?tefan Lupa?cu
(
francez?
Stephane Lupasco
, n.
,
Bucure?ti
,
Romania
? d.
,
Paris
,
Fran?a
) a fost un
filosof
francez de origine roman?.
Se na?te la 11 august 1900 in
Bucure?ti
. Provine dintr-o familie de boieri moldoveni, tat?l s?u fiind politician ?i avocat.
In 1916 ajunge in
Fran?a
, unde va tr?i pan? la sfar?itul zilelor sale. Studiaz? la
Lycee Buffon
,
Paris
. In 1920 i?i sus?ine bacalaureatul.
Intre anii 1924-1927, studiaz? filosofia, biologia ?i fizica (cu
Louis de Broglie
) la
Sorbona
, unde se ?i licen?iaz? in 1928. In 1926 public? la Paris primul ?i singurul s?u volum de poezii -
Dehors...
.
Se c?s?tore?te, la Paris, cu Georgette Ghica, in 1929.
In 1935 public? prima sa opera filosofic?, teza de doctorat intitulat?
Du devenir logique et de l’affectivite
, sus?inut? la
Sorbona
, sub conducerea lui
Abel Rey
. Teza este publicat? in dou? volume:
Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit
?i
Essai d'une nouvelle theorie de la connaissance
. Public?, in acela?i an, o tez? complementar? -
La physique macroscopique et sa portee philosophique
.
[5]
Se c?s?tore?te a doua oar?, cu Yvonne Bosc (1937).
In 1940 public? in Romania
Experien?a microfizic? ?i gandirea uman?
, la [Funda?ia Regal? pentru Literatur? ?i Art? Carol al II-lea]
[6]
. Cartea este tradus? in edi?ie francez? sub titlul
L'experience microphysique et la pensee humaine
(P.U.F., Paris, 1941).
In 1944, in timpul celui de
Al Doilea R?zboi Mondial
, incearc?, f?r? succes, s? il scoat? pe prietenul s?u, poetul
Benjamin Fondane
, din lag?rul de concentrare de la
Drancy
. Poetul este ins? deportat la
Auschwitz
, unde va muri executat in
camera de gazare
.
Dup? r?zboi, in 1946, ?tefan Lupa?cu este numit cercet?tor la C.N.R.S. (
Centre National de la Recherche Scientifique
), la sec?iunea
epistemologie
. In 1947 ii apare volumul
Logique et contradiction
.
In 1951 public?
Le principe d'antagonisme et la logique de l'energie - Prolegomenes a une science de la contradiction
. In paginile acestei c?r?i i?i enun?? pentru prima dat? principiul antagonismului, pe bazele c?ruia fundamenteaz? o
logic? non-aristotelic?
(
a ter?ului inclus
).
[7]
In 1952, candideaz?, f?r? succes, la
College de France
.
In 1953 prime?te titlul de Ofi?er al Academiei Na?ionale de Educa?ie.
In 1960 apare
Les trois matieres
, carte prin intermediul c?reia Lupa?cu se face cunoscut ?i apreciat pe plan interna?ional. Incepe procesul de traducere a operei sale in diferite limbi (spaniol?, german?, italian?, portughez?, roman?). Acestei c?r?i ii urmeaz?:
- L'energie et la matiere vivante
(1962);
- Science et art abstrait
(1963);
- La tragedie de l'energie
(1970);
- Qu'est-ce qu'une structure ?
(1971);
- Du reve, de la mathematique et de la mort
(1971);
- L'energie et la matiere psychique
(1974);
Opera sa a fost admirat? de-a lungul timpului de c?tre diferi?i oameni de ?tiin??, filosofi, poe?i, pictori, teologi, printre care se num?r?:
Bernard d'Espagnat
,
Basarab Nicolescu
,
Edgar Morin
,
Gilbert Durand
,
Georges Mathieu
,
Salvador Dali
,
Michel Camus
,
Thierry Magnin
, etc.
In 1976, i se graveaz? o medalie de c?tre
James Guitet
(
Club Francais de la Medaille
), pe o fa?? aflandu-se efigia lui ?tefan Lupa?cu, iar pe cealalt? fa?? formulele fundamentale ale
logicii ter?ului inclus
.
Ii apar
Psychisme et sociologie
(1978) ?i
L'univers psychique
(1979).
In 1984 prime?te premiul Academiei Americane de Arte ?i ?tiin?e.
In 1986 public? ultima sa carte,
L'homme et ses trois ethiques
, in colaborare cu
Solange de Mailly-Nesle
?i
Basarab Nicolescu
.
In 1987 devine membru fondator al
Centre International de Recherches et Etudes Transdisciplinaires
(C.I.R.E.T.).
Moare la 7 octombrie 1988.
In timpul vie?ii a fost redactor la revista
Revue philosophique
din Paris; membru al comitetului de redac?ie al revistei
Ring des Arts
(Cercul de Art? Contemporan?, Zurich), apoi membru consiliului de redac?ie al revistei
3e Millenaire
.
- Dehors…
, poezii, Stock, Paris, 1926
- Du devenir logique et de l’affectivite
(tez? de doctorat in 2 volume), Vrin, Paris, 1935:
- vol. I -
Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit
- vol. II -
Essai d'une nouvelle theorie de la connaissance
- La physique macroscopique et sa portee philosophique
, Vrin, Paris, 1935
- Experien?a microfizic? ?i gandirea uman?
,
Funda?ia Regal? pentru Literatur? ?i Art? Carol al II-lea
, 1940
- Logique et contradiction
, P.U.F., Paris, 1947
- Le principe d'antagonisme et la logique de l'energie - Prolegomenes a une science de la contradiction
, Coll. ?Actualites scientifiques et industrielles”, n° 1133, Paris, 1951
- Les trois matieres
, Julliard, Paris, 1960
- L'energie et la matiere vivante
, Julliard, Paris, 1962
- Science et art abstrait
, Julliard, Paris, 1963
- La tragedie de l'energie
, Casterman, Paris, 1970
- Qu'est-ce qu'une structure ?
, Christian Bourgois, Paris, 1971
- Du reve, de la mathematique et de la mort
, Christian Bourgois, Paris, 1971
- L'energie et la matiere psychique
, Julliard, Paris, 1974
- Psychisme et sociologie
, Casterman, Paris, 1978
- L'univers psychique
, Paris, Denoel-Gonthier, Coll. ?Mediations”, 1979
- La topologie energetique
, in
Pensees hors du Rond, La Liberte de l’esprit
, 12:13-30, Paris, Hachette, 1986
- L'homme et ses trois ethiques
, in colaborare cu Solange de Mailly-Nesle ?i
Basarab Nicolescu
Coll. ?L'esprit et la matiere”, Le Rocher, Paris, 1986
Fundamentele ?tiin?ifice ale discursului lupascian sunt:
principiul al doilea al termodinamicii
,
teoria relativit??ii
,
teorema lui Zermelo
, unele aspecte teoretice ale
mecanicii cuantice
:
cuanta de energie
a lui
Max Planck
, descoperirea naturii corpuscular-ondulatorii a luminii (
Einstein
),
principiul de nedeterminare
(
Werner Heisenberg
),
principiul complementarit??ii
(
Niels Bohr
),
principiul de excluziune
(
Wolfgang Pauli
), descoperirea
spinului
particulelor - J. Uhlenbeck ?i S. Goudsmidt, descoperirea
pozitronului
(
Paul Dirac
) ?.a. Aceste descoperiri sunt gr?itoare din punctul de vedere al substan?ialit??ii discursului lupascian, deoarece ele inf??i?eaz? multitudinea de forme prin care devine vizibil dualismul experien?ei microfizice, pe baza c?ruia se valorific? noua semnifica?ie a conceptului de
contradic?ie
[8]
.
Pe deplin con?tient de faptul c?, in lumina noilor descoperiri ?tiin?ifice, procesul cunoa?terii trebuie refondat din punct de vedere logic ?i epistemologic, Lupa?cu lanseaz? ipoteza unei valid?ri ?i valoriz?ri a naturii contradic?iei, acordandu-i acesteia rolul de factor euristic cu mare putere predictiv? in domeniul cunoa?terii ?tiin?ifice. Iar acest lucru nu il putea realiza decat dac? i?i asuma riscul de-a relaxa fundamentarea filosofic? absolutist? a logicii aristotelice. In acest sens, edificiul teoretic lupascian poate fi considerat ca un r?spuns la urm?toarea intrebare: ?ce se va intampla dac? se neag? caracterul absolut al principiului non-contradic?iei, dac? se introduce contradic?ia, o contradic?ie ireductibil? in structura, func?iile ?i opera?iile inse?i ale logicii?”
[9]
.
In viziunea tradi?ional?, contradic?ia semnala o situa?ie anormal? in cadrul unei teorii, anomalie asociat? cu un impediment in aflarea legilor exacte ale naturii ?i care, in consecin??, trebuia numaidecat s? fie inl?turat.
Lupa?cu se distinge net de aceast? atitudine, valorizand contradic?ia, din punct de vedere logic ?i epistemologic, ca pe un dat intrinsec oric?rei achizitii ?tiin?ifice ?i ca pe un factor propulsor in progresul cunoa?terii. In limitele acestor considera?ii, logica revendicat? de Lupa?cu este definit? ca: ??tiin?a prim? a dinamismelor contradictorii din orice experien??”
[10]
, ceea ce implic? urm?ri notabile in problema cunoa?terii. Logica cunoa?terii sau experien?a ?tiin?ific? se constituie in urma unor observa?ii capitale:
- i)
Operatorul
?i
operatul logice
sunt actualizarea ?i virtualizarea (poten?ializarea) valorilor logice. Valorile logice sunt v?zute prin prisma opera?iei de actualizare care afecteaz? direct ?operatul” sau valoarea poten?ializat?.
- ii)
Subiectul ?i obiectul sunt produse func?ionale ale opera?iei logice. No?iunile de subiect ?i obiect nu preced ?i nu condi?ioneaz? procesele de actualizare ?i virtualizare, ci sunt derivate ale lor. Subiectivizarea rezult? din actualizare, in timp ce obiectivizarea rezult? din virtualizare. Ceea ce se subiectivizeaz? actualizandu-se, respectiv ceea ce se obiectivizeaz? virtualizandu-se sunt identitatea sau afirma?ia identificatoare ori diversitatea sau nega?ia diversificatoare. Valorile logice au deci, propriet??ile constitutive ale actualiz?rii, poten?ializ?rii, subiectiviz?rii ?i obiectiviz?rii, subiectul ?i obiectul dovedindu-se a fi func?ii ale opera?iilor.
- iii)
Cunoa?terea ?i necunoa?terea, realul ?i irealul sunt fenomene func?ionale ale opera?iei logice. Orice proces de cunoa?tere al unui anumit obiect presupune dispari?ia din con?tiin?a subiectului cunosc?tor a cunoa?terii de sine: ?Consacrat in intregime observa?iei cut?rui eveniment [...], pe masur? ce observa?ia m? acapareaz?, dispar ca observator”
[11]
in consecin??, in orice proces cognitiv exist? un subiect al necunoa?terii ?i un obiect al cunoa?terii. Experien?a logic? se caracterizeaz? astfel prin intermediul a dou? tipuri de logic?: cea subcon?tient?, activ?, a actualiz?rilor ?i subiectiviz?rilor, a subiectelor ?i cea con?tient?, pasiv?, a virtualiz?rilor, a obiectiviz?rilor sau a obiectelor. In cadrul acestui demers, no?iunea de realitate semnific? obiectivitatea unui dat, iar cea de irealitate exprim? subiectivitatea sa.
Acestea sunt principalele idei care au anticipat metoda gnoseologic? ?i epistemologic? edificat? de Lupa?cu, menit? s? confirme valabilitatea unei abord?ri non-identitare ?i contradictoriale asupra realit??ii. Metoda pe care Lupa?cu ?i-a intemeiat intreaga construc?ie filosofic? const? in formularea unui postulat ?i a unui principiu pe baza c?rora se fundamenteaz? un limbaj axiomatizat, o logic? ce nu mai ?ine cont, cel pu?in in aparen??, de principiile logicii aristotelice. Logica lui Lupa?cu define?te natura energiei ?i comport? trei orient?ri principale valabile atat in cadrul elementelor cat ?i in cele ale opera?iilor logice. Prin intermediul acestei logici, Lupa?cu i?i revendic? dreptul de-a relativiza non-contradic?ia afirmand c?
tertium non datur
(excluderea ter?ului) trebuie s? fie inlocuit cu
tertium datur
(includerea ter?ului).
A?adar, in
Principiul antagonismului ?i logica energiei
, postulatul logicii contradictoriului este enun?at astfel: ?
Oric?rui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca ?i judec??ii care il gande?te, propozi?iei care il exprim? sau semnului care il simbolizeaz?: lui e, de exemplu, trebuie s?-i fie asociat intotdeauna, structural ?i func?ional, un antifenomen, sau antielement, sau antieveniment logic, ?i deci o judecat?, o propozi?ie, un semn contradictoriu: non-e sau ?
”
[9]
. Aceste dou? elemente, e ?i ?, au proprietatea de-a se actualiza ?i poten?ializa periodic astfel incat actualizarea unuia condi?ioneaz? indispensabil poten?ializarea celuilalt. Se inlocuie?te astfel principiul de baz? al logicii clasice cu postulatul logicii dinamice a contradictoriului.
Dac? p ? non-p era expresia unei inconsisten?e in logica clasic?, Lupa?cu nuan?eaz? legile acestei logici prin intermediul conjunc?iilor contradic?ionale de baz?: e
A
? ?
P
; ?
A
? e
P
; e
T
? ?
T
. In aceast? expresie, A semnific? actualizarea, P poten?ializarea iar T o stare nici actual?, nici poten?ial? - T ≡ ~A~P. Starea a treia justific? faptul c? elementele e ?i ? pentru-a trece din starea de actualizare in cea de poten?ializare, sau invers, trebuie s? se afle
cu necesitate
intr-un stadiu in care nu sunt nici actuale, nici poten?iale fa?? de elementele lor contradictorii. Prin urmare, nu exist? actualizare absolut? sau poten?ializare riguroas? a unui constituent in detrimentul celuilalt.
Din postulatul logicii contradictoriului se deduc trei disjunc?ii, trei dialectici, trei tipuri de silogisme ?.a. care in campul logicii opera?iilor iau formele urm?toarelor implica?ii:
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
[(⊃A) ⊃A (~⊃P)]
0
0
0
0
⊃
0
0
0
[(⊃A) ~⊃P (⊃P)]
- (⊃A) ⊃ (~⊃P)
0
0
0
0
0
[(⊃A) ~⊃A (~⊃P)]
0
0
0
⊃
0
0
0
[(⊃A) ⊃T (~⊃P)]
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
[(⊃A) ⊃T (~⊃P)]
0
0
0
0
⊃
0
0
0
[(⊃A) ~⊃T (~⊃P)]
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
[(~⊃A) ⊃A (⊃P)]
0
0
0
0
⊃
0
0
0
[(~⊃A)] ~⊃P (⊃P)]
- (~⊃A) ⊃ (⊃P)
0
0
0
0
0
[(~⊃A) ~⊃A (⊃P)]
0
0
0
⊃
0
0
0
[(~⊃A) ⊃P (⊃P)]
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
[(~⊃A)] ⊃T (⊃P)]
0
0
0
⊃
0
0
0
[(~⊃A) ~⊃T (⊃P)]
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
[(⊃T) ⊃A (~⊃T)]
0
0
0
0
⊃
0
0
0
[(⊃T) ~⊃P (⊃T)]
- (⊃T) ⊃ (~⊃T)
0
0
0
0
0
[(⊃T) ~⊃A (~⊃T)]
0
0
0
⊃
0
0
0
[(⊃T) ⊃T (~⊃T)]
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
[(⊃T) ⊃T (~⊃T)]
0
0
0
0
⊃
0
0
0
[(⊃T) ~⊃T (~⊃T)]
Unde: ⊃ = implica?ie, ~⊃ = non-implica?ia sau implica?ia negativ?.
Desf??urarea acestor implica?ii este in chip necesar
transfinit?
, dovada evident? a acestui lucru fiind aceea c? o implica?ie, indiferent dac? este afirmativ? sau negativ?, nu poate fi actualizat? riguros, implicand la randul ei o implica?ie contradictorie. Cu alte cuvinte, in demersul filosofic al lui Lupa?cu,
relativismul
epistemologic ?i logico-ontic este garan?ia succesiunii transfinite a logicului ?i a realit??ii. Observ?m in tabelul deduc?iilor c? fiecare dintre cele trei implica?ii se divid in alte trei implica?ii mai complexe ?.a.m.d. Dintre toate acestea, trei prezint? o importan?? deosebit?:
- [(⊃A) ⊃A (~⊃P)] ⊃ [(⊃A) ~⊃P (⊃P)];
- [(~⊃A) ~⊃A (⊃P)] ⊃ [(~⊃A) ⊃P (⊃P)];
- [(⊃T) ⊃T (~⊃T)] ⊃ [(⊃T) ~⊃T (~⊃T)].
- i)
Prima implica?ie reprezint? o actualizare progresiv? a implica?iei pozitive ?i o poten?ializare treptat? a implica?iei negative;
- ii)
A doua, o actualizare ascendent? a implica?iei negative ?i o poten?ializare direct propor?ional? a implica?iei pozitive;
- iii)
A treia red? nici-actualizarea, nici-poten?ializarea celor dou? implica?ii contradictorii.
Acestea sunt
orto-deduc?iile
, opera?ii definite ca succesiuni convergente de implica?ii ale implica?iilor fundamentale. Orto-deduc?ia pozitiv? sau identificatoare este ansamblul de implica?ii orientat?
asimptotic
spre polul logic imposibil in care se actualizeaz? infinit implica?ia pozitiv?. Aceasta alc?tuie?te structura teoriei fizice clasice, a cauzalit??ii acesteia ?i a experien?ei matematice corespondente. Orto-deduc?ia negativ? sau diversificatoare eviden?iaz? actualizarea implica?iei negative ?i poten?ializarea celei pozitive, este opera?ia invers? care semnaleaz? faptul c? excluziunea sau leg?tura negativ? organizeaz? structura logicului conform unei cauzalit??i a variantului, ori a ira?ionalului . Aceast? deduc?ie reprezint? osatura logicii vie?ii, care face continuu recurs la apari?ia diversit??ii fenomenului vital, biologic. Orto-deduc?ia cuantic? este descris? de al treilea lan? de implica?ii, aflate in starea T, intr-un echilibru simetric care actualizeaz? contradic?ia. Aceasta are semnifica?ia cauzalit??ii dialectice ?i sistematice care d? forma unei a treia materii, materia T, un tip de materie-surs? din care se genereaz? celelalte dou? materii divergente, fizic? ?i biologic?. Celelalte ?ase implica?ii de implica?ii reprezint? ceea ce Lupa?cu denume?te
para-deduc?ii
. Acestea, spre deosebire de orto-deduc?ii, nu au o orientare spre un anumit pol - al actualiz?rii, poten?ializ?rii, sau al st?rii T. Orto-deduc?iile nu se pot lipsi de para-deduc?ii ?i invers, ?i unele ?i celelalte sunt articula?iile logicii contradictoriului.
Pe baza acestor considera?ii, Lupa?cu ne propune distingerea a trei tipuri de spa?io-temporalitate: unul orientat spre actualizarea identit??ii ?i poten?ializarea diversit??ii, altul invers, in care se actualizeaz? diversitatea ?i se poten?ializeaz? identitatea ?i unul contradictorial, denumit ?i spa?iul T sau spa?iul cuantic. Spa?iul ?i timpul nu sunt deci, nici realit??i independente ?i absolute, nici intui?ii a priori ale sensibilit??ii, precum a sus?inut
Immanuel Kant
, ci ?crea?ii continue ale fecundit??ii deductive a contradictoriului sau a energiei”
[9]
.
Principiul antagonismului ?i logica implicat? de acesta, ca ?i exprim?rile ?i formaliz?rile echivalente ale principiului ?i, nu in ultimul rand, consecin?ele constituirii logicii contradictoriului au valoare de prolegomene la un discurs care aduce cu sine o noutate ?i mai radical?:
trionticitatea
.
Miezul tare al discursului lupascian const?, a?adar, in ideea de trionticitate, consolidat? pe baza delimit?rilor anterioare. Teza conform c?reia realitatea este structurat? pe trei niveluri de materialitate a fost publicat? in 1960, in eseul
Cele trei materii
, oper? de maturitate filosofic? care a impresionat foarte mul?i ganditori ai vremii, unul dintre ei considerandu-l: “Discursul asupra metodei din timpurile noastre”
[12]
.
Pentru-a demara proiectul unei viziuni triontice asupra lumii, Lupa?cu porne?te de la cateva premise fundamentale: materia este forma ?unei sistematiz?ri energetice dotat? cu o anumit? rezisten??”
[13]
, prin urmare orice obiect al cunoa?terii ni se prezint? ca un sistem sau ansamblu de evenimente energetice, orice sistem fiind rezultatul echilibr?rii variate dintre for?ele antagoniste constituente. Legea sine qua non a oric?rei sistematiz?ri este deci aceea c? aceasta nu poate fi posibil? f?r? luarea in calcul a conflictului s?u inerent, tocmai de aceea principiul esen?ial al logicii energiei se nume?te principiul antagonismului. In acest registru conceptual, Lupa?cu reac?ioneaz? idiosincrasic la orice tip de monism: nu este posibil? existen?a vreunui sistem experimental simplu sau primar care s? limiteze definitiv intreaga realitate, orice sistem este un sistem de sisteme care, la randul lui, nu poate exista altfel decat in campul de manifestare al unor rela?ii de antagonism. Complexitatea acestor rela?ii formatoare este direct propor?ional? cu complexitatea sistemelor de sisteme luate in calcul. Examinarea acestor sisteme complexe, inf??i?eaz? ?trei orient?ri privilegiate” ale sistematiz?rii energetice care organizeaz? materia in trei tipuri de structuri. Sunt deci posibile: un sistem sau un sistem de sisteme cu antagonism simetric, al st?rii T ?i alte dou? sisteme aflate in
echilibru disimetric
, inverse unul altuia, dominate de un anumit
dinamism
sau sistem in care rela?iile de antagonism sunt mai slabe, ceea ce le confer? acestora un aspect mai pronun?at de materialitate. Cele trei sistematiz?ri posed? logici sau orient?ri logice proprii cu legi specifice fiec?reia, cu tipuri de metode conceptuale ?i tehnice menite s? ajute procesul cunoa?terii lor. Cele trei materii sunt deci: materia-energie (macro)fizic? (corespunz?toare orto-deduc?iei pozitive), materia-energie biologic? (corespunz?toare orto-deduc?iei negative), materia-energie cuantic? (corespunz?toare orto-deduc?iei cuantice) similar? energiei psihice.
Men?ion?m c? acestor trei tipuri de materii le corespund trei tipuri de cauzalitate, trei tipuri de spa?io-temporalitate, trei tipuri de sisteme ?i sistemogeneze, trei tipuri de structuri ?i tot atatea tipuri de dialectici.
Umanul este, in concep?ia lui Lupa?cu, exponentul ontic al dialecticii T iar tripla sa structurare: fizic?, biologic? ?i psihic? il singularizeaz? in ansamblul lumii ca manifestare plenar? a materiei - energie. ?i aici, polarizarea intre cele trei constante: A, P, T, este criteriul de disociere dintre diferitele aspecte ale sale: psihismul, esteticul, eticul, religiosul.
Ad?ug?m faptul c? nimic nu este exclus in filosofia lui Lupa?cu, nici m?car actul excluderii.
Dincolo de toate acestea, este evident faptul c? logica sa energetic? este de fapt o ontologie sau o
onto-logic?
atotcuprinz?toare in care se disociaz? trei dimensiuni ale dinamismului. Iar aceast? construc?ie teoretic?, in ciuda delimit?rilor explicite ale autorului, este cat se poate de consistent? ?i de coerent? din punct de vedere logic, tocmai de aceea poate fi considerat? o filosofie non-contradictorie a contradictoriului.
- antagonism energetic
- dinamism
- ter? inclus'
- tridialectic?
- trionticitate
| “
|
?Cine st?pane?te contradic?ia [...], st?pane?te lumea.”
|
”
|
? ?tefan Lupa?cu,
Tragedia energiei
|
| “
|
?Nu materia con?ine o dialectic? [...], ci dialectica este cea care creeaz? materia.”
|
”
|
? ?tefan Lupa?cu,
Logica dinamic? a contradictoriului
|
| “
|
?Dac? exist? energie, exist? antagonism, contradic?ie ?i sistem.”
|
”
|
? ?tefan Lupa?cu,
Cele trei materii
|
| “
|
?Totul este legat in lume [...], binein?eles, dac? lumea e logic?.”
|
”
|
? ?tefan Lupa?cu,
Principiul antagonismului ?i logica energiei
|
- Membru al Societ??ii Franceze de Filosofie
- Membru al Grupului Francez de Istorici ai ?tiin?ei
- Membru al Societ??ii Franceze de Estetic?
- Membru de onoare al Academiei Americane de ?tiinte ?i Arte
- Membru fondator al Centrului Interna?ional de Cercet?ri ?i Studii Transdisciplinare (C.I.R.E.T.)
- Delegat al
Marii Loji Na?ionale din Romania
(MLNR), la aprinderea luminilor
Lojii
Dimitrie Cantemir
din Ia?i (1928)
- Membru al Lojii bucure?tene Fraternitatea Aliat? ?i semnatar al Conven?iei de unificare a Marii Loji Simbolice de Rit Ioanit din Transilvania, cu MLNR (1930)
- Membru al Lojii bucure?tene
Sever Pleniceanu
, reprezentant al acesteia la Conventul Solemn de la Ia?i, al
Francmasoneriei
Romane Unite (FMRU) ?i ?ef al Secretariatului general al Consiliului Federal Suprem al FMRU (1935); in acela?i an, a fost garant de amici?ie pe lang? FMRU al Masoneriei din Turcia, indeplinind aceea?i func?ie in loja sa, din partea Marilor Loji Parahyba (Brazilia) ?i Cuscathan (San Salvador).
[14]
In 1991 a fost ales membru post-mortem al
Academiei Romane
.
| “
|
?Lupa?cu este cel mai mare ganditor al secolului al XX-lea ?i las? cu mult in urma lui pe de-alde
Sartre
,
Husserl
,
Merleau-Ponty
?i al?i succesori ai fenomenologiei, ori ai structuralismului.”
|
”
|
|
|
| “
|
?Reconcilierea ?tiin?ei ?i a filosofiei, [...] nevoia de a dota ?tiin?a cu o teorie capabil? s? imbr??iseze fenomenele inregistrate ? nu exist? un contemporan care s? i se fi d?ruit cu mai mult? pasiune decat ?tefan Lupa?cu.”
|
”
|
|
|
| “
|
?Metodologia sa [a lui ?tefan Lupa?cu] de gandire ?i interpretare a lumii i?i propune s? abordeze epistemologic aproape toate domeniile realit??ii ?i cunoa?terii umane.”
|
”
|
|
|
| “
|
?Intr-o lume in care filosofia se face cu istoria filosofiei, adic? prin autofecunda?ie, mergand pan? la autodevorare (
Heidegger
), [...], el (?tefan Lupa?cu) aduce prospe?imea ?i ingenuitatea unui principiu pe care nu l-a scos din istoria filosofiei, nici din ?tiin?e, dar pe care il rabate asupra amandurora.”
|
”
|
|
|
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Czech National Authority Database
, accesat in
- ^
a
b
Stephane Lupasco
,
Roglo
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Avram, Sorin; B?descu, Emanuel; Roman, Cristian (2017).
100 de inovatori romani
. Institutul Cultural Roman. p. 152.
- ^
[1]
- ^
Militaru, Petri?or (
).
?tiin?a modern?, muza ne?tiut? a suprareali?tilor
. Bucure?ti: Curtea Veche. p. 64.
- ^
[In in?elesul lupascian, sensul contradic?iei difer? de cel pe care i-l acord? logica formal?. Pentru el contradic?ia nu are loc numai intre propozi?ii, ci in intregul spectru al gandirii ?i al realit??ii. In afar? de asta, Lupa?cu pretinde nu s? inregistreze in fapt contradic?ia, ci s?-i observe natura ?i modalitatea de func?ionare]
- ^
a
b
c
[?tefan Lupa?cu,
Principiul antagonismului ?i logica energiei
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000, p. 5.html ?tefan Lupa?cu,
Principiul antagonismului ?i logica energiei
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000, p. 5]
- ^
[Stephane Lupasco,
Logique et contradiction
, 1947, p. 231. apud Petru Ioan,
?tefan Lupa?cu ?i cele trei logici ale sale
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000, p. 22.html Petru Ioan,
?tefan Lupa?cu ?i cele trei logici ale sale
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000, p. 22]
- ^
[Stephane Lupasco,
Logica dinamic? a contradictoriului
, Bucure?ti, Editura Politic?, 1982, p. 200.html Stephane Lupasco,
Logica dinamic? a contradictoriului
, Bucure?ti, Editura Politic?, 1982, p. 200]
- ^
[Claude Mauriac,
Un evenement: “Les trois matieres”
,
Le Figaro
, 9 noiembrie 1960, apud Petru Ioan,
?tefan Lupa?cu ?i cele trei logici ale sale
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000, p. 32.html Petru Ioan,
?tefan Lupa?cu ?i cele trei logici ale sale
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000, p. 32]
- ^
Stephane Lupasco,
Logica dinamic? a contradictoriului
, Bucure?ti, Editura Politic?, 1982, p. 23.
- ^
http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html
?tefan Lupa?cu
- Ioan, Petru,
?tefan Lupa?cu ?i cele trei logici ale sale
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000;
- Lupasco, Stephane,
Logica dinamic? a contradictoriului, Bucure?ti
, Editura Politic?, 1982;
- Lupa?cu, ?tefan,
Omul ?i cele trei etici ale sale
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 1999;
- Lupa?cu, ?tefan,
Principiul antagonismului ?i logica energiei
, Ia?i, Editura ??tefan Lupa?cu”, 2000;
- Lupa?cu, ?tefan,
Experien?a microfizic? ?i gandirea uman?
, Bucure?ti, Editura ?tiin?ific?, 1992;
- Nicolescu, Basarab,
Noi, particula ?i lumea
, Ia?i, Editura Junimea, 2007.