한국   대만   중국   일본 
Academia Regal? Prusac? de ?tiin?e - Wikipedia Sari la con?inut

Academia Regal? Prusac? de ?tiin?e

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Academia Regal? Prusac? de ?tiin?e, 1992: Academia de ?tiin?e Berlin-Brandenburg
Infiin?are   Modificați la Wikidata
Fondator Frederic I al Prusiei   Modificați la Wikidata
Tip Academie na?ional?
Sediu Jagerstrasse 22/23
D-10117 Berlin , Germania
Loca?ie Berlin ?i Potsdam , Germania
Coordonate 52°30′50″N 13°23′39″E  ( {{PAGENAME}} )  /  52.5139°N 13.3942°E
Oameni cheie Martin Grotschel (pre?edinte)
Organiza?ia mam? Academia Leopoldin?
Personal 450
bbaw.de
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Academia Regal? Prusac? de ?tiin?e ( Koniglich-Preußische Akademie der Wissenschaften ), numit? pe timpul Republicii Democrate Germane Academia de ?tiin?e din Berlin , a fost o institu?ie cultural? fondat? la Berlin pe 11 iulie 1700 , la patru ani dup? infiin?area Academiei de Arte din capitala german? , fiind pentru mult timp o institu?ie in care s-a vorbit limba francez?, iar membrii ei cei mai activi au fost hugheno?i care fugiser? din cauza persecu?iei religioase in Fran?a. Din 1992 se nume?te Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften (?Academia de ?tiin?e Berlin-Brandenburg”).

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Secolul XVIII ?i XIX [ modificare | modificare surs? ]

Gottfried Wilhelm von Leibniz
Observatorul acaddemiei, sec. XVIII
Gr?dina botanic?

La 11 iulie 1700 a fost fondat? in Berlin Kurfurstlich-Brandenburgische Societat der Wissenschaften (?Societatea de ?tiin?e Princiar-Brandenburghez?”) de c?tre principele electoral Frederic III de Brandenburg . Marele savant Gottfried Wilhelm Leibniz a fost numit primul ei pre?edinte (mai tarziu pre?edinte de onoare). El a planificat ?i dezvoltat academia impreun? cu teologul Daniel Ernst Jablonski (1660-1741) in perioada ini?ial?. Dup? incoronarea lui Friedrich ca regele Frederic I al Prusiei, a fost chemat? din 1701 Koniglich Preußische Sozietat der Wissenschaften (?Societatea Regal? Prusac? de ?tiin?e”). Spre deosebire de alte astfel de institu?ii, ea nu a fost finan?at? de trezoreria statului pan? in 1809. De acea a trebuit s?-?i organizeze dependen?a economic? prin dona?ii precum vanzarea de calendare, pentru care a avut un monopol in principat/regat din 1710. Inaugurarea oficial? ca academie a avut loc la 2 ianuarie 1711. Statutul din 1710 a definit imp?r?irea membrilor in patru clase, dou? clase ?tiin?ifice ?i dou? de ?tiin?e umaniste. In timp ce alte academii, ca de exemplu Academia Leopoldin? , Royal Society sau Academia Francez? de ?tiin?e din Paris , s-au limitat la anumite domenii ale ?tiin?ei, academia prusac? a fost prima care a sintetizat ?tiin?ele naturale ?i umane de la inceput. Clasificarea claselor introduse pentru prima dat? la Academia de ?tiin?e din Prusia a avut un efect model pentru funda?iile ulterioare ale altor institu?ii asem?n?toare. In secolul al XVIII-lea, academia a avut propriile ei entit??i de cercetare: un observator (1709), un teatru anatomic 1717, un Collegium medico-chirurgicum (1723), o gr?din? botanic? (1718), laboratorii (1753) ?i cabinete de curiozit??i ?tiin?ifice (cabinet de fizic?, cabinet de naturalii, ierbar ).

Sub domnia lui Frederic al II-lea al Prusiei a avut loc o reorganizare cuprinz?toare a academiei. La inceputul anului 1744, vechea societate ?tiin?ific? a fost imbinat? cu Nouvelle Societe Litteraire (?Noua Societate Literar?”), fondat? la Berlin in 1743, pentru a forma noua Konigliche Akademie der Wissenschaften (?Academie Regal? de ?tiin?e”). Statutul din 24 ianuarie 1744, a stabilit ca inova?ie licitarea public? de premii legate de rezolvarea de teme impuse de c?tre academie. Datorit? acestor premii, savan?i din diverse academii au preluat intreb?ri ?tiin?ifice nerezolvate ale timpului lor, promovand astfel dezvoltarea ?tiin?elor. Timpul lui Frederic al II-lea a marcat perioada de glorie aacademiei. Reprezentan?i remarcabili ai ?tiin?elor naturii ?i umaniste au devenit membri (vezi ?i mai jos).

In cursul profundei reorganiz?ri a academiei in anii 1806-1812, care ?i-au g?sit incheierea prin noul statut din 24 ianuarie 1812, ea ?i-a pierdut treptat institu?iile ?tiin?ifice in favoarea noi infiin?atei universit??i Friedrich Wilhelm in capital?. Ca o nou? form? principal? de activitate ?tiin?ific?, sanc?ionat? in 1815, s-au fondat intreprinderi ?tiin?ifice ale academiei, conduse de comisii academice sub pre?edin?ia unui membru titular. Astfel au ap?rut peste 50 de grup?ri ?tiin?ifice la loc, ca de exemplu ?Comisia Antichit??ilor Greco-Romane”, ?Comisia German?”, ?Comisia Oriental?” sau ?Comisia Prusac?”.

Din 1710 pan? in 1830 au existat la academie patru clase: dou? pentru ?tiin?e naturale ?i matematic? precum dou? pentru ?tiin?ele umaniste. Dar din 1830 (pan? in 1945), au r?mas doar dou? clase, clasa fizico-matematic? ?i cea filozofico-istoric?. Clasele ?i plenul in care s-au intalnit academicienii pentru discu?ii ?tiin?ifice au fost organele decizionale ale Academiei Prusice de ?tiin?e. [1] [2] [3]

Secolul XX pan? in prezent [ modificare | modificare surs? ]

In timpul perioadei de guvernare na?ional-socialist? , academia trebuia s? fie de asemenea aliniat?. Angaja?i ?i membri evrei au fost for?a?i s? p?r?seasc? academia. Cu noul statut din 8 iunie 1939, academia a fost condus? de un pre?edinte, asistat de un vicepre?edinte, de doi secretari (unul pentru fiecare clas?) ?i un director subordinat. Academia ins? a refuzat alegerea matematicianului Theodor Vahlen (1869-1945), pre?edinte propus ?i instalat provizoriu de c?tre Ministerul Educa?iei din Reich, ci membri academiei au convenit intern asupra unui propriu candidat, astfel incat postul a r?mas vacant pan? la sfar?itul r?zboiului. [4]

Dup? sfar?itul razboiului, academia a fost administrat? de magistratul ora?ului Berlin pan? la mijlocul anului 1946. La 1 iulie 1946, academia a fost redeschis? de c?tre ?Administra?ia Militar? Sovietic? din Germania” (Sowjetische Militaradministration in Deutschland SMAD, Советская военная администрация в Германии) ca ?Academia de ?tiin?e German? din Berlin”. In 1972 a fost redenumit? ?Academia de ?tiin?e a RDG”, care a ac?ionat atat ca societate de savan?i, cat ?i comparabil?, de exemplu, cu Societatea Max Planck , ca organiza?ie de promotori pentru comunit??i de cercetare a institutelor non-universitare. [5]

In cursul reunific?rii Germaniei , academia a fost dizolvat? la sfar?itul anului 1991 ?i reconstituit? ulterior ca Berlin-Brandenburgischen Akademie der Wissenschaften (BBAW) (?Academiei de ?tiin?e Berlin-Brandenburg”), in conformitate cu tratatul Landurilor Berlin ?i Brandenburg din 21 mai 1992, fiind finan?at? din subven?ii publice. Pe lang? Academia de ?tiin?e Berlin-Brandenburg a mai fost fondat? in 1993, tot la Berlin, o alt? institu?ie de c?tre 122 fo?ti membri ai Academiei RDG, denumit? ?Societatea de ?tiin?e Leibniz” care se vede in tradi?ia societ??ii brandenburgheze, ini?iat? de Gottfried Wilhelm Leibniz in 1700. Ea este sprijinit? financiar printr-o funda?ie precum de fonduri publice ?i dona?ii. [6]

Membri renumi?i [ modificare | modificare surs? ]

Membrul Dimitrie Cantemir

Membri au fost aproape numai b?rba?i. Pe parcursul intregii perioade de existen?? a acestei institu?ii au fost admise doar 4 femei: Ecaterina a II-a a Rusiei in 1776, ducesa Juliane Giovane di Girasole (1766-1805) in 1794, Maria Elisabeth (Elise) Wentzel-Heckmann ((1833?1914) in 1900 ?i Liselotte Welskopf-Henrich (1901-1979) in 1964. [7]

Fosta intrare principal?

Printre cei mai notabili membri ai acesteia s-au aflat:

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Gh., Adamescu, Dic?ionarul Enciclopedic Ilustrat ?Cartea Romaneasc?”. Partea a II-a. Dic?ionarul istoric ?i geografic universal, Bucure?ti 1931, Editura ?Cartea Romaneasc?”, p. 1477.
  2. ^ Alfred Meusel, Gerhard Thiele: ?Von der Kurfurstlich-Brandenburgischen Societat zur Deutschen Akademie der Wissenschaften”, in: Johannes Irmscher, Werner Radig (red.): ?Deutsche Akademie der Wissenschaften zu Berlin 1946?1956; Herausgegeben von der Deutschen Akademie der Wissenschaften zu Berlin”, Editura Akademie-Verlag, Berlin 1956, p. 1?17
  3. ^ Adolf Harnack: ?Geschichte der Koniglich Preussischen Akademie der Wissenschaften zu Berlin, im Auftrage der Akademie bearbeitet”, vol. 1, partea 1, Editura Reichsfruckerei, Berlin 1900, p. 71 pp. [1]
  4. ^ Peter Th. Walther: ?Die Deutsche Akademie der Wissenschaften zu Berlin als Statte akademischer und wissenschaftspolitischer Grenzgangerei im kalten Krieg” in: Ruth Heftrig, Bernd Reifenberg (ed.): ?Wissenschaft zwischen Ost und West - Der Kunsthistoriker Richard Hamann als Grenzganger”. Editura Jonas Verlag, Marburg 2009, p. 61?62, ISBN 978-3-89445-427-2
  5. ^ Werner Scheler: ?Von der Deutschen Akademie der Wissenschaften zu Berlin zur Akademie der Wissenschaften der DDR”, Editura K. Dietz, Berlin 2000, p. 14, 178
  6. ^ Istoria Socetatii Leibniz
  7. ^ Theresa Wobbe: ?Frauen in Akademie und Wissenschaft. Arbeitsorte und Forschungspraktiken 1700?2000”, Editura Akademie Verlag, Berlin 2002, p. 2

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Werner Hartkopf: ?Die Berliner Akademie der Wissenschaften - Ihre Mitglieder und Preistrager 1700?1990”, Editura Akademie Verlag, Berlin 1992, ISBN 3-05-002153-5
  • Herbert Horz: ?Der schwierige Weg einer traditionsreichen Wissenschaftsakademie ins 21. Jahrhundert ? 20 Jahre Leibniz-Sozietat. Sitzungsberichte Leibniz-Sozietat der Wissenschaften”, vol. 118, Editura Trafo Wissenschaftsverlag Dr. Wolfgang Weist, Berlin 2014, p. 37?60, ISBN 978-3-89626-1
  • Katrin Joos: ?Gelehrsamkeit und Machtanspruch um 1700 - Die Grundung der Berliner Akademie der Wissenschaften im Spannungsfeld dynastischer, stadtischer und wissenschaftlicher Interessen”, Editura Bohlau, Koln, Weimar, Viena 2012, ISBN 978-3-412-20714-4
  • Renate Mayntz: ?Deutsche Forschung im Einigungsprozess. Die Transformation der Akademie der Wissenschaften der DDR 1989 bis 1992”, Editura Campus Verlag, Frankfurt 1994, ISBN 3-593-35180-3


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Academia_Regal?_Prusac?_de_?tiin?e&oldid=15970188