| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Cartea lui
Rut
(in originalul
ebraic
????? ???
?Meggilat Rut” sau ?Meghilat Rut”, adic?
Sulul lui Rut
) este una din c?r?ile
Bibliei ebraice
, unul din cele cinci suluri (Meggilot) din cadrul Scrierilor Hagiografice (Ketuvim), fiind situat? intre Cantarea Cant?rilor ?i Plangerile lui Ieremia. In Scrierile istorice din
Vechiul Testament
, este situat?, conform
canonului
cre?tin
, intre
Cartea Judec?torilor
?i
Cartea I a Regilor
.
Rut muncind pe campurile lui Boaz
, pictur? de
Julius Schnorr von Carolsfeld
(1828)
In liturghia evreiasc? Sulul lui Rut este citit in sinagog? cu ocazia s?rb?torii
Shavuot
. Este o scriere de mic? amploare ?i con?ine doar patru capitole.
Cartea lui Rut
prezint? dragostea ?i respectul lui Rut, o tan?r? v?duv? de origine moabit?, pentru Naomi, mama so?ului ei decedat, ?i efortul ei de a se integra in societatea iudaic?.
Elimelec (Elimeleh in
ebraic?
:
Dumnezeu este imp?rat
) ?i Naomi (in ebraic?:
pl?cut?
, in unele versiuni romane?ti Noemina) p?r?sesc
Betleemul
(in ebraic?:
Casa Painii
) din pricina foametei ?i merg in ?ara
Moabului
. Moartea so?ului ?i dup? zece ani, a celor doi fii, Mahlon ?i Kilyon o determin? pe Naomi s? se reintoarc? in Betleem. De?i una din nurori, Orfa, r?mane in Moab, cealalt?, Rut, v?duva lui Mahlon, se hot?r??te s? o urmeze pe soacra ei. Amandou? lucreaz? pe campurile unui b?rbat inst?rit, Boaz (in ebraic?:
in El este putere
, in unele versiuni romane?ti Booz), care s-a dovedit a fi rud? cu Naomi. Acesta, v?zand condi?ia umil? a tinerei Rut, dore?te s? o r?scumpere ?i o ia de so?ie. Copilul acestora, Oved, va fi bunicul regelui
David
, suveran al intregului popor
evreu
.
Ilustra?ie a primului capitol din
Biblia ilustrat?
Dup? propozi?ia cu care incepe povestirea, ac?iunea se desf??oar? in Epoca Judec?torilor, inainte de infiin?area regatului ebraic antic unificat. Cartea Bava Batra din
Talmudul babilonean
o plaseaz? in vremea judec?torului Ibtzan (Ib?an) ?i chiar identific? personajul Boaz cu acest judec?tor. Sulul lui Rut se incheie cu o list? genealogic? in care este men?ionat regele David ca urma?ul lui Rut ?i Boaz. Talmudul, respectiv cartea Bava Batra atribuie cartea ca fiind a prorocului
Samuil
(Shmuel).
Unii cercet?tori ai Scripturii au apreciat in trecut c?, ?Meggilat Rut” a fost scris? in timpul celui de
al Doilea Templu
. A?a credea istoricul Heinrich Tzvi Graetz, care era de p?rere c? povestea a fost scris? cu scopul de a crea polemic? impotriva ac?iunilor lui Ezra ?i Neemia (Nehemya) care au indep?rtat cu o atitudine intransigent? femeile considerate str?ine, din ob?te. Al?ii resping aceast? ipotez?. Numele cu conota?ie negativ? ale celor doi fii evrei c?s?tori?i, Mahlon ?i Kilyon ?i moartea acestora, ar avea leg?tur? cu faptul ca s-au insurat cu femei str?ine. De asemenea nu se intrevede in povestire nici o atitudine polemic?. Unii sus?in c? limbajul folosit la scrierea sulului este arhaic ?i c? el a fost scris in vremuri indep?rtate. Ca exemplu este adus? forma de
conjugare
antic? a verbului "a pleca", folosirea formei "??????" (vehalakhti = ?i ai plecat) la persoana a doua in loc de ??????? (vehalakht = ?i te-ai dus) . Aceast? conjugare este caracteristic? scrierii de la finele epocii
Primului Templu
, de exemplu "??????"= se va lipi, asem?n?tor cu ?????????????? (te vei eschiva) din Ieremia 31: 22, de asemenea ????? = ai fost, in loc de ????????? = ai fost, tot in Ieremia 20, ???? ??? ????? = de ce ai mers cu mine, in Cartea Regi 2, 4, 23 in loc de ???? ????? ??????? = de ce te duci, etc. Al?i cercet?tori au argumentat ?i datarea tarzie a c?r?ii Rut cu argumente lingvistice. Se folose?te expresia "??? ????" = purtat o so?ie ( "nasa isha", vezi Rut 1:4) relatat? in Biblia tarzie precum ?i in
Mishna
, care inlocuie?te formularea "??? ????" = ?i-a luat o so?ie (lakah isha) vezi
Facerea
4:19) in
Pentateuh
. Totu?i, expresia ??? ???? = purtat o so?ie (nasa isha) este atestat? devreme, in Judec?torii 21:23.
Dup? tradi?ia evreiasc?, Cartea Rut se cite?te in
sinagogi
de s?rb?toarea Shavuot din dou? motive principale: ac?iunea ei se petrece in vremea seceri?ului, la s?rb?toarea Shavuot, iar regele David, str?nepotul lui Rut, ar fi murit intr-o samb?t? in timpul acestei s?rb?tori. Aceasta relatare se g?se?te in
Talmudul palestinian
(Talmud Yerushalmi) ?i in cartea Midrash Rut Raba. Dup? o tradi?ie tarzie, ale c?rei surse sunt neclare, David chiar s-ar fi n?scut de Shavuot. Alte conexiuni cu Shavuot, ar fi faptul ca subiectul central al povestirii lui Rut este
caritatea
, in ebraic? ?gmilut hassadim”, care este ?i orientarea Legii lui Moise. Legea, Tora, a fost d?ruit? Israelului in ziua s?rb?torii Shavuot. In cartea Rut se relateaz? istoria unei moabite care a ales de bun?voie s? respecte regulile Torei ?i Legea lui Moise.
Cartea Rut se distinge prin frumuse?ea ei literar?. Firul povestirii este inso?it de o tensiune permanent?, care dispare la sfar?itul povestirii. La inceput familia e intr-o stare nefericit?. Cand Naomi se reintoarce la Betleem, concet??enii o primesc cu o satisfac?ie r?ut?cioas? ?i exclam?: ???? ???? ?! = asta este frumos ?! ?Oare aceasta este Naomi?” Apoi, cand Rut il intalne?te pe Boaz, lucrurile par a se aranja, ins? Boaz nu ii da un r?spuns limpede in ceea ce prive?te viitorul, deoarece mai exista problema rudei apropiate care avea, dup? lege, intaietate la mo?tenirea so?ului decedat al lui Rut. Povestirea are un deznod?mant fericit, Rut se c?s?tore?te cu Boaz ?i au impreun? un fiu.
Familia lui Elimeleh pribege?te din Betleem, loc al c?rui nume ?Casa painii” simbolizeaz? existen?a unui ad?post ?i siguran?a material?, c?tre ?esul Moabului (Sde Moav), nume, care in concep?ia evreilor avea conota?ii negative, de adversitate ?i lips? de siguran??. (Locuitorii Regatul Moavului sunt men?iona?i in Biblie ?i in surse arheologice -
Stela lui Me?a
- ca fiind du?manii
israeli?ilor
) Absen?a painii la Betleem ?i reapari?ia ei (???? ????? ?' ??? ?????? ????? ????? ????? - Domnul cercetase pe poporul S?u ?i-i d?duse paine) este ?i ea un motiv literar.
- Personajele c?r?ii poart? ?i ele nume cu in?eles. Fiii lui Elimeleh (nume sugerand o bun? pozi?ie social?) se numeau Mahlon (mahala = ?boal?”, in ebraic?) ?i Kilyon (in ebraic? ?pieire”), in versiunea romaneasc? Chilion, interpretat ca nume de r?u augur. Cartea Yalkut Shimoni (Rut I, 247) men?ioneaz? un pasaj din Cronici (I,4,22 - ??i Ioas ?i Saraf, care au st?panit asupra Moabului, ?i Iasubi-Lehem.Aceste lucruri sunt vechi” ?i citeaz? pe Rav ?i pe amora Shmuel, care sus?in c? numele originare sau poreclele fiilor lui Elimeleh erau Yoash ?i Saraf.
Naomi ins??i, t?lm?cindu-?i numele, striga in fa?a locuitorilor din Betleem:
??? ??????????? ??? ???????, ??????? ??? ?????, ???? ????? ??????? ??? ????? Nu-mi mai zice?i Naomi; zice?i-mi Mara c?ci Cel Atotputernic m-a umplut de am?r?ciune. (Rut 1,20). Pan? ?i numele nurorii Orpa nu ar fi intampl?tor ci o aluzie la faptul ca pan? la urm? a intors spatele (in text - ?ceafa”, Oref in ebraic?) soacrei Naomi. Numele celeilalte rude care a refuzat la inceput s? o dezlege pe Rut s-a ?ters ?i e men?ionat? drept ?cutare” - ?ploni almoni” (Rut 4:1)
(Pentru mai multe detalii legate de acest subiect,vezi: Raphael Shuchat, "The Use of Symbolism and Hidden Messages in The Book of Ruth","The Jewish Bible Quarterly" XXX:2 2002, pag. 110-117)
Sulul (cartea) lui Rut este singura carte din canonul Bibliei ebraice in care protagoni?tii sunt femei. E adev?rat c? nara?iunea incepe cu Elimeleh ?i cei doi fii ai s?i, care mor pan? la versetul al cincilea, ?i se incheie prin versetul care descrie seria genealogic? a na?terii unor b?ie?i.Toat? intriga este ?esut? in jurul a dou? femei ?i a faptelor lor. Boaz are un rol mai pu?in activ. Povestirea se aseam?n? cu cea a lui Iuda (Yehuda) ?i Tamara(Tamar), p?rin?ii fondatori ai tribului Iuda. In ambele povestiri, cei doi fii mai tineri (Er ?i Onan, respectiv Mahlon ?i Kilyon) mor f?r? urma?i masculini dup? ce au p?c?tuit sau s-au insurat cu femei str?ine. B?rba?ii care trebuiau s? dezlege (Ibum) pe cele dou? femei, Shila (prin porunca tat?lui s?u Iuda) in cazul lui Tamar ?i ruda anonim? in cazul lui Rut, nu o fac! In ambele cazuri, cele dou? femei iau ini?iativa, i?i aleg b?rba?ii ?i au indr?zneala de a trece peste norme sociale stabilite, pentru a se apropia de ei. In ambele cazuri e vorba de b?rba?i maturi ?i cu rol de conduc?tori, a c?ror rela?ie cu femeile duce la continuarea semin?iei familiale. In Cartea Rut (4:12) se face chiar aluzia f??i?? la precedentul lui Iuda ?i Tamar. ?S?man?a pe care ?i-o va da Domnul, prin aceast? tan?r? femeie, s?-?i fac? o cas? asemenea casei lui Pere?, care s-a n?scut lui Iuda din Tamar!” ?????? ??????? ??????? ??????, ?????? ??????? ????? ?????????, ??? ???????? ?????? ?????? ?' ????, ??? ?????????? ???????