Hohenzollern

Pentru alte sensuri, vede?i Hohenzollern (dezambiguizare) .

Casa de Hohenzollern este o familie dinastic? de principi electori , regi ?i imp?ra?i ai Prusiei , Germaniei ?i Romaniei . ?vabi de origine (din Schwabenland, sudul Germaniei), i?i iau numele de la castelul Hohenzollern din vecin?tatea ora?ului Hechingen (la ca?iva kilometri miaz?zi de Tubingen , landul Baden-Wurttemberg ).

Intemeietorul dinastiei e Burchardus, conte din Zollern (n?scut c. 1025; mort in 1061 d.Cr.).

Dinastia a fost imp?r?it? in 2 ramuri: una catolic? (?vab?, devenit?, mai tarziu ? Hohenzollern-Sigmaringen) ?i alta protestant? (prusac? sau francon?, devenit?, mai tarziu ? Hohenzollern-Brandenburg). Ramura ?vab? a ap?rut prin decizia lui Frederic al IV-lea , conte din Zollern (c. 1188 ? c. 1255), iar cea francon?, prin decizia lui Conrad , parc?labul romano-german din Nuremberg (1186?1261). Ruperea s-a accentuat dup? apari?ia Reformei protestant? , provocat? de Martin Luther impotriva autorit??ii sanctit??ii sale, Papa . Ramura ?vab? a dinastiei s-a imp?r?it, din nou, intr-una nem?easc?, numindu-se tot Hohenzollern, ?i alta romaneasc?, numindu-se "a Romaniei" (prin hot?rarea regelui Mihai), incepand din 2011 . ^[1]^[2]

Motto-ul acestei dinastii, fondate in secolul al XI-lea, este Nihil sine Deo ( "Nimic f?r? Dumnezeu ").

Duci, principi electori ?i regi din dinastia Hohenzollern [ modificare | modificare surs? ]

Albert , duce al Prusiei ( 1525 ? 1568 )
Albert Frederic ( 1568 ? 1577 )
Georg Frederic (Regent, 1577 ? 1603 )
Joachim al III-lea Frederic , principe elector (Regent, 1603 ? 1608 )
Johann Sigismund (1618?1619; Regent, 1608 ? 1618 )
Georg Wilhelm ( 1619 ? 1640 )
Friedrich Wilhelm I ( 1640 ? 1688 )
Friedrich al III-lea ( 1688 ? 1701 ), viitorul rege Friedrich I al Prusiei
Friedrich I al Prusiei ( 1701 ? 1713 )
Friedrich Wilhelm I ( 1713 ? 1740 )
Friedrich al II-lea al Prusiei (supranumit ?Frederich cel Mare”, 1740 ? 1786 )
Friedrich Wilhelm al II-lea al Prusiei ( 1786 ? 1797 )
Friederich Wilhelm al III-lea al Prusiei ( 1797 ? 1840 )
Friedrich Wilhelm al IV-lea al Prusiei ( 1840 ? 1861 )
Wilhelm I ( 1861 ? 1888 ), imp?rat al Germaniei
Friedrich al III-lea ( 1888 ), imp?rat al Germaniei numai 99 de zile
Wilhelm al II-lea ( 1888 ? 1918 ), imp?rat al Germaniei

Linia dinastic? a Hohenzollern este continuat? in Germania postbelic? de:

Prin?ul Wilhelm al Prusiei ( 1941 ? 1951 )
Prin?ul Louis Ferdinand al Prusiei ( 1951 ? 1994 )
Prin?ul Georg Friedrich al Prusiei ( 1994 ?prezent)

In Romania, in anul 1866 , dinastia Hohenzollern este aleas? ca dinastie domnitoare de c?tre clasa politic? autohton?, in frunte cu prim-ministrul Ion Br?tianu , inlocuind-o pe cea a lui Cuza-vod? (1859-1866).

Regii Romaniei, prin?i de Hohenzollern-Sigmaringen:

Carol I (domnitor al Romaniei 1866 ? 1881 ; rege 1881 - 1914 );
Ferdinand I al Romaniei ( 1914 ? 1927 );
Mihai I al Romaniei ( 1927 ? 1930 (regen??) ?i 1940 ? 1947 ) ?i
Carol al II-lea al Romaniei ( 1930 ? 1940 ).

Mihai I al Romaniei a tr?it impreun? cu so?ia sa, prin?esa Ana de Bourbon-Parma , atat in Elve?ia , unde a fost exilat, cat ?i in Romania , unde s-a reintors dup? lungul exil impus de regimul comunist in perioada mai 1948 ? ianuarie 1997.

Dup? decesul regelui Mihai in 2017, coroana romaneasc? i-a revenit fiicei mari a acestuia, prin?esa Margareta . Dumneaei ?i Casa Regal? Roman? (avand rela?iile dinastice cu Hohenzollern deja retezate), pe care o c?l?uze?te, revendic? mai departe tronul ?i p?streaz? rela?ii diplomatice cu actuala clas? republican? conduc?toare a ??rii. Prin?esa Margareta se bucur? de admira?ia ?i de respectul unei p?r?i mici a cet??enilor romani ?i a celor moldoveni, din vina clasei politice republicane ostile, dar ?i a propagandei bol?evice indelungate.