B?t?lia de la Ascalon

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
B?t?lia de la Ascalon
Parte din Prima cruciad? Modificați la Wikidata

Informa?ii generale
Perioad? 12 august 1099
Loc Ascalon , Palestina (in prezent Israel )
31°40′14″N 34°33′29″E  ( {{PAGENAME}} )  /  31.6706°N 34.5581°E
Rezultat Victorie a crucia?ilor, dar Ascalonul nu a fost cucerit
Beligeran?i
Crucia?ii Fatimizii
Conduc?tori
Godefroy de Bouillon
Robert de Flandra 		al-Afdal Shahanshah
Efective
Circa 10.000 Circa 30.000
Pierderi
Necunoscut Probabil 10?12.000
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

B?t?lia de la Ascalon a avut loc la 12 august 1099 , ?i este considerat? a fi ultima ac?iune militar? a Primei Cruciade .

Context [ modificare | modificare surs? ]

Crucia?ii negociaser? cu Fatimizii din Egipt in timpul mar?ului c?tre Ierusalim , dar nu s-a ajuns la un compromis ? Fatimizii erau dispu?i s? cedeze Siria dar nu ?i Palestina , iar aceasta nu putea fi acceptat? de crucia?i, al c?ror scop era Biserica Sfantului Sepulcru din Ierusalim. Ierusalimul a fost capturat de la Fatimizi la 15 iulie 1099, dup? un lung asediu , ?i imediat crucia?ii au aflat c? spre ei se indrepta o armat? fatimid? cu scopul de a-i asedia.

Crucia?ii au ac?ionat rapid. Godefroy de Bouillon a fost numit Ap?r?tor al Sfantului Sepulcru la 22 iulie ?i Arnulf de Chocques , numit patriarh al Ierusalimului la 1 august, a descoperit o relicv? a Sfintei Cruci la 5 august. Solii Fatimizilor au sosit s? le cear? crucia?ilor s? p?r?seasc? Ierusalimul, dar au fost ignora?i. La 10 august, Godefroy a plecat cu restul crucia?ilor din Ierusalim c?tre Ascalon , la o zi distan?? de mers pe jos, in vreme ce Petru Sihastrul impreun? cu preo?ii catolici ?i ortodoc?i s-au rugat ?i au f?cut o procesiune de la Sfantul Sepulcru la templu . Robert al II-lea al Flandrei ?i Arnulf l-au inso?it pe Godefroy, dar Raimond al IV-lea de Toulouse ?i Robert de Normandia au r?mas in urm?, fie pentru c? se certaser? cu Godefroy, fie pentru c? preferau s? afle ve?tile despre armata egiptean? de la propriile lor iscoade. Cand prezen?a egiptean? a fost confirmat? a doua, au plecat ?i ei. Lang? Ramla , s-au intalnit cu Tancred ?i cu fratele lui Godefroy, Eusta?iu , care plecase in aceea?i lun? s? cucereasc? Nablusul . In fruntea armatei, Arnulf purta fragmentul din Cruce, in vreme ce Raimond de Aguilers purta un fragment din Lancea Sfant? , g?sit la Antiohia cu un an in urm?.

B?t?lia [ modificare | modificare surs? ]

Fatimizii il aveau in frunte pe vizirul al-Afdal Shahanshah , care comanda probabil 50.000 de solda?i (alte estim?ri vehiculate incep de la 20?30.000 la cifra exagerat? de 200.000 ap?rut? in Gesta Francorum ). Armata sa era format? din turci selgiucizi , arabi , per?i , armeni , kurzi ?i etiopieni . El inten?iona s? asedieze crucia?ii din Ierusalim, de?i nu adusese echipamente de asediu; el avea totu?i o flot? la dispozi?ie, ?i ea strans? in portul Ascalon. Num?rul exact al crucia?ilor este ?i el necunoscut, dar Raymond de Aguilers afirm? c? ar fi fost 1.200 de cavaleri ?i 9.000 de pedestra?i. Cea mai mare estimare este de 20.000 de oameni dar in acest moment al cruciadei este pu?in probabil s? fie adev?rat?. Al-Afdal ?i-a pus tab?ra in campia al-Majdal intr-o vale de lang? Ascalon, preg?tindu-se s?-?i continue drumul spre Ierusalim ?i s?-i asedieze pe crucia?ii de acolo, aparent f?r? s? ?tie c? ace?tia deja plecaser? s?-l intampine. La 11 august, crucia?ii au g?sit boi, oi, c?mile ?i capre p?scand lang? ora?, stranse acolo pentru a hr?ni tab?ra fatimid?. Conform prizonierilor lua?i de Tancred dup? o mic? ciocnire de lang? Ramla , animalele erau acolo pentru a-i incuraja pe crucia?i s? se impr??tie ?i s? jefuiasc? zona, ?i s? le fie fatimizilor mai u?or s?-i atace. Al-Afdal nu ?tia inc? faptul c? crucia?ii erau in zon? ?i nu se a?tepta la prezen?a lor. In orice caz, aceste animale au plecat cu ei a doua zi diminea??, f?cand ca armata lor s? par? mai mare decat era ea de fapt.

In diminea?a zilei de 12, iscoadele crucia?ilor au raportat pozi?ia taberei fatimide ?i armata s-a indreptat spre ea. In timpul mar?ului, crucia?ii fuseser? organiza?i in nou? divizii: Godefroy conducea flancul stang, Raimond pe cel drept, iar Tancred , Eusta?iu , Robert de Normandia ?i Gaston al IV-lea al Bearnului formau centrul; ei erau imp?r?i?i in inc? dou? divizii mai mici, iar cate o divizie de pedestra?i mergea in fa?a fiec?reia. Acest aranjament a fost utilizat ?i ca linie de lupt? lang? Ascalon, centrul armatei fiind intre por?ile Ierusalim ?i Iaffa, dreapta aliniat? cu coasta Mediteranei , ?i cu stanga in dreptul por?ii Iaffa.

Conform majorit??ii relat?rilor (atat cre?tine cat ?i musulmane), fatimizii au fost lua?i pe nepreg?tite, iar b?t?lia a fost scurt?, dar Albert de Aix a spus c? b?t?lia a durat ceva timp ?i s-a dat in fa?a unei armate egiptene destul de bine preg?tite. Cele dou? linii de b?t?lie au tras cu s?ge?i una asupra celeilalte pan? cand s-au apropiat destul de mult incat s? lupte cu suli?e ?i cu alte arme de man?. Etiopienii au atacat centrul liniei cruciate, iar avangarda fatimid? a reu?it s?-i flancheze pe crucia?i ?i s? le inconjoare ariergarda, pan? cand Godefroy a sosit s?-i salveze. In pofida superiorit??ii numerice, armata lui al-Afdal nu era atat de puternic? ?i periculoas? ca armatele selgiucide cu care luptaser? crucia?ii mai devreme. B?t?lia pare s? se fi terminat inainte s? fie preg?tit? cavaleria grea a fatimizilor. Al-Afdal ?i solda?ii s?i speria?i au fugit inapoi in siguran?a ora?ului fortificat; Raymond i-a urm?rit pe unii din ei in mare, al?ii s-au urcat in copaci ?i au fost uci?i cu s?ge?i, in vreme ce al?ii au fost c?lca?i in picioare in retragerea spre por?ile Ascalonului. Al-Afdal ?i-a l?sat in urm? tab?ra ?i comorile care au fost capturate de Robert ?i Tancred. Nu se ?tie ca?i crucia?i au murit, dar egiptenii au pierdut aproximativ 10?12.000 de oameni.

Urm?ri [ modificare | modificare surs? ]

Crucia?ii ?i-au petrecut noaptea in tab?ra abandonat?, preg?tindu-se pentru un alt atac, dar diminea?a au aflat c? fatimizii se retrag in Egipt. Al-Afdal a fugit pe mare. Au jefuit cat au putut, luand ?i steagul ?i cortul lui al-Afdal, arzand restul. S-au intors la Ierusalim la 13 august ?i, dup? petreceri, Godfrey ?i Raymond au revendicat amandoi Ascalonul. Cand garnizoana a aflat despre disputa acestora, a refuzat s? se predea. Dup? b?t?lie, aproape to?i ceilal?i crucia?i s-au intors la casele lor in Europa, intrucat i?i indepliniser? jur?mintele de pelerinaj . La sfar?itul anului mai r?m?seser? poate doar cateva sute de cavaleri in Ierusalim, dar ace?tia au fost treptat sus?inu?i de noi crucia?i, inspira?i de succesul primei cruciade.

De?i b?t?lia de la Ascalon a fost o victorie cruciat?, ora?ul a r?mas sub controlul fatimizilor ?i garnizoana sa a fost repopulat?. A devenit baz? de opera?iuni pentru invaziile Regatului Ierusalimului din fiecare an care a urmat, ?i acolo s-au dus multe b?t?lii, pan? in 1153 cand a fost cucerit in cele din urm? de crucia?i dup? asediul Ascalonului .

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B?t?lia_de_la_Ascalon&oldid=16045553