De la Wikipedia, enciclopedia liber?
For?ele armate terestre
austro-ungare
(in
german?
Landstreitkrafte Osterreich-Ungarns
, in
maghiar?
Csaszari es Kiralyi Hadsereg
), au reprezentat totalitatea trupelor militare de uscat ale Monarhiei Austro-Ungare pe perioada existen?ei sale (1867?1918) fiind formate mai multe componente
Armata comun?
cesar? (?i) regal?,
For?ele teritoriale cesaro-regale
, respectiv
For?ele teritoriale regale ungare
(care aveau o component?
croato-slavon?
). Cele dou? structuri teritoriale au fost create in 1869, corespondand fiec?rei entit??i care compunea monarhia dualist?. In 1886 sunt infiin?ate mili?iile (gloatele) teritoriale
[1]
(
k.k. Landsturm,
respectiv
m. kir. Nepfelkeles
) care urmau s? fie mobilizate doar in caz de r?zboi. Armata terestr? compunea impreun? cu
Marina de R?zboi
puterea armat? (
k.u.k. Wehrmacht
) a
Dublei Monarhii
.
Regimentele cu pondere romaneasc? insemnat? din
Transilvania
?i
Banat
erau cuprinse in Corpul XII de Armat? (
Sibiu
) ?i Corpul VII de Armat? (
Timi?oara
).
[2]
- HIR
0
4 Oradea
- HIR 12 S?tmar
- HIR 21 Cluj
- HIR 22 Targu Mure?
- HIR 23 Sibiu
- HIR 24 Bra?ov (majoritar
secuiesc
)
- HIR 32
Dej
In ceea ce prive?te
Bucovina
, aici exista regimentul majoritar romanesc IR 41
Cern?u?i
, cu o pondere de 54% romani.
Pentru for?a armat? maritim? a Austro-Ungariei vezi:
Marina imperial? austro-ungar?
.
- ^
Rothenberg, Gunther (
).
The Army of Francis Joseph
. Purdue University Press. p. 109.
- ^
Ioan I. ?erban,
Romanii in armata austro-ungar? in anii primului r?zboi mondial
, in: Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 2-3 (1998-1999), pag. 206.
- Maximilian Ehnl,
Die osterreichisch-ungarische Landmacht nach Aufbau, Gliederung, Friedensgarnison, Einteilung und nationaler Zusammensetzung im Sommer 1914
(Osterreich-Ungarns letzter Krieg, Erganzungsheft 9), Wien 1934;
- Liviu Maior
,
Romanii in armata habsburgic?. Solda?i ?i ofi?eri uita?i
, Ed. Academiei, Bucure?ti 2004;
- Adam Wandruszka (editor),
Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Die bewaffnete Macht
, vol. V, Verlag der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1987.