Alexandria
(
arab?
: ??????????? Al Iskandariyya;
greac?
Αλεξ?νδρεια
; in
copt?
: ??????????, ?????? Alexandria, Rakot?) este al doilea ora? ca m?rime din
Egipt
dup?
Cairo
. Popula?ia num?r? 4,5 milioane de locuitori. Distan?a fa?? de Cairo este de 225 km. Ora?ul este situat la v?rsarea in
Marea Mediteran?
a bra?ului vestic, component? a Deltei Nilului. In prezent este port, centru educational, cultural, financiar si economic: ind. petrochimica, a cimentului, alimentara, textila, turism. Portul si-a pierdut din importanta. ?antierele navale de aici sint prea mici pentru industria navala moderna. Cele mai mari nave comerciale prefera sa se indrepte spre Suez sau spre Damietta, oras modern de pe Nil.
Orasul contemporan se intinde de-a lungul tarmului mediteranean pe o lungime de aproape 30 km. Partea estica a orasului comunica cu partea sa vestica prin intermediul bulevardului Al-Corniche, ce merge de-a lungul tarmului si de pe care se coboara direct pe plaja.
Intemeiat in jurul anului
332 i.Hr.
de
Alexandru cel Mare
, sediu al st?panirii incepand din vremea lui
Ptolemeu I
322-285 i.C., Alexandria nu a incetat s? se dezvolte in toat? perioada greco-roman?. Inc? din vremea regilor
Ptolomeu II ?i III
era un bogat ora? comercial ?i un renumit centru cultural. In timpul cuceririi arabe, ora?ul intr? in declin, cedand locul cet??ii Rosette ?i i?i reia locul de frunte abia in epoca lui Mehmet-Ali.
Alexandria ocup? un istm stancos, ingust, situat intre
Marea Mediteran?
?i lacul Mariut. Ora?ul vechi este ingropat sub ora?ul modern ?i arheologia alexandrin? progreseaz? mai ales cu ocazia lucr?rilor urbanistice. Pe de alt? parte, scufundarea unei fa?ii de litoral a f?cut s? dispar? sub ap? cea mai mare parte din cl?dirile elenistice: nu se mai v?d nici
Farul
nici
Biblioteca
, nici
Muzeul
. Pe insula Pharos din fata tarmului Alexandriei a existat in Antichitate un far inalt de 135 m, fiind cea mai inalta cladire din acea epoca si cunoscut in istorie ca a 7-a minune a Antichitatii: ?Farul din Alexandria”. In varful s?u se g?sea statuia lui
Poseidon
, inalt? de 7 m. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai mare bibliotec? a Antichit??ii, cu 900.000 de
pergamente
. Aici lucrau filozofi, matematicieni, poe?i, medici. Ei au pus bazele calendarului iulian ?i ale geometriei moderne. Se mai pot vizita inc? Serapeumul cu marea sa coloan? numit? ?a lui Pompei” ?i subteranele sale, mormintele cu etaj de la Com es-Sugafa ?i cateva edificii r?spandite prin ora?ul modern. La Muzeul Argeologic din Alexandria se pot urm?ri intre monumentele strict egiptene ?i vasele ?i tanagrelele elenistice, toate incerc?ri f?cute de arti?ti ? cu pre?ul unui uimitor sincretism ?i cateodat? a unui penibil prost gust ? de a imp?ca stilurile ?i ideile religioase ale Orientului cu cele ale Occidentului. Se mai pot vedea monumente ale comunit??ii ebraice, care a fost intotdeauna important?, ?i vestigii cre?tine.
- Origene
(
185
-
254
),
teolog
cre?tin
;
- Atanasie din Alexandria
(c. 295 -
373
),
episcop
cre?tin
;
- Hypatia din Alexandria
(
360
-
415
),
femeie de ?tiin??
,
filozof
;
- Claudian
(
370
-
404
),
poet
roman
;
- Chiril al Alexandriei
(
375
-
444
),
patriarh al Alexandriei
;
- Anghelos S. Vlahos
(
1915
-
2003
),
scriitor
,
diplomat
;
- Prin?esa Fawzia a Egiptului
(
1921
-
2013
), prima so?ie a
?ahului
Mohammad Reza Pahlavi
;
- Mohamed Al-Fayed
(n.
1929
),
om de afaceri
.
Materiale media legate de
Alexandria
la
Wikimedia Commons
- Enciclopedia civiliza?iei ?i artei egiptene
, editura Meridiane 1974
- Ana Grama.
O xilogravur? cu scene din Alexandria in muzee sibiene (1905-1977)
.
Rectific?ri ?i restituire.
In: Studii ?i comunic?ri, Arheologie-Istorie, Muzeul Brukenthal Sibiu, 1977, p. 311-317.
 Cele mai mari ora?e din
Egipt
(dup? popula?ie)
|
|
|
| peste 1.000.000
|
|
|
|
| 300.000?999.999
|
|
|
|
| 100.000?299.999
|
|
|
|
| <99.999
|
|
|