentare, cum ar fi tractoare, batoze, cazane de ?uic?, darace de lan?, sau cele legate de practicarea unor meserii din sfera serviciilor, carcium?rit, m?cel?rit, ori de practicarea unor me?te?uguri rurale, cum sunt croitoria, bl?n?ria, tampl?ria, ol?ritul etc.

Intr-un instructaj elaborat de Direc?ia General? a Poporului, in iulie 1950, se cerea ca lucr?torii de Securitate s? r?spund? direct de adunarea cotelor de produse agricole, de colect?ri ?i inscrieri in Gospod?riile Agricole Colective . Instruc?iunile precizau c?: ?dac? vreun chiabur face agita?ie, poate fi impu?cat acolo, pe loc” , ?i aceasta cu toate c? inc? nu se stabilise oficial cine era ???ran inst?rit”, cine era ?mijloca?” ?i cine era ?chiabur”. ^[5]

Abia ulterior a fost introdus in administra?ia local? un document administrativ numit ?Registru agricol”, care a fost ?inut pan? in 1962, anul incheierii oficiale a colectiviz?rii for?ate, pentru c? procesul a continuat pan? in anul 1989. In ?Registrul agricol”, popula?ia rural? era inregistrat? dup? urm?toarele criterii: ^[6]

• gospod?rie chiabureasc? cu terenuri de peste 5 hectare,
• gospod?rie mijloca?? cu 3,5-4,5 hectare,
• gospod?rie mic? 1,5-2,5 hectare,
• cei care aveau doar gr?din? ?i cas? erau denumi?i ???ran s?rac”.

Primul val de deportare a chiaburilor in "B?r?gan" s-a declan?at pe data de 3 august 1949, acesta vizand satele din jude?ele Bihor ?i Arad care s-au r?sculat impotriva regimului de colectare a cotelor obligatorii de cereale, anul?rii pl??ii in natur? a muncitorilor batozieri ?i introducerii pl??ii salariale a acestora, precum ?i impunerii treieratului direct in "?arine", nu la domiciliile s?tenilor. Regionala Oradea a Partidului Muncitoresc Roman a inregistrat un num?r de 17.441 de participan?i la ? dezordini ”, din 54 de comune bihorene, ?i 10.357 de participan?i, din patru comune ar?dene, insumand, oficial, 27.798 de r?scula?i. Din Bihor au luat calea deport?rii 238 de familii, insumand 863 de suflete, c?rora le-au fost confiscate propriet??ile agricole, in suprafa?? total? de 3.341,96 hectare. Aceste propriet??i au constituit zestrea gospod?riilor agricole colective infiin?ate in prim?vara anului 1950 in satele r?sculate.

In Banat exista o ??r?nime incomparabil mai inst?rit? decat in celelalte regiuni ale ??rii, iar apropierea frontierei cu Iugoslavia , unde era la putere un ?regim chiaburesc”, era considerat? deosebit de propice infiltr?rii in Romania de elemente subversive. ^[7] Deport?rile in B?r?gan din anii 1951-1956 au afectat un total de 40.320 de persoane considerate periculoase de comuni?ti, intre care erau inregistra?i 19.034 de chiaburi ?i carciumari. ^[8]

In decretul nr. 115 din 30 martie 1959, pentru lichidarea r?m??itelor oric?ror forme de exploatare a omului de c?tre om in agricultur?, in scopul ridic?rii continue a nivelului de trai material ?i cultural al ??r?nimii muncitoare ?i al dezvolt?rii construc?iei socialiste, emis de Marea Adunare Na?ional? a Republicii Populare Romine , se prevedea c? ?se interzice darea in parte sau in arend? a terenurilor agricole, precum ?i orice altfel de exploatare a muncii str?ine de c?tre produc?torii agricoli” , cu precizarea c? aceste prevederi ?sunt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a c?ror intindere dep??e?te puterea lor de munc?, precum ?i cea a membrilor familiei cu care duc gospod?ria impreun?” . ^[9]

Raportul la cel de?al treilea Congres al Partidului Muncitoresc Roman, din 20 iunie 1960, ii pe anun?a membrii de partid c? ?a fost lichidat? chiaburimea, cea mai numeroas? clas? exploatatoare, desfiin?andu?se astfel ultimele forme de proprietate capitalist? din agricultur?” . ^[10]

Dezvinov??irea comunist? [ modificare | modificare surs? ]

La Plenara C.C. al P.M.R din 30 noiembrie ? 5 decembrie 1961 Gheorghe Gheorghiu-Dej sus?inea c? ?in numele luptei impotriva chiaburilor, peste 80.000 ??rani, in majoritatea lor ??rani muncitori, au fost trimi?i in judecat?, dintre ei peste 30.000 au ?i fost judeca?i in procese publice’’ ^[11] , aceste abuzuri fiind puse exclusiv pe seama m?surilor intreprinse de Ana Pauker ?i Teohari Georgescu . La aceea?i plenar? din 1961, Nicolae Ceau?escu vorbea despre 89.000 ??rani aresta?i, dintre care 37.000 mijloca?i ?i 7.000 s?raci, numai pentru segmentul de timp 1950?1952. ^[12]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Augustin ??r?u, Chiaburimea. Tipologia unei componente a bestiarului comunist , Editura Arca, Oradea, 2009

http://www.academia.edu/9477699/Chiaburmea._Tipologia_unei_componente_a_bestiarului_comunist

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Culac