Altruismul este principiul sau practica de preocupare pentru bun?starea altora. Este o virtute tradi?ional? in multe culturi ?i un aspect de baz? al diverselor tradi?ii religioase, de?i conceptul de "ceilal?i", fa?? de care ingrijorarea ar trebui s? fie indreptat?, poate varia printre culturi ?i religii. Altruismul sau abnega?ia este opusul egoismului .

Altruismul poate fi deosebit de sentimente de datorie ?i loialitate . Altruismul este o motiva?ie de a oferi ceva de valoare unei p?r?i care trebuie s? fie oricine, dar nu sinele, in timp ce datoria se concentreaz? pe o obliga?ie moral? fa?? de o anumit? persoan? (de exemplu, un zeu , un rege ), sau colectiv (de exemplu, un guvern ). Altruismul pur const? in a sacrifica ceva pentru altcineva in afar? de sine (de exemplu, sacrificand timp, energie sau bunuri), cu nici o a?teptare de vreo compensa?ie sau beneficiu, fie direct, sau indirect (de exemplu, primirea de recunoa?tere pentru actul de a da).

Exist? multe dezbateri dac? altruism "adev?rat" este posibil. Teoria egoismului psihologic sugereaz? c? nici un act de partajare, ajutorare sau sacrificare nu poate fi descris ca adev?rat altruist, din moment ce autorul poate primi o recompensa intrinsec? sub form? de satisfac?ie personal?. Valabilitatea acestui argument depinde dac? recompensele intrinseci se calific? ca "beneficii".

Termenul 'altruism' se mai poate referi, de asemenea, la o doctrin? etic? care pretinde c? indivizii sunt obliga?i moral s? ajute pe al?ii. Folosit in acest sens, de obicei, contrasteaz? cu egoismul, care este definit ca ac?ionand pentru avantajul sinelui.

No?iunea de altruism [ modificare | modificare surs? ]

Conceptul are o lung? istorie in gandirea filosofic? ?i etic?. Termenul a fost ini?ial inventat in secolul XIX de c?tre sociologul fondator ?i filozof al ?tiin?ei , Auguste Comte , devenind un subiect important pentru psihologi (in special cercet?torilor din evolu?ia psihologiei), biologia evolu?ionist? , ?i etologi . In timp ce idei despre altruism dintr-un domeniu pot avea un impact asupra altor domenii, metodele diferite ?i concentr?rile acestor domenii, conduce intotdeauna la perspective diferite asupra altruismului. In termeni simpli, altruismul este grija pentru bun?starea altor persoane ?i ac?ionarea pentru a-i ajuta.

Puncte de vedere ?tiin?ifice [ modificare | modificare surs? ]

Antropologie [ modificare | modificare surs? ]

Cartea lui Marcel Mauss "The Gift" con?ine un pasaj: "Not? cu privire la milostenie". Nota descrie evolu?ia no?iunii de milostenie (?i, prin extensie de altruism) de la no?iunea de sacrificiu. In ea, el scrie:

Milosteniile sunt fructele unei no?iuni de moral? a darului ?i a norocului pe de o parte,

?i unei no?iuni de sacrificiu, pe de alt? parte. Generozitatea este o obliga?ie, pentru c? Nemesis r?zbun? s?raci ?i zeii pentru preaplinul de fericire ?i bog??ie al anumitor persoane, care ar trebui s? scape de ele. Aceasta este antica moralitate a darului, care a devenit un principiu de justi?ie. Zeii ?i spiritele accept? ca parte din bog??ia ?i fericirea care a fost oferit? lor ?i a fost

pan? acum distrus? in sacrificii inutile, ar trebui s? serveasc? s?racilor ?i copiilor.

• Compar? Altruismul (etic?) - percep?ia de altruism ca sacrificiu de sine.
• Compar? explica?ia milosteniei in scripturi diferite.

Explica?ii evolu?ioniste [ modificare | modificare surs? ]

In ?tiin?a etologiei (studiul comportamentului animal), ?i, mai general, in studiul evolu?iei sociale, altruismul se refer? la comportamentul unei persoane care cre?te fitnessul unei altei persoane in timp ce scade fitnessul actorului ^[1] . In psihologia evolu?ionist? acest lucru poate fi aplicat unei game largi de comportamente umane, cum ar fi caritatea, ajutorul de urgen??, ajutor pentru partenerii de coali?ie, bac?i?, cadouri de curtare, produc?ia de bunuri publice, ?i ecologismul ^[2] .

Teorii ale comportamentului aparent altruist au fost formulate din necesitatea cre?rii teoriilor compatibile cu originile evolu?ioniste. Dou? axe rela?ionate de cercetare pe altruism au ap?rut din analiza evolu?ionist? tradi?ional? ?i din teoria jocului .

Unele din mecanismele propuse sunt:

• Selec?ia rudeniei. ^[3] Faptul c? animalele ?i oamenii sunt mai altrui?ti cu rudele apropiate decat cu rude indep?rtate ?i non-rude, a fost confirmat in numeroase studii ?i in multe culturi diferite. Chiar ?i indicii subtile ar?tand rudenie, pot cre?te incon?tient comportamentul altruist. Un indiciu de rudenie este asem?narea facial?. Un studiu a constatat c? modificarea u?oar? a fotografiilor astfel incat acestea s? semene mai mult cu chipurile participan?ilor la studiu, a crescut increderea acestora exprimat? cu privire la persoanele descrise. Un alt indiciu este tizul numelui de familie, mai ales dac? este rar, s-a constatat a cre?te comportamentul de ajutorare. Un alt studiu a constatat un comportament mai cooperant cu cat num?rul de rude percepute intr-un grup in studiu este mai mare. Intr-un studiu s-a constata c? folosirea termenilor de rudenie in discursurile politice, cre?te acordul publicului cu vorbitorul. Acest efect a fost deosebit de puternic pentru prim n?scu?i, care sunt de obicei mai apropria?i familiilor lor. ^[2]
• Grupuri de interese. Oamenii sunt susceptibili a suferi dac? prietenii lor, alia?ii ?i grupurile interne sociale similare sufer? sau chiar dispar. Ajutand astfel de membrii ai grupului, poate prin urmare s? aduc? beneficii altruistului. F?cand apartenen?a la grupul intern mai vizibil?, duce la o cre?te a cooper?rii. Extremul sacrificiul de sine fa?? de grupul intern poate fi adaptativ in cazul in care un grup extern ostil amenin?? s? omoare intregul grup intern. ^[2]
• Altruismul reciproc ^[4] Vezi ?i reciprocitate (evolu?ie) .

• Reciprocitate direct? ^[5] . Cercet?rile arat? c? poate fi benefic a-i ajuta pe al?ii dac? exist? o ?ans? ca ei sa poat? intoarce ajutorul. Strategia tit-for-tat este un bun exemplu din Teoria jocului . Mul?i oameni par a urma o strategie similar? in a coopera, dac? ?i numai dac? al?ii coopereaz? in schimb. ^[2]

O consecin?? ar fi c? oamenii sunt mai cooperan?i dac? este probabil ca indivizii s? interac?ioneze din nou in viitor. Oamenii tind s? fie mai pu?in cooperan?i dac? percep c? frecven?a de ajutoare in popula?ie este mai mic?. Ei au tendin?a de a ajuta mai pu?in dac? observ? non-cooperare de la al?ii ?i acest efect tinde s? fie mai puternic decat efectul opus de a vedea comportamente cooperante. Simpla schimbare a domeniului de cooperare a unei propuneri poate cre?te cooperarea, cum ar fi numind-o "joc comunitar" in loc de "Joc Wall Street". ^[2]

O tendin?? spre reciprocitate presupune c? oamenii se vor sim?i obliga?i s? r?spund? dac? cineva ii ajut?. Acest lucru a fost folosit de c?tre organiza?ii de caritate care ofer? mici cadouri pentru poten?ialii donatori, sperand astfel a induce o reciprocitate. O alt? metod? este de a anun?a public c? cineva a oferit o dona?ie mare. Tendin?a de reciprocitate se poate chiar generaliza, astfel ca oamenii s? devin? in general mai utili fa?? de al?ii, dup? ce au fost ajuta?i. Pe de alt? parte, oamenii vor evita sau chiar recurge la represalii impotriva celor percepu?i non-cooperan?i. Oamenii, uneori, nu reu?esc a ajuta atunci cand inten?ioneaz?, sau ajutorul acestora poate s? nu fie observat, ceea ce poate duce la conflicte nedorite. Ca atare, poate fi o strategie eficient? a fi u?or iert?tor ?i a avea o interpretare u?or generoas? fa?? de non-cooperare. ^[2]

Este mult mai probabil ca oamenii s? coopereze pe o sarcin? in cazul in care pot in primul rand comunica unul cu altul. Acest lucru se poate datora unor evalu?ri mai bune a cooper?rii sau ca urmare a schimburilor de promisiuni. Ei sunt mult mai cooperanti daca se poate construi treptat increderea, in loc s? se cear? ajutor vast imediat. Reciprocitatea ?i cooperarea direct? intr-un grup poate fi crescut? prin schimbarea focaliz?rii ?i stimulentelor din competi?ia intra-grup la concurenta mai mare, cum ar fi intre grupuri sau contra popula?iei generale. Astfel, oferind note ?i promo?ii bazate numai pe realiz?rile unui individ raportate la un mic grup local, a?a cum se face in mod obi?nuit, poate reduce comportamentele de cooperare in grup. ^[2]

• Reciprocitate indirect? ^[6] . Evitarea reciprocit??ilor s?race ?i a tri?orilor determin? reputa?ia unei persoane s? devin? foarte important?. O persoan? cu o bun? reputa?ie pentru reciprocitate are o ?ans? mai mare de a primi ajutor chiar ?i de la persoane cu care nu au avut niciun fel de interac?iuni anteriore directe. ^[2]
• Reciprocitate puternic? ^[7] . O form? de reciprocitate in care unii indivizi par s?-?i cheltuiasc? mai multe resurse pe cooperare ?i sanc?ionare decat optimul recomandat prezis de mai multe teorii in altruism. O serie de teorii au fost propuse ca explica?ii, precum ?i critici referitoare la existen?a sa.
• Pseudo-reciprocitate ^[8] . Un organism se comport? altruist iar destinatarul nu are reciprocitate ci o probabilitate crescut? de a ac?iona intr-un mod egoist, dar care, ca un produs secundar aduce beneficii altruistului.

• Semnalizarea costisitoare ?i principiul handicapului ^[9] . Din moment ce altruismul ia din resursele altruistului, aceasta poate fi un "semnal sincer" al disponibilit??ii resurselor ?i abilit??ilor necesare pentru a le aduna. Acest lucru poate semnala altora c? altruistul este un partener poten?ial valoros. Poate fi de asemenea un semnal de inten?ii interactive ?i cooperante deoarece cei care nu interac?ioneaz? in continuare in viitor, nu ca?tig? nimic din semnalizarea costisitoare. Este incert dac? semnalizarea costisitoare poate indica o personalitate cooperanta pe termen lung, dar oamenii au in general o incredere m?rit? in cei care ajut?. Semnalizarea costisitoare este inutil? dac? toat? lumea are acelea?i tr?s?turi ale resurselor ?i inten?ii cooperante, dar devine un semnal poten?ial mai important dac? popula?ia variaz? cresc?tor pe aceste caracteristici ^[2] .

Schimbul de carne intre van?tori, a fost v?zut? ca un semnal costisitor al competen?ei, iar cercetarea a constatat c? van?torii buni au un succes de reproducere mai mare ?i rela?ii adultere sporite chiar dac? ei in?i?i nu primesc mai mult ca al?ii din carnea vanat?. In mod similar organizand s?rb?tori ?i oferind dona?ii mari, este v?zut? ca modalitate de a demonstra resursele cuiva. De asemeni, asumarea eroic? de riscuri este interpretat? ca un semnal de competen?? costisitoare ^[2] .

Atat reciprocitatea indirect? cat si semnalizarea costisitoare depind de valoarea reputa?iei ?i au tendin?a de a face predic?ii similare. Una dintre ele este c? oamenii vor ajuta mai mult atunci cand ?tiu c? comportamentul lor de ajutorare va fi comunicat persoanelor cu care vor interac?iona mai tarziu, este anun?at public, este discutat sau este pur ?i simplu observat de altcineva. Aceasta a fost documentat? in mai multe studii. Efectul este sensibil la indicii subtile, cum ar fi, persoanele fiind mult mai utile cand au avut pupile de ochiuri stilizate ca logo pe ecranul calculatorului. Aceste indicii slabe de reputa?ie pot deveni lipsite de importan?? dac? sunt prezente indicii mai puternice ?i i?i pot pierde din efect cu expunere continu?, exceptand atunci cand sunt int?rite de efecte reputa?ionale reale. ^[2] Reprezenta?ii publice cum ar fi plansul in public pentru celebrit??i decedate ?i participarea la demonstra?ii poate fi influen?at? de o dorin?? de a p?rea altruist. Oamenii care ?tiu c? sunt monitoriza?i de public, uneori, chiar inutil doneaz? bani care ?tiu c? nu sunt necesari destinatarului, pot fi v?zu?i ca fiind ingrijora?i de reputa?ie. ^[10]

S-a descoperit ca femeile g?sesc b?rba?ii altrui?ti mai atr?g?tori. In c?utarea unei partener pe termen lung, un altruism mai conven?ional este preferabil, ceea ce poate indica c? el este de asemenea dispus s? impart? resursele cu ea ?i copii ei, in timp ce c?utarea unui partener pe termen scurt, eroic care i?i asum? riscuri, poate fi costisitoare (semnal ar?tand gene bune) dar este preferabil?. B?rba?ii, de asemenea prezint? fapte altruiste in primele etape ale unei rela?ii romantice sau pur ?i simplu in prezenta unei femei atractive. In timp ce ambele sexe afirm? c? bun?tatea este tr?s?tura preferat? intr-un partener, exista unele dovezi ca b?rba?ii pun mai pu?in? valoare pe asta decat femeile ?i ca femeile nu sunt mai altruiste in prezenta unui b?rbat atractiv. B?rba?ii pot chiar evita femeile altruiste in rela?iile pe termen scurt, care poate fi datorit? faptului c? se a?teapt? la mai pu?in succes. ^{[2] [10]}

Oamenii pot concura pentru ob?inerea beneficiilor unei inalte reputa?ii, lucru care poate cauza altruismul competitiv . Pe de alta parte, in unele experimente, un procent de oameni nu par s? le pese de reputa?ie, ?i nu ajut? mai mult, chiar dac? acest lucru este evident. Acest lucru poate fi din motive cum ar fi psihopatie sau c? sunt atat de atractivi incat nu au nevoie s? fie v?zu?i ca altrui?ti. Beneficiile altruismului asupra reputa?iei apar in viitor, in compara?ie cu costurile altruismului care sunt in prezent. In timp ce oamenii ?i alte organisme in general pun o valoare mai mic? pe beneficiile/costurile viitoare comparativ cu cele din prezent, unii au orizonturi mai apropriate in timp decat al?ii, iar ace?ti oameni tind s? fie mai pu?in cooperan?i. ^[2]

Recompense ?i pedepse explicit extrinseci, au fost g?site ca avand efecte chiar opuse asupra comportamentelor. Acest lucru poate fi din cauz? c? astfel de stimulente varf-jos pot submina stimulentele intrinseci ?i reputa?ionale, care in ansamblu fac comportamentele mai pu?in dorite de indeplinit. Un alt efect este c? oamenii doresc ca altruismul s? fie datorit? unei tr?s?turi de personalitate decat datorit? preocup?rilor reputa?ionale ?i subliniind pur ?i simplu c? existen?a beneficiilor reputa?ionale ale unei ac?iuni poate chiar de fapt s? le reduc?. Acest lucru poate fi folosit ca tactic? derogatorie impotriva altrui?tilor in special de c?tre cei care sunt non-cooperan?i. Un contraargument este c? a face bine, datorit? ingrijor?rilor reputa?ionale, este mai bine decat a nu face bine deloc. ^[2]

• Selec?ia grupului . A fost sus?inut controversat de unii oameni de ?tiin?? evolu?ioni?ti cum ar fi E. O. Wilson , c? selec?ia natural? poate ac?iona la nivelul grupurilor de non-rudenie pentru a produce adapt?ri care aduc beneficii grupului non-rudenie, chiar dac? aceste adapt?ri sunt d?un?toare la nivelul individual. Astfel, in timp ce persoanele altruiste pot in anumite cazuri s? fie dep??ite in abilit??i de persoane mai pu?in altruiste, la nivel individual conform teoriei selec?iei grupului, opusul poate s? apar? la nivelul grupului unde grupurile constau in persoanele mai altruiste, pot dep??i in competi?ie grupurile constand in persoane mai pu?in altruiste. Astfel de altruism ar putea s? se extind? doar membrilor grupurilor interioare, in timp ce pot prejudicia ?i antagonia grupurile externe (Vezi ?i favoritismul in grupurile interne ). Teoria selec?iei grupurilor a fost criticat? de mul?i cercet?tori evolu?ioni?ti. ^{[11] [12]}

Astfel de explica?ii nu implic? faptul c? oamenii intotdeauna calculeaz? con?tient cum s? i?i creasc? fitnessul inclusiv atunci cand fac acte altruiste. In schimb evolu?ia a modelat mecanismele psihologice cum ar fi emo?iile provocatoare de comportamente altruiste. ^[2]

Fiecare exemplu in parte de comportament altruist nu are nevoie intotdeauna s? m?reasc? fitnessul inclusiv; comportamentele altruiste ar fi fost selectate pentru cazul in care acestea, in medie, ar fi crescut fitnessul inclusiv in mediul ancestral. Acest lucru nu implic? ca in medie, 50% sau mai multe fapte altruiste sunt benefice altruistului in mediul ancestral; Dac? beneficiile ajutor?rii persoanei potrivite ar fi fost foarte mari, ar fi benefic s? fie precaut, ?i s? fie de obicei altruist, chiar dac? in cele mai multe cazuri nu au fost beneficii. ^[2]

Beneficiile pentru altruist pot fi crescute ?i costurile reduse prin a manifesta altruism fa?? de anumite grupuri. Din cercet?ri s-a constatat c? oamenii sunt mai altrui?ti cu rudele decat cu non-rudele, cu prietenii decat cu str?inii, cu cei atractivi decat cu cei non-atractivi, cu cei non-competitori decat cu cei competitori ?i cu membrii grupurilor interne decat cu membrii grupurilor externe. ^[2]

Studiul altruismului a fost impulsul ini?ial din spatele dezvolt?rii ecua?iei lui George R. Price , fiind ecua?ia matematic? folosit? pentru a studia evolu?ia genetic?. Un exemplu interesant de altruism se g?se?te in formele de celule Dictyostelium mucoroides. Aceste protiste tr?iesc ca sarcodine individuale pan? la infometare, moment in care agregheaz? formand un corp fructuos multicelular, in care unele celule se sacrific? pentru a promova supravie?uirea celorlalte celule din organism.

Teoria investi?iei selectiv? propune ca leg?turile sociale stranse ?i mecanismele asociate emo?ional cognitiv ?i neurohormonal, au evoluat in scopul de a facilita altruism scump si de lung? durat? intre cei strans dependen?i unul de cel?lalt pentru supravie?uire ?i succes. ^[13]

Astfel de comportamente cooperante au fost uneori folosite ca argumente in politica de stanga, de zoologul ?i anarhistul rus Kropotkin Petru in cartea sa din 1902 "Mutual Aid: A Factor of Evolution" ?i Peter Singer, in cartea sa Un darwinian r?mas .

Cel mai recent Jeremy Griffith a propus o teorie biologic? pentru dezvoltarea instinctelor altruiste care ad?postesc imperativul biologic de a se reproduce a?a cum este eviden?iat ast?zi printr-o con?tiin?? moral? vizibil? la om. ^[14]

Neurobiologie [ modificare | modificare surs? ]

Jorge Moll ?i Jordan Grafman, neurologi la National Institute of Health ?i LABS-D'Or Hospital Network J.M au furnizat prima dovad? pentru bazele neuronale ale comportamentului altruist in voluntari normali ?i s?n?to?i folosind imagistic? prin rezonan?? magnetic? func?ional? (IRMf). In cercetarea lor publicat? in Proceedings of the National Academy of Sciences USA in Octombrie 2006, ^[15] au ar?tat ca atat recompensele pur monetare cat ?i dona?iile caritabile au activat calea mezolimbic? a recompenselor, o parte primitiv? a creierului ce se aprinde de obicei ca r?spuns la mancare ?i sex. Totu?i, cand voluntarii au plasat generos interesele altora inaintea celor proprii f?cand dona?ii caritabile, un alt circuit al creierului s-a activat selectiv, regiunea subgenual cortex/septal. Aceste structuri sunt intim legate de ata?amente sociale ?i rela?ion?rile in alte specii. Altruismul, a sugerat experimentul, nu este o facultate moral? superioar? care suprim? pornirile egoiste de baz?, ci mai degrab? elementar creierului, bine stabilit ?i chiar pl?cut. ^[16]

Un alt experiment finan?at de National Institutes of Health ?i efectuat in anul 2007 la Duke University in Durham, Carolina de Nord sugereaz? un punct de vedere diferit, "in care comportamentul altruist origineaz? din cum v?d oamenii lumea ?i nu din cum ac?ioneaz? ei in ea". ^[17] In studiul publicat in numarul din Februarie 2007 al revistei 'Nature Neuroscience', cercet?torii au g?sit o parte a creierului care se comport? diferit pentru oamenii altrui?ti ?i egoi?ti.

Cercet?torii au invitat 45 de voluntari pentru a juca un joc pe calculator, ?i de asemenea a viziona calculatorul jucand jocul. In unele runde jocul rezulta in voluntarii ca?tigand bani pentru ei in?i?i ?i in altele, banii erau dona?i cuiva la alegerea voluntarului. In timpul acestor activit??ii, cercet?torii au f?cut scan?ri IRMf-uri ale creierelor participan?ilor ?i au fost "surprin?i de rezultate". De?i s-au a?teptat "s? vad? activitatea in centrele de recompens? ale creierului", bazandu-se pe ideea ca "oamenii fac acte altruiste pentru c? se simt bine", ei au g?sit c? "o alt? parte a creierului a fost de asemeni implicat? ?i era chiar sensibil? la diferen?a intre a face ceva pentru ca?tigul personal ?i a o face pentru ca?tigul altcuiva". Acea parte a creierului este numit? cortexul temporal superior posterior (CTSp)

In etapa urm?toare, oamenii de ?tiin?? au adresat participan?ilor cateva intreb?ri despre tipul ?i frecven?a comportamentelor lor de altruism ?i ajutorare. Apoi ei au analizat r?spunsurile pentru a genera o estimare a tendin?ei unei persoane de a ac?iona altruist ?i au comparat nivelul fiec?rei persoane de altruism fa?? de scanarea creierului lor prin IRMf . Rezultatele au ar?tat c? activitatea pSTC a crescut in propor?ie cu nivelul auto-raportat de altruism al persoanei respective. Potrivit cercet?torilor, rezultatele sugereaz? ca comportamentul altruist provine mai de graba din cum v?d oamenii lumea, decat din cum ac?ioneaz? ei in ea. "Credem ca abilitatea de a percepe ac?iunile altor oameni intr-un mod semnificativ este critic? pentru altruism", spune investigatorul conduc?tor al studiului, Dharol Tankersley. ^[18]

Psihologie [ modificare | modificare surs? ]

Enciclopedia interna?ional? de ?tiin?e sociale, define?te altruismul psihologic ca "o stare motiva?ional? cu scopul de a cre?te bun?starea altora". Altruismul psihologic este in contrast cu egoismul psihologic ce se refer? la motiva?ia de a cre?te bun?starea personal?. ^[19]

Au existat unele dezbateri cu privire la posibilitatea oamenilor de a fi cu adev?rat capabili de altruism psihologic. ^[20] Unele defini?ii specific? o natur? de 'sacrificiu de sine' a altruismului ?i o lips? a recompenselor exterioare pentru comportamentul altruist. ^[21] Totusi, deoarece altruismul in cele din urm? aduce beneficii sinelui, in multe cazuri lipsa complet? a egoismului actelor altruiste a fost pus? in balan??. Teoria schimbului social postuleaz? c? altruismul exist? doar atunci cand beneficiile dep??esc costurile. ^[22] Daniel Batson este un psiholog care a examinat aceast? intrebare ?i argumenteaz? impotriva teoriei schimbului social. El a identificat patru motive principale pentru altruism:

1. Altruismul in care beneficiaz? in cele din urma sinele (egoism);
2. Altruismul in care beneficiaz? in cele din urma alte persoane (altruism);
3. Altruismul in care beneficiaz? grupul (colectivism);
4. Altruismul care sus?ine un principiu moral ( principlism );

Altruismul care in cele din urm? serve?te ca?tigurilor egoiste este astfel diferen?iat de altruismul 'altruist' dar concluzia general? a fost c? altruismul indus prin empatie poate fi cu adev?rat lipsit de egoism. ^[23] . Practic ipoteza altruismului empatic , afirm? c? altruismul psihologic chiar exist? ?i este evocat de dorin?a empatic? de a ajuta pe cineva care sufer?. Sentimente de ingrijorare empatic? contrasteaz? cu sentimentele de nelini?te personal? care impinge omul s?-?i reduc? propriile emo?ii nepl?cute. Oamenii cu ingrijorare empatic? ajut? pe al?ii in necazuri chiar ?i atunci cand expunerea la situa?ia respectiv? ar fi putut fi u?or evitat?, in timp ce aceia c?rora le lipse?te ingrijorarea empatic? evit? oferirea ajutorului decat dac? este dificil sau imposibil a evita expunerea la suferin?a celuilalt. ^[19] Comportamentul intrajutorant este observat la oameni incepand de la varsta de doi ani, cand un copil este capabil s? in?eleag? indiciile emo?ionale subtile. ^[24]

In cercetarea psihologic? privind altruism, studiile adesea observ? altruismul a?a cum este demonstrat prin comportamentele prosociale cum ar fi ajutorarea, incurajarea, imp?rt??irea, cooperarea, filantropia ?i serviciul comunitar. ^[21] Cercetarea a descoperit c? este mai probabil ca oamenii s? ajute, dac? recunosc c? o persoan? este in nevoie ?i se simt personal responsabili pentru reducerea suferin?ei acelei persoanei. Cercetarea de asemeni sugereaz? c? num?rul de martori la chin sau la suferin??, afecteaz? direct probabilitatea de ajutorare ( efectul bystander ). Num?rul ridicat de spectatori scade sentimentele personale de responsabilitate. ^{[19] [25]} Totu?i un martor, cu un nivel ridicat de ingrijorare empatic? este probabil s? i?i asume responsabilitate personal? complet? indiferent de num?rul de spectatori. ^[19]

Multe studii au observat efectele voluntariatului ca form? de altruism asupra fericirii ?i s?n?t??ii ?i consistent au g?sit o conexiune puternic? intre voluntariat ?i s?n?tatea actual?, viitoare ?i starea de bine in general. ^{[26] [27]} Intr-un studiu asupra adul?ilor intra?i in varsta, cei care s-au oferit voluntari, au o satisfac?ie de viat?, voin?a de a tr?i semnificativ ridicat? ?i grad redus in depresie, anxietate ?i somatizare. ^[28] Voluntariatul ?i comportamentul de ajutorare nu numai ca au ar?tat ca imbun?t??e?te s?n?tatea mintal?, dar ?i s?n?tatea fizic? ?i longevitatea. ^{[26] [29] [30] [31]} Un studiu a examinat s?n?tatea fizic? a mamelor care s-au oferit voluntare pe o perioada de 30 de ani, ?i au g?sit c? 52% din cele care nu apar?ineau unei organiza?ii de voluntari, au trecut printr-o boal? grav? in timp ce numai 36% din cele care au f?cut voluntariat au avut una. ^[32] Un studiu pe adul?i cu varsta de 55+, a constatat c?, in timpul celor 4 ani de studiu, oamenii care s-au oferit voluntari pentru doua sau mai multe organiza?ii, aveau un risc cu 63% mai sc?zut de a muri. Dup? controlul anterior al st?rii de s?n?tate, s-a determinat ca voluntariatul a dus la o reducere a mortalit??ii cu 44%. ^[33] Doar fiind con?tien?i de bun?tatea din sine ?i din al?ii, este de asemenea asociat? cu o bun?stare ridicat?. Un studiu care a cerut participan?ilor s? enumere fiecare act de bun?tate efectuat timp de o s?pt?man? a imbun?t??it semnificativ fericirea lor subiectiv?. ^[34] Este important de remarcat faptul c? in timp ce studiile sus?in ideea ca faptele altruiste aduc fericire, de asemenea s-a descoperit c? poate func?iona ?i in direc?ie invers? - oamenii ferici?i sunt de asemenea mai buni. Rela?ia dintre comportamentul altruist ?i fericirea este bidirec?ional?. Cercet?rile au relevat c? generozitatea cre?te liniar de la triste?e la st?ri afective fericite. ^[35] Studiile au fost de asemenea atente s? men?ioneze c? sentimentul de suprataxare de nevoile altora are efecte inverse negative asupra fericirii ?i s?n?t??ii. ^[31] De exemplu, un studiu privind voluntariatul a constatat ca sentimentul de cople?ire datorat cererilor ?i nevoilor altora, a avut un efect negativ puternic asupra s?n?t??ii mintale, comparativ cu sentimentul simplu de ajutorare avand unul pozitiv, (de?i efectele pozitive au fost totu?i semnificative). ^[36] In plus, in timp ce actele generoase fac oamenii s? se simt? bine despre ei in?i?i, este de asemenea important pentru oameni s? aprecieze bun?tatea care o primesc de la al?ii. Studiile sugereaz? c? recuno?tin?a merge mana in mana cu bun?tatea ?i este de asemenea foarte important? pentru bun?starea noastr?. Un studiu asupra fericirii in cuplu cu diferite puncte forte ale caracterului, a ar?tat ca "o concentrare con?tient? asupra recuno?tin?ei, a dus la o reducere a efectelor negative ?i o cre?tere a aprecierilor optimiste, efecte pozitive, oferire de suport emo?ional, calitate a somnului ?i bun?stare in general". ^[37]

Sociologie [ modificare | modificare surs? ]

"Sociologii au fost de mult timp preocupa?i de modul de construire al unei "bune societ??i" ("Altruism, moralitate ?i solidaritate social?" Asocia?ia Americana de Sociologie. ^[38] ). Structura societ??ilor noastre ?i modul in care indivizii ajung s? expun? ac?iuni caritabil filantropice ?i altele prosocial altruiste pentru binele comun, este un subiect intens cercetat in domeniu. Asocia?ia Americana de Sociologie (ASA) recunoa?te sociologia public? spunand ca "politica intrinsec? ?tiin?ific? ?i relevan?a public? a acestui domeniu de investigare in a ajuta la construirea 'societ??ilor bune' este necontestabil?" ("Altruism, Moralitate ?i solidaritate social?" ASA). Acest tip de sociologie urm?re?te contribu?ia ce ajut? in?elegerea teoretic? a ce anume motiveaz? altruismul ?i cum este acesta organizat, promovand o focalizare altruist? in scopul ca lumea ?i oamenii care ii studiaz? s? beneficieze. Cum altruismul este incadrat, organizat, desf??urat, ?i ce anume il motiveaz? la nivel de grup, este un camp de studiu unde sociologii caut? s? investigheze, in scopul de a oferi ?i contribui inapoi grupurilor care le cerceteaz? ?i a "construi o societate mai bun?"

Puncte de vedere religioase [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai multe, dac? nu toate dintre religiile lumii promoveaz? altruismul ca o valoare moral? foarte important?. Budismul , cre?tinismul , hinduismul , islamul , jainismul , iudaismul ?i sikhismul , etc, pun un accent deosebit pe moralitate altruist?.

Budism [ modificare | modificare surs? ]

Altruismul joac? un rol proeminent in Budism. Dragostea ?i compasiunea sunt componentele tuturor formelor de Budism, ?i sunt centrate pe egalitatea tuturor fiin?elor: dragostea este dorin?a ca toate fiin?ele s? fie fericite, iar compasiunea este dorin?a ca toate fiin?ele s? fie libere de suferin??. "Multe boli pot fi vindecate prin unicul leac al dragostei ?i compasiunii. Aceste calit??ii sunt ultima surs? a fericirii umane, iar necesitatea lor st? chiar la miezul fiin?ei noastre" (Dalai Lama) ^[39]

Deoarece "toate fiin?ele" includ individul, iubirea ?i compasiunea in Budism sunt inafara opozi?iei dintre sine ?i al?ii. Se spune chiar c? distinc?ia intre sine ?i al?ii este o parte din r?d?cina cauzei suferin?ei noastre. In termeni practici, totu?i, din moment ce majoritatea dintre noi suntem spontan pe sine centra?i, Budismul ne incurajeaz? s? focalizam dragoste ?i compasiune pe al?ii, categorisindu-se astfel ca fiind "altruist". Mul?i ar fi de acord cu Dalai Lama , ca Budismul ca religie, reprezint? bun?tate fa?? de al?ii.

Cu toate acestea, intr-o astfel de perspectiv? asupra lumii, no?iunea de altruism este modificat?, din moment ce credin?a este c? o astfel de practic? promoveaz? propria noastr? fericire: "Cu cat ne pas? mai mult de fericirea altora, cu atat devine mai mare sensul propriu de bun?stare" (Dalai Lama ^[39] ).

In contextul discu?iilor etice vaste privind ac?iunea moral? ?i judecat?, Budismul este caracterizat prin credin?a c? consecin?ele negative (nefericite) ale ac?iunilor noastre, deriv? nu din pedepsirea sau corectarea bazat? pe judecat? moral?, ci din legea karmei, care func?ioneaz? ca o lege natural? de cauz? ?i efect. O simpl? ilustrare a unei astfel de cauz?-efect este cazul tr?irii efectelor a ceea ce eu cauzez: Daca eu provoc suferin??, atunci ca o consecin?? natural? voi experimenta suferin??; Dac? provoc fericire, atunci ca o consecin?? natural? voi experimenta fericirea.

In Budism karma (P?li kamma ) este strict diferit? de vip?ka insemnand "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificat? in cadrul grupului sau grupurilor de cauze (P?li hetu ) in lan?ul cauzelor ?i efectelor, unde cuprinde elementele "activit??i voli?ionale" (P?li sankhara ) ?i "ac?iune" (P?li bhava ). Orice ac?iune este in?eleas? a "crea semin?e" in minte unde r?sar in rezultatele apropriate (P?li vipaka ) atunci cand intalnesc condi?iile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor p?stra una in roata sams?ra, al?ii o vor elibera in nirv?na .

Budismul rela?ioneaz? karma direct la motivele din spatele unei ac?iuni. Motiva?ia de obicei face diferen?a dintre "bine" ?i "r?u", dar motiva?ia de asemeni include aspectul ignoran?ei; astfel o ac?iune bine inten?ionat? de la o minte ignorant? poate u?or s? fie "rea" in faptul ca formeaz? rezultate neplacute pentru "actor".

In budism, karma nu este singura cauza pentru tot ce se intampl?. A?a cum este inv??at in textele antice, tradi?ia clasific? mecanismele cauzale ce guverneaza universul, in 5 categorii, cunoscute ca Niyama Dhammas: ^{[40] [41]}

• Kamma Niyama - Consecin?ele ac?iunilor personale;
• Utu Niyama - Schimb?rile sezoniere ?i climatice;
• Biija Niyama - Legile de ereditate;
• Citta Niyama - Voin?a min?ii;
• Dhamma Niyama - Tendin?a naturii de a produce un tip perfect.

Jainism [ modificare | modificare surs? ]

Principiile fundamentale ale Jainismului graviteaz? in jurul conceptului de altruism nu doar pentru oameni dar pentru toate fiin?ele con?tiente. Jainismul predic? perspectiva Ahimsa - a tr?i ?i a permite traiul, astfel, a nu r?ni fiin?ele con?tiente, ?i anume reveren?? necondi?ionat? pentru toat? via?a. De asemeni, consider? toate lucrurile vii ca fiind egale. Primul Thirthankar, Rishabh, a introdus conceptul de altruism pentru toate fiin?ele vii, de la extinderea cuno?tin?elor ?i experien?elor altora, la: donare, oferirea de sine altora, non-violen?a ?i compasiunea pentru toate lucrurile vii.

Jainismul promoveaz? o cale a nonviolentei pentru a progresa sufletul c?tre acest ultim obiectiv. Jaini cred c? pentru a atinge iluminarea ?i in final eliberarea, unul trebuie s? practice urm?toarele principii etice, jur?minte majore in gandire, vorbire ?i ac?iune. Gradul in care aceste principii sunt puse in practic? este diferit pentru casnici ?i pentru c?lug?ri. Acestea sunt:

1. Non-violen?a (Ahimsa);
2. Sinceritatea (Satya);
3. Non-furtul (asteya);
4. Celibatul (Brahmacharya);
5. Non-posesia sau non-materialismul (Aparigraha).

O caracteristic? major? in credin?a Jain, este accentul pe consecin?ele comportamentelor nu doar fizice, cat ?i mentale. Mintea cuiva necucerit? de furie, mandrie (ego), in?el?ciune, l?comie ?i organe de sim? necontrolate, se lupta cu cei mai puternicii du?mani ai oamenilor. Mania stric? rela?iile bune, mandria distruge smerenia, in?el?ciunea distruge pacea iar l?comia distruge totul. Jainismul recomand? cucerirea maniei prin iertare, mandria (egoul) prin umilin??, in?el?ciunea prin onestitate ?i l?comia prin mul?umire.

Principiul nonviolentei caut? s? minimizeze karma care limiteaz? capacit??ile sufletului. Jainismul vede fiecare suflet ca demn de respect, deoarece are poten?ialul s? devin? Siddha (Param-atma - "cel mai inalt suflet"). Deoarece toate fiin?ele vii posed? un suflet, mare grij? ?i con?tien?? este esen?ial? in ac?iunile individului. Jainismul subliniaz? egalitatea tuturor formelor de via??, pledand inofensivitate fa?? de to?i, fie ele creaturi mari sau mici. Aceast? politic? se extinde chiar ?i organismelor microscopice. Jainismul recunoa?te c? fiecare persoan? are abilit??i diferite si capacit??i de a practica ?i prin urmare accept? niveluri diferite de conformare pentru asce?i ?i gospodari. "Marile jur?minte"(mahavrata) sunt prescrise pentru c?lug?ri ?i "jur?mintele limitate" (anuvrata) sunt prescrise gospodarilor. In alte cuvinte, casnicii sunt incuraja?i s? practice cele 5 principii cardinale ale nonviolen?ei, sincerit??ii, non-furtului, celibatului ?i non-posesivit??ii dup? propriile limit?ri practice actuale. in timp ce c?lug?rii trebuie s? ii observe foarte strict, cu o practic? constant?, este posibil s? se dep??easc? treptat limit?rile, accelerand astfel progresul spiritual.

Cre?tinism [ modificare | modificare surs? ]

Altruismul este central inv???turilor lui Iisus g?site in Evanghelie , in special in Predica de pe munte ?i Predica de pe campie . De la tradi?iile cre?tine biblice la cele medievale, tensiuni intre autoafirmare ?i interesul altora au fost uneori discutate in cadrul iubirii dezinteresate, ca in fraza Paulin? "dragostea nu caut? ale sale". In cartea sa indoctrinare ?i autoam?gire , Roderik Hindery incearc? s? fac? lumin? asupra acestor tensiuni, prin contrastarea lor cu impostori ?i autoafirmare autentic?, prin analizarea grijei fa?? de al?ii in cadrul individualiz?rii creatoare a sinelui, ?i prin contrastarea iubirii pentru pu?ini cu dragostei pentru mul?i. Dragostea confirm? pe al?ii in libertatea lor, evit? propagand? ?i m??ti, asigur? pe al?ii de prezen?a ei, ?i este in cele din urm? confirmat? nu prin simple declara?ii de la al?ii, ci de experien?a personal? a fiec?ruia ?i a practicii interioare. Ca in artele practice, prezen?a ?i semnifica?ia iubirii, devine valid? ?i cuprins? nu doar de cuvinte ?i reflec?ii, ci ?i prin realizarea conexiunii.

Sf. Toma de Aquino in Summa Theologiae , II:II intrebarea 25, articolul 4 afirm? c? trebuie s? ne iubim vecinul mai mult decat pe noi in?ine. Interpretarea lui a frazei Pauline, este c? noi ar trebui s? urm?rim binele comun mai mult decat binele personal, dar acest lucru se datoreaz? faptului ca binele comun este un bine mai pl?cut pentru individ. St Toma interpreteaz? "s? i?i iube?ti vecinul ca pe tine insu?i" din Levitic 19 si Matei 22 in sensul c? dragostea pentru noi in?ine este exemplar de iubire pentru al?ii. Totu?i, el crede ca trebuie s? Il iubim pe Dumnezeu mai mult ca pe noi in?ine ?i vecinii no?tri, ?i mai mult ca via?a noastr? trupeasc?, din moment ce scopul ultim al iubirii vecinului este acela de a imp?rt??ii fericirea ve?nic?: un lucru mai dorit decat bun?starea trupeasc?. In fondarea conceptului de Altruism, definit mai sus, Comte era probabil in opozi?ie cu doctrina Sf. Toma, prezent? in unele ?coli teologice din cadrul catolicismului .

Mul?i autori biblici subliniaz? o puternic? leg?tur? intre iubirea altora ?i iubirea lui Dumnezeu. 1 Ioan 4 afirm? ca unul s? il iubeasc? pe Dumnezeu, trebuie s? i?i iubeasc? aproapele, ?i c? ura pentru aproape este aceea?i ca ?i ura fa?? de Dumnezeu. Thomas Jay Oord a sus?inut in mai multe c?r?i c? altruismul este o form? posibil? de iubire. O ac?iune altruist? nu este intotdeauna o ac?iune iubitoare. Oord define?te altruismul ca ac?ionarea pentru binele altuia, ?i este de acord cu femini?tii care noteaz? c? uneori iubirea necesit? ac?ionarea pentru binele propriu atunci cand nevoile altora submineaz? bun?starea personal? general?.

Filozoful german Max Scheler distinge dou? moduri in care cel puternic il poate ajuta pe cel slab. O cale este expresia sincer? a iubirii cre?tine, "motivat? de un puternic sentiment de siguran??, putere ?i mantuire interioar?, de plin?tate invincibil? a existen?ei ?i vie?ii individuale". ^[42] O alt? modalitate este doar "una din numeroasele inlocuitoare moderne pentru dragoste...nimic altceva, decat nevoia de a se intoarce de la sine ?i s? se piard? pe sine in treburile altora" ^[43] .In cea mai rea ipostaz?, Scheler afirm?, "dragostea pentru mici, s?raci, slabi, oprima?i este de fapt ur? deghizat?, invidie reprimat?, un impuls de a diminua, etc, direc?ionat impotriva fenomenului opus, s?n?tate, t?rie, putere, generozitate". ^[44]

Islam si Sufism [ modificare | modificare surs? ]

In sufism , conceptul de '???r' este no?iunea de 'preferin?a altora peste sine'. Pentru sufi?i, acest lucru inseamn? devotament fa?? de al?ii prin uitarea completa a preocup?rilor proprii. Importan?a const? in sacrificiul pentru dragul unui bine mai mare; Islamul consider? pe cei practicand I'thar c? respect? cel mai inalt grad de noble?e. ^[45] Acesta este similar no?iunii de cavalerism, dar spre deosebire de conceptul European, aten?ia este concentrat? cu totul pe existen??. O preocupare constant? pentru Allah ( Dumnezeu ) rezult? intr-o atitudine atent? fa?? de oameni, animale, ?i alte lucruri din aceast? lume. ^[46] Acest concept a fost subliniat de misticul sufit Rabia al-Adawiyya care a oferit aten?ie diferen?ei dintre devotamentul fa?? de Allah (Dumnezeu) ?i d?ruire pentru oameni. Poetul sufi turc din secolul 13, Yunus Emre, a explicat aceast? filozofie ca "Yaratılanı severiz, Yaratandan oturu" sau Noi iubim creatura, datorita Creatorului . Pentru mul?i musulmani, i'thar trebuie s? fie practicat? ca o obliga?ie religioas? in timpul unor s?rb?tori islamice specifice. Totu?i, I'thar este de asemenea un ideal islamic la care to?i musulmanii ar trebuie s? se str?duiasc? s? adere in orice moment.

Iudaism [ modificare | modificare surs? ]

Iudaismul define?te altruismul ca scopul dorit al Crea?iei. Faimosul rabin Abraham Isaac Kook a declarat c? iubirea este cel mai important atribut al omenirii. ^[47] Acesta este definit ca d?ruire, sau a oferi, care este ?i inten?ia altruismului. Acest lucru poate fi altruism fa?? de omenire care conduce la altruism fa?? de Creator sau Dumnezeu. Cabalail define?te pe Dumnezeu ca for?a de a oferi in existen??. Rabinul Moshe Chaim Luzzatto , in special, fiind axat pe 'scopul Crea?iei', ?i modul in care voia Lui Dumnezeu este de a aduce crea?ia in perfec?iune ?i adeziune cu aceast? for?? superioar?. ^[48]

Cabala modern?, dezvoltat? de Rabinul Rabbi Yehuda Ashlag , in scrierile sale despre genera?iile viitoare, se concentreaz? asupra modului in care societatea ar putea atinge un cadru social altruist. ^[49] Ashlag a propus ca un astfel de cadru este scopul Crea?iei, ?i tot ceea ce se intampl? este pentru a ridica omenirea la nivelul altruismului ?i iubirii unuia fa?? de cel?lalt. Ashlag s-a concentrat asupra societ??ii ?i rela?iei ei cu Divinitatea .

Sikhism [ modificare | modificare surs? ]

Altruismul este esen?ial religiei Sikh. Credin?a central? in Sikhism este aceea c? cea mai mare fapt? pe care cineva ar putea s? o fac?, este de a absorbi ?i a tr?i calit??ile dumnezeie?ti ca dragostea, afec?iunea, sacrificiul, r?bdarea, armonia ?i sinceritatea. Al V-lea Nanak, Guru Arjan Dev ?i-a sacrificat via?a pentru a men?ine 22 de carate de pur adev?r, cel mai mare cadou pentru omenire, Guru Granth. Al IX-lea Nanak, Guru Tegh Bahadur ?i-a sacrificat capul pentru a-i proteja pe cei slabi ?i lipsi?i de ap?rare impotriva atrocit??ilor. La sfar?itul secolului al XVII-lea, Guru Gobind Singh Ji (al X-lea guru in Sikhism), era in r?zboi cu conduc?torii Moguli pentru a proteja oamenii de credin?e diferite, atunci cand un coleg Sikh, Bhai Kanhiya , ajuta trupele inamice. El a dat ap? atat colegilor cat ?i du?manilor care erau r?ni?i pe campul de lupt?. Unii dintre inamici au inceput s? lupte din nou, iar unii razboinici Sikh au fost deranja?i de Bhai Kanhaiya pentru c? ajuta inamicii. Solda?ii Sikh l-au adus pe Bhai Kanhaiya inaintea Gurului Gobind Singh Ji, ?i s-au plans de ac?iunile lui, considerate de ei contraproductive in str?duin?a lor pe campul de lupt?. "Ce f?ceai, ?i de ce?" a intrebat Guru. "D?deam ap? r?ni?ilor, pentru c? am v?zut fa?a ta in fiecare din ei", a r?spuns Bhai Kanhaiya. Gurul a r?spuns, "Atunci ar trebui s? le dai ?i unguent pentru a vindeca r?nile lor". Practicai ceea ce ai fost educat in casa Gurului.

Sub tutela Gurului Bhai Kanhaiya ulterior a fondat un corp de voluntari pentru altruism. Acest corp de voluntari pan? in zilele noastre este in continuare angajat in a face bine altora ?i antreneaz? noi voluntari in a face la fel. ^[50]

Hinduism [ modificare | modificare surs? ]

Advaita Vedanta difer? de perspectiva c? karma este legea cauzei ?i efectului, ci in schimb sus?ine adi?ional c? karma este mediat? de voin?a unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este in contradic?ie cu Budismul , Jainismul ?i alte religii indiene, care v?d karma ca legea cauzei ?i efectului.

Swami Sivananda , un savant Advaita , reitereaz? acelea?i opinii in comentariul s?u sintetizand perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. In comentariul s?u din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda noteaz? c? karma este incon?tient? ?i de scurt? durat?, ?i inceteaz? s? existe indat? ce o fapt? este executat?. Prin urmare, karma nu poate d?rui fructele ac?iunilor la o dat? viitoare, in func?ie de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta c? karma genereaz? Apurva sau Punya, care ofer? fructe, deoarece Apurva nu este con?tient?, nu poate ac?iona decat mutat? de o fiin?? inteligent? cum ar fi un zeu. Ea nu poate independent oferi recompens? ?i pedeaps?. ^[51]

Filosofie [ modificare | modificare surs? ]

Exist? o gam? larg? de opinii filozofice privind obliga?iile sau motiva?iile omului de a ac?iona altruist. Sus?in?torii altruismului etic pretind c? indivizii sunt obliga?i moral s? ac?ioneze altruist. Punctul de vedere opus este egoismul etic , care sus?ine c? agen?ii morali trebuie s? ac?ioneze intotdeauna in propriul lor interes. Atat altruismul etic cat ?i egoismul etic contrasteaz? cu utilitarismul , care este perspectiva c? bun?starea fiec?rui individ (inclusiv cea personal?) este de o importan?? moral? egal?.

Un concept inrudit din etica descriptiv? este egoismul psihologic , postuland c? oamenii intotdeauna ac?ioneaz? in propriul lor interes ?i ca altruismul adev?rat este imposibil. Egoismul ra?ional este perspectiva c? ra?ionalitatea const? in ac?ionarea spre propriul interes (f?r? a specifica modul in care aceasta afecteaz? obliga?iile morale ale individului).

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Empatie
• Filantropie
• Dilemei prizonierului
• Comportament prosocial
• Egoism
• Psihologie social?

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Societate
  • What is Altruism? Arhivat in 5 septembrie 2008 , la Wayback Machine . from Altruists International
• Filozofie ?i Religie
  • "Giving and Receiving" from Kabbalah.info
  • Selflessness: Toward a Buddhist Vision of Social Justice by Sungtaek Cho
  • Organizes knowledge about empathy/altruism across disciplines
• ?tiin??
  • Altruism: Myth or Reality? Arhivat in 17 mai 2008 , la Wayback Machine .
  • Biological Altruism at the Stanford Encyclopedia of Philosophy
  • The Altruistic Personality and Prosocial Behavior Institute Arhivat in 31 octombrie 2007 , la Wayback Machine . at Humboldt State University
  • Dharol Tankersley, C. Jill Stowe & Scott A. Huettel ( 21 ianuarie 2007 ). ?Altruism is associated with an increased neural response to agency” . Nature . 10 (2): 150?151. doi : 10.1038/nn1833 . PMID   17237779 .  
  • "Unraveling altruism, conscience, and condemnation" Arhivat in 26 iulie 2011 , la Wayback Machine .
  • Greater Good magazine examines the roots of Altruism Arhivat in 9 februarie 2010 , la Wayback Machine . at the University of California, Berkeley
  • BBC Radio 4's In Our Time programme on Altruism (requires RealAudio )
  • Altruismul - suntem programa?i s? fim buni. ?i totu?i... , 8 septembrie 2009, Cecilia Stroe, Descoper?
• General
  • ?Radiolab: "The Good Show " ” . Sezonul 9. Episodul 1. 14 decembrie 2011 . WNYC.   Parametru necunoscut |city= ignorat ( ajutor ); Lipse?te sau este vid: |series= ( ajutor )
• Societatea
  • Ce este Altruismul? Arhivat in 5 septembrie 2008 , la Wayback Machine . de la altrui?ti Interna?ional
• Filozofie ?i religie
  • "Oferirea si primirea" de la Kabbalah.info
  • Altruism: Spre o viziune budist? a Dreptatii Sociale de Sungtaek Cho
  • Organizeaz? cuno?tin?e despre empatie / altruismul mai multe discipline
• ?tiin??
  • Batson, Dan; Ahmad, Nadia. IJzerman, Hans; Kesebir, Selin, ed. ?Altruism:Myth or Reality?” . The Inquistive Mind: Social Psychology for You (7). Arhivat din original la 7 septembrie 2011 . Accesat in 29 martie 2013 .  
  • Altruismul biologic la Enciclopedia Stanford de Filosofie
  • Personalitatea altruist? ?i Institutul comportamentului prosocial la Humboldt State University
  • Dharol Tankersley, C. Jill Stowe & Scott A. Huettel ( 21 ianuarie 2007 ). ?Altruism is associated with an increased neural response to agency” . Nature . 10 (2): 150?151. doi : 10.1038/nn1833 . PMID   17237779 .  
  • "Altruismul destr?mare, con?tiin??, ?i condamnarea" Arhivat in 26 iulie 2011 , la Wayback Machine .