Australopitecii
(
Australopithecus
; provenit din latinescul
australis
- ?sudic” ?i grecescul
π?θηκο? (pithekos)
- ?maimu??”) sunt un gen de
maimu?e antropomorfe
, apropiate evolutiv de
om
, care au existat pe
continentul african
in timpul
Pliocenului
tarziu ?i
Pleistocenului
timpuriu. Australopitecii sunt considera?i str?mo?ii hominidelor din genurile
Paranthropus
,
Kenyanthropus
?i
Homo
(care include
oamenii actuali
).
Specia se precizeaz? dup? 3,7 mil. ani. Are o talie redus? (1,10 - 1,30 m) ?i un volum cranian redus (3?400 cm³). Principalele caracteristici sunt pozi?ia biped? (brahia?ie sau
knuckle-walking
, utilizarea membrelor superioare ca balansier), centrul de greutate in centrul de sus?inere determin? o tendin?? vertical?. Modific?rile
scheletale
sunt relativ ample la nivelul craniului (scheletul facial este mai gracil ?i tinde spre reducerea prognatismului, orificiul occipital tinde spre orizontal?), al centurii pelviene (osul sacru ?i iliac) ?i bazinului (scurtare, adancire, alungire) datorit? modific?rii centrului de greutate, al coloanei vertebrale (curbura accentuat? pentru amortizare ?i echilibru), al labei piciorului (curbura t?lpii) ?i mainii (evolu?ia degetului opozabil). Semnificativ este faptul c? o serie de schimb?ri - in special la nivelul membrelor - par s? indice ?i schimb?ri neuronale (la nivelul sistemului nervos central). Principalele puncte in care au fost identificate resturi fosile ale lui
A. afarensis
sunt Hadar (Afar),
Etiopia
(exemplarul denumit "Lucy", unul dintre cele mai complete schelete identificate pan? acum), Laetoli (Tanzania, la 40 km S de Olduway).
A. afarensis
nu are habitat amenajat (ad?posturi sub forma paravanelor sau al platformelor amenajate) sau unelte; cel mai probabil, manifesta un comportament specific van?torilor de talie redus?, cu o preferin?? accentuat? pentru van?toarea in cooperare ?i exploatarea cadavrelor l?sate de pr?d?torii de talie mare.
Specia se precizeaz? pe la 3 mil. de ani, iar durata de existen?? se intinde intre 1 ?i 3 mil. ani. Cu o talie net superioar? (1,50 m ?i un volum cranian de 500?550 cm³),
A. robustus
reprezint? o evolu?ie spre specializare in parte datorat? ?i alimenta?iei (orientarea spre vegetale de savan?, cu un procent ridicat de silice ?i celuloz?). Am?nuntele anatomice sunt urm?toarele: bipedie perfect?, craniu rotunjit mult peste arcada supraorbital?, unghi inchis la baza craniului, creast? sagittal?, orificiu occipital care evolueaz? spre orizontal?, arcada dentar? diastemic? (I + C < M); probabil poseda un encefal mult mai complex. Exemplarele identificate sunt r?spandite pe o arie mult mai larg?, iar influen?a ni?elor ecologice variate poate explica unele diferen?e care apar intre diferitele exemplare. Descoperirile cele mai importante sunt urm?toarele: Omo/Shungura (
Etiopia
) - 2,2/1,8 mil. ani; Olduway/Bed 1 (
Tanzania
) - 1,8 mil. ani, denumit ini?ial
Zinjanthropus boisei
, cu un volum cranian de 500 cm³, fa?a foarte dezvoltat?, cutie cranian? te?it?, creast? sagittal?, torus supraorbital, torus (coc) occipital puternic); Swartkrans (Africa de Sud) - 1,8 mil. ani, denumit initial
Paranthropus cressidens
, mult mai masiv, creast? sagittal?, torus supraorbital, denti?ie modern? la nivelul molarilor; Chessowanja (
Kenya
) - 1,8 mil. ani, foarte asem?n?tor cu Swartkrans; Kromdraai (
Africa de Sud
) - 1,8 mil. ani, denumit ini?ial P
aranthropus robustus
, fa?? larg?, fos? subtemporal? profund?; East Turkana (Ileret, Koobi Fora) (
Kenya
) -1,8/1,5 mil. ani, cu un volum cranian de aprox. 500 cm³, craniu foarte robust, dimorfism sexual (creast? sagittal? la masculi), prognatism accentuat ?i molari foarte accentua?i in raport cu caninii ?i premolarii, oase excep?ional de groase. Este sub semnul intreb?rii dac? ace?tia au produs unelte (la Olduway, resturi de
A. robustus
au fost identificate in acela?i nivel cu
H. habilis
).
Un cuplu de Austropitetici
Datat intre 3 - 1 mil. ani ?i cu o talie cuprins? intre 1,30 - 1,40 m,
A. africanus
are un volum cranian de 4?500 cm³. Este mai putin specializat, deci cu o capacitate evolutiv? mai mare. In condi?iile in care savana era domeniul marilor rumeg?toare ?i a carnasierelor, iar p?durea era apanajul primatelor (in special a celor adaptate la mediul arboricol sau care continuau s? aib? mainile prehensile), singura ni?? disponibil? era cea dintre savan? ?i p?dure - sau o zon? de tip parkland. Este tipul de ni?? care se extinde in
Africa
cam in aceia?i perioad? (3 - 1 mil. ani). Spre deosebire de
A. robustus
, perfect adaptat unei diete vegetale,
A. africanus
are un comportament alimentar omnivor (comportamentul ooportunistic este mai accentuat) ?i, probabil, face primii pa?i spre van?toarea cooperativ?. De notat este faptul c?
A. africanus
este primul tip de australopitec identificat; in 1925, doctorul sud-african
Raymond Dart
descoperea la Taung, in
Africa de Sud
, calota cranian? a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de aprox. 600 cm³) pe care l-a numit
Pleisanthropus transvaalensis
. Tot Dart este cel care consider? c? ace?ti indivizi ar fi creat a?a-numita cultur? osteodontokeratic? (unelte produse din oase, filde?/din?i de animal ?i lemn); ipoteza este discutabil?, mai ales c? este nevoie de condi?ii speciale pentru conservarea resturilor organice pe o perioad? a?a de lung?. Alte exemplare identificate: Makapansgaat, Africa de Sud (435 cm³); Sterkfontein,
Africa de Sud
(500 cm³, cu un num?r de asem?n?ri cu omul contemporan la nivelul orbitelor, al orificiului nazal ?i al osului iliac).
Urma?ul s?u pe scara evolu?iei este
Homo habilis
.
Wikispecies
Commons