Alaska
(
pronun?ie
englez?
:
/??læsk?/
) este un
stat
al
Statelor Unite ale Americii
situat in extremitatea
nord vestic?
a continentului
America de Nord
. A devenit cel de-al
patruzeci ?i nou?lea
stat al Uniunii nord-americane, la
3 ianuarie
1959
, dup? ce fusese
teritoriu
al Statelor Unite,
Alaska Territory
, intre
1912
?i
1959
. Numele "Alaska" provine cel mai probabil din cuvantul
Alyeska
din
aleutin?
insemnand "?ar? mare", "continent", sau "p?mant mare". Este str?b?tut? de
fluviul Yukon
. In 1867, Rusia a vandut Statelor Unite ale Americii teritoriul Alaska pentru suma de 7,2 milioane de dolari.
Clima din Juneau ?i din por?iunea de sud-est este una oceanic? in zonele sudice ?i subpolar? inspre nordul acestei p?r?i a statului. Aceast? zon? este cea mai umed? ?i mai cald? din Alaska, cu temperaturi mai blande iarna ?i cu volum mare de precipita?ii tot timpul anului. In Juneau media anual? de precipita?ii este de 1.270 mm, in alte zone ea fiind de peste 7.000 mm.
[1]
Aceasta este singura zon? din Alaska in care temperatura medie din timpul zilei este de peste 0 °C in lunile de iarn?.
Clima ora?ului Anchorage ?i a zonei central-sudice a Alask?i este ?i ea relativ bland? datorit? apropierii de coast?. Precipita?iile din aceast? zon? sunt mai reduse decat in Alaska de sud-est, dar aici ninge mai mult, ?i zilele tind s? fie mai senine. In medie, in Anchorage cad 406 mm de precipita?ii pe an, cu aproximativ 1.900 mm de z?pad?, de?i sunt unele p?r?i in care z?pada este mai abundent?. Clima este subpolar?, cu veri scurte ?i r?coroase.
Barrow, Alaska
, cel mai nordic ora? al Statelor Unite
Clima din vestul Alask?i este determinat? in mare parte de proximitatea
M?rii Bering
?i a
Golfului Alaska
. Clima este subpolar? oceanic? in sud-vest ?i subpolar? continental? inspre nord. In aceast? zon?, cantitatea anual? de precipita?ii variaz? considerabil. Partea nordic? a Peninsulei Seward este practic un de?ert ce prime?te mai pu?in de 250 mm de precipita?ii anual, in timp ce in unele zone dintre Dillingham ?i Bethel media este de 2.500 mm de precipita?ii.
[1]
Clima p?r?ii interioare a Alask?i este cel mai bine descris? drept extrem? ?i este un bun exemplu de clim? subpolar? tipic?. Unele dintre cele mai ridicate ?i mai sc?zute temperaturi din Alaska s-au inregistrat in zona ora?ului
Fairbanks
. Vara se ajunge la temperaturi de 30?35 °C), in vreme ce iarna, se pot inregistra minime de ?52 °C). Precipita?iile sunt reduse in interior, adesea sub 250 mm pe an, dar precipita?iile c?zute iarna r?man pe tot parcursul anului.
Clima din nordul extrem al Alask?i este o clim? polar?, obi?nuit? pentru zone aflate la nord de
Cercul polar arctic
. Iernile sunt lungi ?i geroase, iar verile foarte scurte ?i r?coroase. In iulie, temperatura medie in ora?ul Barrow este de 1 °C.
[2]
Precipita?iile sunt reduse aici, in multe locuri sub 250 mm anual, mai ales sub form? de ninsoare.
Alaska este unul dintre cele dou? state ale SUA care nu se invecineaz? cu vreun alt stat,
Hawaii
fiind cel de-al doilea. Este singurul stat al SUA, care de?i situat in America de Nord, nu este parte a celor 48 de state continentale, aproximativ 800 de km de teritoriu
canadian
separ? statele Alaska ?i
Washington
. Din acest punct de vedere, doar Alaska, dar nu ?i Hawaii, este o
exclav?
a Statelor Unite. Este, de asemenea, singurul din statele continentale ale Uniunii a c?rui capital? nu poate fi accesibil? pe uscat, fiind accesibil? doar pe
ap?
?i
aer
. Nu exist? nici un fel de drumuri ce conecteaz? capitala Alask?i
Juneau
cu restul statului.
Mineri ?i prospectori urcand pe
poteca Chilkoot
in timpul
Goanei dup? aur din Klondike
Primul contact al europenilor cu Alaska a avut loc in 1741, cand
Vitus Bering
a condus o expedi?ie a marinei ruse la bordul navei
Sf. Petru
. Dup? ce echipajul s-a intors in Rusia cu bl?nuri de vidr?, bl?nuri care au fost considerate a fi cele mai bune bl?nuri din lume, mici asocia?ii de bl?nari au pornit spre ??rmurile Siberiei ?i spre insulele Aleutine. Prima a?ezare permanent? a europenilor a fost fondat? in 1784, iar
Compania ruso-american?
a pus in aplicare un program de colonizare in primii ani ai secolului al XIX-lea. New Archangel de pe Insula Baranof din Arhipelagul Alexander a fost prima capital? a Alask?i, stabilit? pe timpul
Americii Ruse
. Mai tarziu a?ezarea a fost redenumit? Sitka ?i a fost mai bine de 100 de ani capitala Alask?i. Ru?ii nu au colonizat complet Alaska, colonia nefiind foarte profitabil?.
Romanul George Pomutz, fost colonel in armata SUA, consilier la Ambasada SUA din Petersburg, a devenit eroul vremurilor in America, dup? ce a reu?it s? rezolve o problem? spinoas? care afecta rela?iile dintre SUA ?i Rusia: disputa pe Alaska. Pe atunci, aceasta era una dintre cele mai s?race gubernii ruse?ti, iar administra?ia ?arist? a acceptat s? o vand? Statelor Unite pentru modesta sum? de 7,2 milioane de dolari. Pre?ul mic i se datoreaz? lui Pomutz, care a condus negocierile ?i a participat la incheierea ?i semnarea tratatului americano-rus. A fost ridicat la rangul de general.
William H. Seward
, secretarul de stat al SUA, a negociat
achizi?ia acestei colonii
de c?tre ?ara lui de la
Imperiul Rus
in 1867 pentru 7,2 milioane de dolari. Alaska a fost guvernat? de armat? mul?i ani, ?i a fost, neoficial, teritoriu al Statelor Unite dup? 1884.
In anii 1890, goanele dup? aur din Alaska ?i din
Teritoriul Yukon
, teritoriu britanic aflat in vecin?tate, au adus in Alaska mii de mineri ?i coloni?ti. Alaska a primit oficial
statutul de teritoriu
in 1912. La acea vreme, capitala se mutase deja la
Juneau
.
In timpul celui de-
al doilea r?zboi mondial
, Campania Insulelor Aleutine s-a concentrat pe cele trei insule exterioare ale arhipelagului Aleutinelor ?
Attu
,
Agattu
?i
Kiska
[3]
? care au fost ocupate de trupe japoneze intre iunie 1942 ?i august 1943. Unalaska/Dutch Harbor a devenit o important? baz? pentru submarine ?i pentru avia?ia american?.
Programul american de inchirieri a implicat zboruri ale avioanelor americane de r?zboi prin Canada pan? la Fairbanks ?i de acolo la Nome; pilo?ii ru?i preluau aceste avioane, ?i le duceau s? lupte impotriva invaziei germane a URSS. Construc?ia de baze militare a contribuit la cre?terea demografic? a unora dintre ora?ele din Alaska.
Alaska a fost declarat stat la 3 ianuarie 1959.
In 1964, un cutremur s-a soldat cu moartea a 131 de persoane ?i cu distrugerea mai multor sate, multe din cauza valurilor
tsunami
. A fost al doilea cutremur ca intensitate din istorie, de aproximativ 9,2 grade pe scara Richter. A fost de 100 de ori mai puternic decat cutremurul din San Francisco din 1989. Epicentrul s?u a fost ins? intr-o zon? nepopulat?, ceea ce a condus la reducerea num?rului de victime.
Descoperirea de petrol in 1968 la
Prudhoe Bay
?i terminarea conductei petroliere Trans-Alaska in 1977 a dus la o explozie a industriei extractive. In 1989, petrolierul
Exxon Valdez
s-a ciocnit de un
recif
in
stramtoarea Prince William
, deversand peste 40 de milioane de litri de ?i?ei pe o lungime de 1.600 km de coast?. Ast?zi, lupta dintre filozofiile de dezvoltare ?i conservare se vede in dezbaterea privind forajul pentru petrol in
Arctic National Wildlife Refuge
.
Popula?ia total? a statului in
2010
: 710.231
Densitatea popula?iei statului Alaska
Structura rasial? in conformitate cu
recens?mantul din 2010
[4]
:
In 2006, Alaska avea o popula?ie de aproximativ 670.053 de locuitori, in cre?tere cu 6.392 (0,96%) fa?? de 2005 ?i cu 43.121 (6,9%) fa?? de 2000. In 2000, Alaska s-a clasat pe locul 48 din 50 de state ca num?r de locuitori.
[5]
Alaska este statul cu cea mai mic? densitate a popula?iei, de aproximativ 0,42 locuitori/km², urm?torul stat in acest clasament,
Wyoming
, avand o densitatede 1,97 locuitori/km². Este cel mai mare stat ca suprafa??, ?i al 6-lea ca venit pe cap de locuitor.
In anul 2014 structura religioas? ar?ta a?a:
Ca ?i celelalte state componente ale SUA, Alaska este o
republic?
. Aparatul de stat are aproximativ 15.000 de angaja?i.
[7]
Legislativul este compus din Camera Reprezentan?ilor, cu 40 de membri ?i Senatul, cu 20 de membri. Senatorii au mandate de patru ani, iar reprezentan?ii, de doi ani. Mandatul guvernatorului este de patru ani. Guvernatorul-locotenent candideaz? separat la alegerile primare, dar la alegerile generale, candidatul pentru func?ia de guvernator ?i cel pentru cea de guvernator-locotenent merg impreun?.
Moneda de 25 de cen?i a statului Alaska
PIBul pe 2005 a fost de 39,9 miliarde de dolari, pe locul 45 la nivel federal. PIBul pe cap de locuitor in 2006 a fost de 43.748 de dolari, al ?aptelea la nivel federal. Industria extractiv? de petrol ?i gaze naturale domin? economia statului, peste 80% din venituri provenind din extragerea petrolului. Principalul produs de export al Alask?i (cu excep?ia petrolului ?i gazelor naturale) il constituie pe?tii ?i alimentele de provenien?? marin?, in principal
somon
,
cod
,
Pollock
?i
crab
. Agricultura reprezint? doar o mic? parte din economia Alask?i. Produc?ia agricol? este destinat? in principal consumului local ?i este bazat? mai ales pe zootehnie, ?i produc?ia de lactate ?i legume. Industria prelucr?toare este restrans?, majoritatea bunurilor fiind aduse din alte p?r?i. Principalii angajatori sunt statul, companiile din industria extractiv? ?i cele de transport. Bazele militare sunt o component? semnificativ? a economiei atat in Fairbanks cat ?i in Anchorage. Subven?iile federale sunt ?i ele o component? economic? important?, permi?and statului s? p?streze impozitele la un nivel sc?zut. Bunurile industriale produse aici sunt ?i?ei, gaze naturale, c?rbune, aur, metale pre?ioase, zinc ?i alte minereuri, alimente provenite din pescuit, cherestea ?i produse din lemn.
?oseaua Sterling
Alaska are o re?ea rutier? slab dezvoltat? prin compara?ie cu restul Statelor Unite. Acest sistem acoper? o arie restrans? a statului, legand principalele centre demografice de
?oseaua Alaska
, principala rut? care iese din stat prin Canada. Capitala statului, Juneau, nu este legat? prin nicio ?osea de restul statului, ci doar prin ferryboat, ceea ce a declan?at discu?ii privind mutarea capitalei intr-un ora? legat de restul statului prin drumuri, sau construirea unui drum intre Juneau ?i
Haines
. Vestul Alask?i nu are o re?ea rutier? care s?-l lege de restul statului.
Trenul "Glacier Discovery" pe calea ferat? Alaska
Construit? in preajma lui 1915, Calea Ferat? Alaska (in
englez?
Alaska Railroad
, ARR) a jucat un rol important in dezvoltarea Alask?i din secolul al XX-lea. Liniile merg de la
Seward
c?tre Alaska Interioar? prin Alaska Central-Sudic?, trecand prin Anchorage,
Eklutna
, Wasilla,
Talkeetna
,
Denali
, ?i Fairbanks, cu linii secundare spre
Whittier
,
Palmer
?i
North Pole
. Ora?ele, satele ?i regiunea deservite de ARR sunt cunoscute sub numele de ?The Railbelt” (?Centura de fier”).
Majoritatea ora?elor ?i satelor din Alaska nu au rute de acces pe ?osea; singurele mijloace de transport sunt prin aer sau pe ap?.
Sistemul bine dezvoltat de ferryboaturi din Alaska (cunoscut sub numele de
Alaska Marine Highway
) deserve?te ora?ele din sud-est, de pe coasta golfului ?i de pe Peninsula Alaska. Sistemul opereaz? ?i un serviciu de transporturi din
Bellingham, Washington
?i din
Prince Rupert, British Columbia
,
Canada
c?tre
Skagway
.
Ora?ele nedeservite de ?osele sau de porturi sunt legate de restul lumii doar prin leg?turi aeriene sau pe sanie tras? de caini. Chiar Anchorage ?i Fairbanks sunt deservite de numeroase linii aeriene. Zborul este cel mai ieftin ?i mai eficient mijloc de transport accesibil in Alaska.
Departamentul pentru Educa?ie al Alask?i administreaz? districtele ?colare din stat. In plus, statul de?ine cateva ?coli cu internat, printre care Mt. Edgecumbe High School din
Sitka
, Nenana Student Living Center din
Nenana
, ?i Galena High School din
Galena
.
[8]
Exist? in Alaska mai multe universit??i ?i colegii. Printre universit??ile acreditate din Alaska se num?r?
Universitatea Alaska din Anchorage
,
Universitatea Alaska din Fairbanks
,
Universitatea Alaska de Sud-Est
, ?i
Universitatea Alaska Pacific
.
[9]
Mul?i dintre tinerii din Alaska, mai ales cei cu rezultate academice deosebite, pleac? din stat dup? terminarea liceului ?i nu se mai intorc.
Universitatea Alaska
a incercat s? combat? aceast? problem? oferind burse par?iale de patru ani celor mai valoro?i 10% dintre absolven?ii locali de liceu, prin programul Alaska Scholars Program.
[10]
Leg?turi externe despre partide politice din Alaska
Istorie
Reportaje
Video