| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Bazilica Sfantul Petru din Roma
, sediul Bisericii Romano-Catolice.
Biserica Romano-Catolic?
sau
Biserica Romei
(in
latin?
Ecclesia Romana
sau
Ecclesia Latina
) este partea
Bisericii Catolice
care folose?te
ritul latin
. Mai este cunoscut? drept
Biserica Latin?
.
Intaist?t?torul acestei biserici este episcopul
Romei
, care poart? ?i titlul de
pap?
. Acesta este socotit drept urma? al
Sfantului Petru
, c?ruia Mantuitorul i-a spus ?Pa?te oile mele” (Ioan 21:17) respectiv ?Tu e?ti Petru ?i pe aceast? piatr? voi zidi biserica mea” (Matei 16:18).
Biserica Romei este cea mai veche biseric? cre?tin? care s-a p?strat neintrerupt pan? in prezent. In primul mileniu cre?tin episcopul Romei a f?cut parte din
Pentarhie
, al?turi de patriarhii de Ierusalim, Alexandria, Antiohia ?i Constantinopol, care s-au considerat urma?ii de drept ai colegiului apostolilor, format? din apostolii lui
Isus Cristos
. Chestiunea
primatului papal
a dus la divergen?e tot mai mari intre episcopul Romei ?i ceilal?i patru membri ai Pentarhiei, care s-au agravat ?i au culminat in ruperea comuniunii biserice?ti in anul
1054
.
Termenul ?biseric?” provine din latinul ?basilica” ?i, ca nume propriu, desemneaz? societatea religioas? fondat? pe baza inv???turilor lui Isus Cristos.
Termenul ?catolic” provine din grecescul ?καθολικ??”, care inseamn? ?universal”.
Igna?iu de Antiohia, discipol al
Apostolului Ioan
, d? in anul
110
cea mai veche m?rturisire in care apare acest nume. In primele trei secole ale
Bisericii
, cre?tinii spuneau: ?cre?tin este numele meu, catolic este prenumele meu”. Ulterior, s-a folosit termenul ?catolic”, pentru a face diferen?a fa?? de unele grupuri cre?tine ale c?ror doctrine difer? de dogmatica cre?tin? (cum ar fi gnosticii).
Isus Hristos
dandu-i
Sfantului Petru
cheile raiului
, conform tradi?iei catolice acesta fiind temeiul
primatului papal
Biserica Catolic? s-a definit pe sine drept simbol ?i instrument al uniunii tot mai adanci cu
Dumnezeu
?i al unit??ii intregii omeniri (
Lumen gentium
, articolul 1). Acest drum spiritual poate fi parcurs de fiecare om cu ajutorul
Sfintelor Taine
:
botezul
,
euharistia
,
cununia
,
spovada
,
mirungerea
,
maslul
?i
preo?ia
, prin intermediul c?rora credinciosul se intalne?te cu
Isus Cristos
.
Biserica Catolic? consider? c? are misiunea de a elabora ?i propaga inv???tura cre?tin?, precum ?i aceea de a veghea asupra unit??ii credincio?ilor. Biserica Catolic? este format? din totalitatea bisericilor locale, numite
dieceze
. In fruntea fiec?rei dieceze se afl? un episcop, considerat succesor al apostolilor, in comuniune cu episcopul Romei.
Asuncion de la Virgen
,
Ti?ian
, Santa Maria gloriosa dei Frari (
Vene?ia
)
Invierea Domnului
este credin?a pe care se bazeaz? activitatea Bisericii. La fel cum
Isus Cristos
a avut o dubl? natur? (om adev?rat ?i Dumnezeu adev?rat), tot a?a ?i Biserica consider? c? are un dublu caracter: uman ?i divin. Adic? este alc?tuit? din oameni, anima?i ins? de
Sfanta Treime
.
Papa
vegheaz? ca inv???tura cre?tin? s? fie transmis? din genera?ie in genera?ie. Autoritatea sa obligatorie este recunoscut? numai de catolici.
Euharistia
Atitudinea celorlalte ramuri ale cre?tinismului fa?? de institu?ia papalit??ii difer? in mod substan?ial de la o ramur? la alta. In decursul primului mileniu al erei cre?tine, unele biserici ortodoxe orientale au recunoscut
primatul papal
sub diverse forme ?i in diverse contexte politice. Anglicanismul ?i protestantismul resping suprema?ia papalit??ii.
In plan ierarhic clerul este clar definit de popor ?i se divizeaz? conform nivelelor de sanctitate:
Ierarhia clerului presupune ?i un num?r mare de grada?ii ?i posturi biserice?ti, ca exemplu:
- cardinal;
- arhiepiscop;
- mitropolit;
- prelat;
- abate;
Comunitatea organizat? de
Isus din Nazaret
a fost dus? mai departe de apostoli, intre care un rol proeminent l-au avut
Simon Petru
?i
Pavel din Tars
. O scrisoare scris? in jurul anului
100
de
Ignatie al Antiohiei
(Ignatie Teoforul) este cel mai vechi text conservat azi in care se folose?te termenul
? καθολικ? ?κκλησ?α
(i katoliki ekklesia: Biserica catolic?).
In primul secol papa
Clement I
a trimis o epistol? corintenilor spre a stinge un conflict local. De?i Sf. Apostol Ioan era in via?? ?i era mult mai aproape de Corint decat Clement, totu?i corintenii au apelat la papa Romei pentru a le rezolva nein?elegerile.
Catedrala romano-catolic? din
Burgos
,
Spania
.
In secolul al treilea episcopul
Irineu de Lyon
, originar din Izmir, a formulat
succesiunea apostolic?
drept criteriu pentru aprecierea unui episcop ca fiind legitim. Astfel au inceput s? fie intocmite liste care s? ateste linia neintrerupt? de la apostoli pan? la ocupantul actual al unui sediu episcopal.
Eusebiu din Cezareea
s-a num?rat intre primii care au intocmit asemenea liste.
In anul 325 s-a desf??urat
Primul conciliu de la Niceea
, prezidat de imp?ratul
Constantin cel Mare
. Acolo a fost stabilit rolul insemnat al sediilor episcopale de la Roma, Alexandria, Antiohia ?i Ierusalim.
In 375
papa Damasus I
a sus?inut pentru episcopia de la Roma un rol primordial.
Papa Siriciu
a emis ulterior Decretalia Constituta, fundamentand
primatul papal
. Rufinus de Aquileia a tradus un document descoperit intr-un manuscris grecesc din secolul II, prin care se f?cea conexiunea dintre Sfantul Petru ?i episcopii romani ca succesori ai s?i. Autorul documentului respectiv ar fi copiat in acel manuscris o scrisoare trimis? de Papa Clement I Sfantului Iacob, aflat la Ierusalim, prin care il informa c? ultima dorin?? a lui Petru era convocarea comunit??ii cre?tine din Roma, c?reia i se adresa sus?inand ca ii incredin?eaza lui Clement puterea de a lega ?i dezlega p?catele, astfel, aspectele juridice au fost int?rite.
In secolul al V-lea Imperiul Roman de Apus se afla in plin? criz? din cauza invaziilor barbare, in timp ce prestigiul ?i influen?a Bisericii cre?tea, mai ales in timpul pontificatului lui
Leon cel Mare
, care utiliza dreptul roman ?i a negociat cu Attila ?i Geinseric. Autoritatea papei era limitat? la bisericile occidentale, conform decretelor pontificale adresate episcopilor si mitropoli?ilor. De?inea o minim? influen?? asupra Orientului ?i de aceea s-a convocat cel de-al treilea conciliu de la Efes, prin care se incerca eviden?ierea rolului papei. S-a stabilit dreptul de succesiune roman, stabilind dobandirea legitim? a drepturilor ?i statutului juridic, func?ia ?i puterile, ins? nu ?i meritele personale ale lui Petru, fiind denumit nedemnul urma? al Sf. Petru, el fiind Apostolicus ?i nu Apostolus. Imp?ratul Valentinian al III-lea (
424
-
455
) a promulgat un edict prin care recuno?tea primatul papal ca fiind valabil ?i in Orient. La baza primatului papal se aflau meritele Sfantului Petru, rangul si demnitatea ora?ului Roma ?i o decizie sinodal?. Biserica Roman? dobandea, astfel, puterea de lege. Dar victoria papalit??ii a fost de scurt? durat?, fiind convocat conciliul de la Chalcedon, prin care erau adoptate canoane care nu recuno?teau autoritatea papalit??ii, Biserica de la Constantinopol afirmandu-?i ?i ea autoritatea, avand un patriarh-func?ionar imperial din fiecare diocez?. Episcopii au fost supu?i presiunilor, fiind determina?i s? se opun? patriarhiei de la Alexandria ?i Constantinopol. Leon I i-a trimis o scrisoare imp?ratului Marcian ?i Pulcheriei, prin care i?i exprima nemul?umirile. Petru era considerat primul dintre egali.
In antichitate cre?tinii erau r?spandi?i peste tot in Imperiul Roman (din
Spania
pan? in
Siria
). Dup?
Marea Schism?
(1054) dintre Biserica Latin? ?i Biserica Greac?, cre?tinii din est ?i cei din vest nu s-au mai recunoscut reciproc. Atat papa Romei, cat ?i patriarhul de Constantinopol au pretins conducerea spiritual? asupra intregii cre?tin?t??i, fapt reflectat in titulatura
Patriarhiei de Constantinopol
, care ?i-a spus ?ecumenic?” (adic? a intregii lumi locuite).
Conciliul de la Basel, Ferrara ?i Floren?a
(1439) a dus la semnarea unui acord de reunire bisericeasc? intre vest ?i est, care nu a fost de lung? durat?, Constantinopolul fiind ocupat de Imperiul Otoman in 1453.
In secolul al XVI-lea au ap?rut in vest
Bisericile Protestante
care voiau s? reformeze catolicismul ?i se opuneau dogmelor Bisericii Romei. Primul reformator protestant a fost c?lug?rul augustinian
Martin Luther
, care a atras in noua sa biseric? o mare parte din popula?ia din
Imperiul Romano-German
. Acesta a fost urmat de
Jean Calvin
?i
Ulrich Zwingli
in
Elve?ia
. In
Marea Britanie
reforma a fost impus? de regele Angliei, Henry al VIII-lea, iar in
Sco?ia
de predicatorul
John Knox
.
Un altar dintr-o biseric? romano-catolic?.
Preo?i romano-catolici la liturghie,
Fran?a
.
Ca replic? la
Reforma Protestant?
propagat? de
Martin Luther
?i al?ii, Biserica Catolic? a realizat o serie de reforme in interior, reforme ce primesc colectiv numele de Contrareform?. Conciliul care a salvat o mare parte din Biseric? a fost
Conciliul Tridentin,
ini?iat la apelul
Papei Paul al III-lea
?i care a impus m?suri severe impotriva r?spandirii
protestantismului
.
Cronologie
- 1870
-- Destr?marea Statului Pontifical.
- 1907
-- Lupta contra modernismului.
- 1973
-- Teologia eliber?rii.
- 1978
-- Incepe pontificatul lui
Ioan Paul al II-lea
. Orientat in mod special c?tre
ecumenism
?i in?elegerea tuturor religiilor. Activ in recuperarea doctrinei tradi?ionale catolice despre sexualitate.
Hart? ce arat? procentajul catolicilor in lume.
Num?rul total teoretic al catolicilor, dac? se consider? a fi catolici to?i cei boteza?i in aceast? credin??, in lume este mai mare de un miliard, concentrandu-se, in special, in
Europa
?i
America
.
[1]
.
In Europa, cei boteza?i catolici sunt majoritari in urm?toarele ??ri:
Andorra
,
Austria
,
Belgia
,
Croa?ia
,
Fran?a
,
Ungaria
,
Irlanda
,
Italia
,
Lituania
,
Malta
,
Monaco
,
Polonia
,
Portugalia
,
San Marino
,
Slovacia
,
Slovenia
?i
Spania
. In
Germania
,
Republica Ceh?
,
??rile de Jos
,
Elve?ia
?i
Irlanda de Nord
, sunt, la num?r, similari cu protestan?ii.
Potrivit datelor recens?mantului oficial din 2002, num?rul
romano-catolicilor din Romania
era de 1.028.401 de persoane. Potrivit recens?mantului intern al Bisericii Catolice, num?rul romano-catolicilor ar fi mai mare cu aproximativ 100.000 de persoane.
In ??rile anglofone ?i, in general, in statele din
Commonwealth
, catolicismul nu a fost foarte popular din cauza puternicei tradi?ii anglicane ?i protestante a Imperiului Britanic. Cu toate acestea, in unele din aceste state exist? puternice comunit??i catolice, de origine irlandez? sau latino-american?.
Cea mai mare parte a popula?iei din
America Latin?
se consider? catolic? mai mult sau mai pu?in, cu excep?ia Cubei, unde catolicismul este religia a mai pu?in de jum?tate din popula?ie.
In
Asia
, statele catolice sunt inconjurate de state musulmane:
Filipine
(influen?at de faptul c? este o fost? colonie spaniol?) ?i
Timorul Oriental
(fost? colonie portughez?); in alte ??ri, cum ar fi
Liban
, reprezint? doar jum?tate din popula?ie; de asemenea, mici comunit??i catolice sunt in
Israel
,
Siria
,
Coreea
,
India
?i
Vietnam
.
In
Africa,
popula?ia catolic? num?r? circa 100 milioane, fiind majoritar? in
Ruanda
?i
Burundi
.