?mig
Somogyom
—   sat   —
?mig ?mig (Romania) Localizarea satului pe harta Romaniei
?mig ?mig (Jude?ul Sibiu) Localizarea satului pe harta jude?ului Sibiu
Coordonate: 46°13′30″N 24°26′43″E  ( {{PAGENAME}} )  /  46.22500°N 24.44528°E
?ar?	Romania
Jude?	Sibiu
Comun?	Alma
SIRUTA	144045
Altitudine [2]	335  m.d.m.
Popula?ie (2021)
- Total	776 locuitori
Fus orar	EET  (+2)
- Ora de var? ( DST )	EEST  (+3)
Cod po?tal	557024
Prefix telefonic	+40 x69 [1]
Prezen?? online
Modific? date / text

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de ?mig, Sibiu

?mig este un sat in comuna Alma din jude?ul Sibiu , Transilvania , Romania .

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

De la prima atestare, 1317, satul ?mig (germ. Schmiegen , mag. Somogyom ) este men?ionat in forma possesio Sumugun (1317), terra seu possesio Symyg (1325), Sumugy (1352)[1], possesio Sumugyon (1389) Somog (1392), Somogu (1395)[2], Somogyon (1587-1589 ? in Adatok a dezsma fejedelemsegkori adminisztracion jahoz ? Date cu privire la administrarea dijmelor pe timpul principatului , Cluj, 1945), Smig (1733 ? in conscriptia Klein), Somogyon (1760-1762 ? in conscrip?ia Buccow), Smiegen (1850 ? in Statistica Transilvaniei din 1830 ?i 1850 ), Somogyom , Schmiegen , Smig (1854 - in Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania ).

A?ezarea era numit? de sa?i Schmiegen , probabil cu semnifica?ia a ?erpui , a indoi , a ml?dia , datorit? v?ii care se indoaie ca un ?arpe printre ?irurile de dealuri. Thomas Nagler, in cartea dedicat? a?ez?rii sa?ilor in Transilvania, inscrie numele satului ?mig ( Schmiegen ) in lista sa, f?r? s? ofere o explica?ie legat? de originea oiconimului. Trebuie remarcat ins? c? primul proprietar cunoscut al mo?iei ?mig men?ionat documentar, este nobilul Symon de Szalok, care de?inea propriet??i ?i in comitatul Somogyi de pe teritoriul Regatului Ungariei, iar asem?narea dintre cele dou? denumiri ( Somogyi ? Somogyom ) nu poate s? fie intampl?toare. Este posibil? o apropiere toponimic? intre Somogyi ?i Somkut (?mocuta Mare ? ?omcuta Mic?), de la mag. som = corn ?i kut = fantan?[3].

Numele localit??ii este pomenit prima dat? intr-un document datat in 29 martie 1317. La acea dat?, mo?ia Sumugun apar?inea, al?turi de Darlos ?i Alma, banului Symon. Documentul din 1317 arat? c? orice oameni de stare slobod?, care ar veni ?i ar dori s? se a?eze pe pomenitele mo?ii, s? se poat? aduna slobod ?i s? stea acolo netulbura?i, sub osebita noastr? ocrotire. Cand afirm? c? acord? libertate ?i protec?ie celor care doresc s? se a?eze in ?mig, Alma ?i Darlos, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, se refer? cu siguran?? la coloni?tii sa?i. Regruparea romanilor, in majoritate iobagi, pe alte mo?ii era pu?in probabil?. Cert este c? sa?ii se stabilesc intr-un num?r destul de mare in zon? ?i formeaz? in ?mig, Alma ?i Giac?? comunit??i catolice bine organizate, incadrate sistemului administrativ al Transilvaniei.

In 1325, dup? moartea lui Symon, mo?ia ?mig revine lui Mihail (Mychaelis), Toma (Thomas) ?i George (Georgius), copiii banului. De?i fra?ii se angajaser? s? se sprijine reciproc ?i s? st?paneasc? in pace ?i bun? in?elegere mo?tenirea (in pacifica possessione terrarum seu hereditatum predictarum se invicem indefesse conservare), anii care au urmat au fost marca?i de litigii. In 1334, fra?ii Nicolae (Nicolaus), Dumitru (Demetrius) ?i Iacob (Jacob) i?i impart intre ei mo?iile mo?tenite de la tat?l lor. Nicolae, care prime?te Darlosul, intr? in conflict, in 1355, cu urma?ii fratelui s?u vitreg, Mihail de Alma ?i ?mig (Johann, Petrus, Symon ?i Jacob) pentru p?durea Nobyk = F?getul Mare (sylva Nobyk), azi Bic, a?ezat? la hotarul dintre Darlos, Alma ?i ?mig. Litigiul trebuie s? se fi rezolvat mul?umitor pentru ambele p?r?i, pentru c?, a?a cum reiese din documentul emis de capitlul bisericii Transilvaniei, in 1 august 1355 , ei c?zuser? la in?elegere in privin?a modului de imp?r?ire a p?durii F?getul Mare ?i doreau s? se bucure in pace ?i lini?te de proprietatea lor. Documentul descrie cu minu?iozitate modul in care s-a realizat hot?rnicia ?i punerea in posesie. Pentru marcarea hotarului au fost folosite movile de p?mant, prima fiind a?ezat? in partea de jos a p?durii, sub un ulm. Mergand spre miaz?zi, se ajungea la mijlocul zonei imp?durite, unde s-a a?ezat ca semn de hotar alt? movil? de p?mant. Mergand mai departe, se poposea in varful unui deal, lang? o vie, unde a fost a?ezat al treilea semn de hotar. De acolo, hotarul cobora printre terenuri arabile ?i se indrepta c?tre raul Tarnava, str?b?tand mai intai o albie seac?. Partea de est a p?durii Bic, impreun? cu via anterior men?ionat?, a revenit fiilor lui Mihail de Alma ?i ?mig - Johann, Petrus, Symon ?i Jacob. Partea dinspre apus a revenit lui Nicolae de Darlos. Imp?r?irea a fost mul?umitoare, cele dou? p?r?i primind partea de p?dure din vecin?tatea mo?iei pe care o aveau in st?panire: Alma ? in cazul fiilor lui Mihail ?i Darlos pentru Nicolae.

Un comite care-?i spunea Nicolae de ?mig (comitem Nicolaum dictum de Sumugy) zis Wos cel Mare (dictus Wos maior) este men?ionat in documentul emis la 21 decembrie 1332, la Vi?egrad, de voievodul Transilvaniei, Toma Szecsenyi. Nicolae amintit in acest document ar putea fi fiul banului Symon sau alt nobil care de?inea o parte din mo?ia ?mig. El era, la data redact?rii documentului, slujba? in Santimbru ?i avea o proprietate ?i o cas? in Teiu?. In calitatea sa de slujba? regal in Santimbru, a stabilit, cu ajutorul vecinilor ?i megie?ilor, dup? cum ne informeaz? documentul din 1332, hotarele mo?iei Sava din comitatul D?baca, confiscat? de la Corrard din Geoagiu, punandu-l in posesie pe magistrul ?tefan Pagan, castelanul din Tarnava. Perioada cat a de?inut aceast? demnitate nu este cunoscut?. Nu se ?tie cu certitudine dac? era comite de Alba sau comitele unei cet??i, cum ar fi Teiu?. Ca reprezentant al autorit??ii comitatense, al?turi de juzii nobiliari, Nicolae de ?mig ar fi avut atribu?ii judec?tore?ti. Locul de intrunire al scaunului de judecat? al comitatului Alba era Santimbru, intrunirile fiind ?inute la octavele (a opta zi) unor s?rb?tori religioase importante. Competen?a de judecat? a comitelui ?i a juzilor nobiliari se limita la pricinile m?runte, care ?ineau mai ales de domeniile nobiliare ?i vizau popula?ia nenobil?. Ei primeau o parte din gloabele (taxele) impuse cu ocazia judec??ii p?r?ilor implicate in litigiu. Sentin?ele pronun?ate erau consemnate in scris, in documente comitatense int?rite cu sigiliului comitelui sau al juzilor nobiliari. Documentul din 1332 arat? c? scaunul de judecat? comitatens, in cazul in care la acea dat? comitele era alt? persoan? ?i nu voievodul Transilvaniei, nu avea competen?? in cazurile penale ale nobilimii.

Nicolae de ?mig s-a plans mai intai vicevoievodului Transilvaniei ?i juzilor nobiliari ai comitatului Alba de o silnicie produs? de Corrard, fiul lui Nicolae de Geoagiu (care avea un domeniu in Geoagiu de Sus, Strem?, jude?ul Alba). Corrard se face vinovat de inc?lcarea propriet??ii din Teiu? a comitelui Nicolae de ?mig, de uciderea unui slujitor ?i de mutilarea altuia. Pentru c? nu s-a prezentat in fa?a instan?ei de judecat? ?i nici nu a r?spuns in vreun fel soma?iilor pe care le-a primit in repetate randuri, Corrard pierde dreptul de proprietate asupra mo?iei Sava din comitatul D?baca in favoarea lui ?tefan Pagan ?i este condamnat la moarte de voievodul Transilvaniei . Decizia de condamnare la moarte a lui Corrard din Geoagiu, care a devastat casa din Teiu? a comitelui Nicolae de ?mig ?i i-a ucis un slujitor, mutilandu-l pe cel de-al doilea, a fost luat? de voievodul Transilvaniei, Toma Szecsenyi, dup? o Adunare ?inut? la Turda (17 ianuarie 1332) ?i dup? consultarea Capitlului bisericii Transilvaniei din Alba Iulia.

In perioada care a urmat, Nicolae de Darlos a primit de la nepo?ii s?i, fiii banului Mihail de Alma ?i ?mig, o suprafa?? de p?mant in interiorul mo?iei ?mig. Datorit? nein?elegerilor care au ap?rut, ace?tia au cerut ulterior unchiului lor s? renun?e la ea in schimbul a 20 de m?rci de argint. Pentru c? probabil nu dispuneau de aceast? sum?, au z?logit pe durata unui an o parte din p?durea Nobyk, proprietatea lor. Dup? expirarea timpului, banul Nicolae de Darlos a intrat in proprietatea intregii p?duri, care va fi r?scump?rat? abia in 1360, in urma interven?iei capitlului Transilvaniei de la Alba Iulia.

Conflictul dintre Nicolae de Darlos ?i fiii lui Mihail de Alma ?i ?mig (Jacob, Petrus, Johann ?i Symon) pare s? se fi stins in 1360, cand capitlul bisericii Transilvaniei consemneaz? in?elegerea intre p?r?i privind imp?r?irea a cinci mo?ii: Alma, ?mig, Giac??, Darlos ?i B?bu?. Fiilor lui Mihail le este confirmat dreptul de proprietate asupra ?migului, Almei, Giac??ului (hotarele lor fiind stabilite prin documentul in care cele dou? p?r?i i?i impart intre ele p?durea Nobyk) ?i jum?tate din mo?ia B?bu?. Nicolae mo?tene?te mo?ia Darlos ?i cealalt? jum?tate a mo?iei B?bu?. Actele anterioare, cu excep?ia celui referitor la imp?r?irea p?durii Bic, au fost declarate nule. Pentru a reconfirma in?elegerea privind p?durea, p?r?ile cer capitlului bisericii Transilvaniei s? se copieze integral, in cuprinsul documentului emis la 7 mai 1360 , documentul din 1 august 1355.

Alt conflict intre urma?ii banului Symon este consemnat in documentul emis la Santimbru, in 4 mai 1358, de vicevoievodul Transilvanniei, Dominic . Fiii lui Mihail de Alma ?i ?mig, Ioan (Johann), Simion (Symon) ?i Iacob (Jacob), in numele lor ?i al fratelui lor dinspre mam?, Petru (Petrus) ? care nu era prezent la intalnirea cu vicevoievodul Transilvaniei ?i nici nu le-a dat o scrisoare de imputernicire ? au intrat in litigiu cu Balad, (Baladfi), fiul lui Toma (Thomas) stabilit la Chendu Mic ?i nepot al banului Symon Szalok, ?i cu fra?ii lui, ?tefan ?i Conya, pentru imp?r?irea mo?iilor mo?tenite. ?i de?i ini?ial ?i-au manifestat inten?ia de a apela la scaunul de judecat? pentru rezolvarea conflictului, ulterior au convenit in fa?a vicevoievodului Transilvaniei s? apeleze la juzii comitatensi. Conform documentului, ace?tia urmau s? se intruneasc? in Ozd, in 27 mai 1358, inso?i?i de opt nobili din comitat ca martori, ?i, pe baza documentelor prezentate de p?r?i, s? stabileasc? ce se cuvine fiec?rui mo?tenitor al banului Symon. Cei afla?i in litigiu i?i asumau obliga?ia de a prezenta scrisorile ?i actele pe care le aveau in posesie pentru a-?i dovedi dreptul de mo?tenire, actele care nu vor fi prezentate fiind lovite de nulitate. P?r?ile se angajeaz? s? recunoasc? validitatea decizie juzilor, iar pentru nerecunoa?tere s? pl?teasc? celeilalte p?r?i suma de ?ase m?rci de argint. Decizia juzilor fost adus? la cuno?tin?? cancelariei voievodale in 30 mai 1358, dup? intalnirea de la Ozd, a?a cum se consemneaz? in documentul din 4 mai 1358, pe verso. Juzii nobiliari au adus la cuno?tin?a autorit??ilor c? p?r?ile au acceptat vechea imp?r?ire a mo?iilor mo?tenite.

Intre membrii marii familii a banului Symon de Szalok se declan?eaz? un nou conflict in a doua jum?tate a secolului al XIV-lea, obiectul litigiului fiind dou? propriet??i din comitatul Zala, de pe teritoriul Regatului Ungariei (possessiones Gereche et Bekchebel … in comitatu Zaladiensi). Implica?i sunt Valentin (Valentinus), Ioan (Johannis) ?i Marcu (Mark) ? fii lui Iacob, fiul banului Symon, ?tefan (Stephan), Toma (Thomas) ?i Ladislau ? fii lui Nicolae de Darlos, Ioan (Johannis), fiul lui Petru (Petrus), fiul lui Mihail de Alma (Mychaelis de Almas), Ladislau, Mihail (Mychaelis), Paul (Paulus) ?i Matei (Mathia), fii lui Iacob (Jakob), fiul lui Mihail de ?mig pe de o parte ?i Balad ?i ?tefan, fii lui Thomas, fiul banului Symon, pe de alt? parte . Litigiul este rezolvat de capitlul bisericii Transilvaniei in anul 1380, documentul fiind emis in 12 ianuarie. Conflictul privind mo?tenirea mo?iilor banului Symon de pe teritoriul Ungariei a fost redeschis in anul 1451 ?i a vizat domeniile ?i p?r?ile de domenii din Zenth Marthon, Kysland, Zedege, Cyneghefewlde, Wenecze, Bykalya, Janoch, Perenye, Chornoha, Bosfalwa, Egres, Bekch ?i Gereche, din comitatul Zala. Disputa dintre ramurile Cykmanthor ?i Kemer a familiei Szalok s-a finalizat cu decizia ca o p?trime a posesiunilor s? revin? Kemerilor, iar trei p?trimi celorlal?i pentru c? au scris reclama?ia la curtea regal? ?i au pl?tit 2/3 din cheltuieli. S-a decis ca in cazul in care Kemerii nu au urma?i, p?r?ile lor s? revin? ramurii Cykmanthor din ?mig ?i Chendu. Dac? unii dintre urma?ii celor din neamul Cykmanthor (?igmandru) dispar, mo?tenirea lor s? revin? Kemerilor.

Alte ?tiri despre urma?ii banului Symon indic? implicarea acestei familii nobiliare in problemele administrative ?i juridice ale zonei. Intr-un document emis la Vi?egrad, in 7 august 1364, de regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, sunt men?iona?i Iacob, fiul lui Mihail de ?mig, ?i Ioan de Alma (Jacobus, filius Mychaelis de Sumig, sive Johannes de Almas), chema?i ca martori pentru trecerea mo?iei Pro?tea in proprietatea prepozitului Sibiului , Paul. Actul ar putea sugera c? satul ?mig a revenit lui Iacob, iar Alma fratelui acestuia, Ioan. Iacob, fiul lui Petru de Alma ?i Paulus, fiul lui Iacob de ?mig sunt martori, la punerea in posesia unei mo?ii a lui Paul de Baczmadaras. Documentul care ii men?ioneaz? a fost emis la 15 aprilie 1392 de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg .

Tezaurul de la ?mig [ modificare | modificare surs? ]

In locul numit Corbu ( Korbuj ) s-a descoperit fortuit, in dou? etape, in cursul anului 1880[4], un tezaur cu obiecte de aur (531,95 grame) ?i de argint, intrate ini?ial in colec?iile Muzeului Brukenthal din Sibiu, Muzeului Na?ional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca ?i a Muzeului Na?ional Maghiar din Budapesta (cea mai mare parte a pieselor). Informa?ii despre tezaurul de la ?mig au fost publicate la scurt? vreme dup? descoperire de Friedrich Teutsch in ziarul Romanul ?i in num?rul III al publica?iei Korrespondenzblatt der Vereins fur Siebenburgische Landeskunde , ap?rut? la Sibiu, in 1880[5]. Piesele au fost prezentate ulterior in Repertoriul arheologic pentru Ardeal al lui Iuliu Mar?ian[6].

Analize succinte ale pieselor din tezaurul descoperit la ?mig se g?sesc in c?r?ile Getica. O protoistorie a Daciei a arheologului Vasile Parvan[7] ?i Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumanien a lui Ioan Nestor[8].

Alte men?iuni ale tezaurului pot fi identificate in lucr?rile lui Roska Marton, Kurt Horedt ?i Dorin Popescu etc[9].

Obiectele de mici dimensiuni se aflau intr-un vas de bronz, care era a?ezat, la randul s?u, intr-unul de dimensiuni mai mari din ceramic?. Tezaurul este compus din aur brut (o bucat? de 43 grame), 26 de falere (lat. phalera = element de podoab? de form? rotund?), o br??ar? cu sec?iunea plan-convex?, 18 inele de bucl?, prinse in form? de lan?, 13 buc??i de sarm? spiralic? de aur, 158 de m?rgele din aur de diferite m?rimi ?i cinci m?rgele din argint.

Ultimii mo?ieri [ modificare | modificare surs? ]

Dincolo de podul peste valea ?migului se afl? un drum care urc? spre fostul conac al nobilului Tolnai (demolat in 1959) ?i la un grup de case, construite in imediata lui apropiere. Locul ales de familia nobiliar? Tolnai de Selyei pentru construc?ia conacului avea forma unui triunghi, limitat pe dou? laturi de v?i ?i pe una de un deal, care se curba ml?dios. Acolo au fost odinioar? grajdurile mo?ierului Papp Marton, fost locotenent de honvezi, decedat in 6 august 1893, ?i ale fiului s?u, Papp Kalman, proprietari ai conacului in?l?at de familia Tolnai. In spatele conacului se afl? zona ?eche?, unde slugile mo?ierului ?i-au construit candva c?su?e s?r?c?cioase. Papp Kalman, ultimul mare proprietar de p?mant din ?mig, era numit de localnici armeanul, pentru c? provenea din comunitatea armenilor din Dumbr?veni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai intr-un c?min confortabil, cu canalizare ?i electricitate furnizat? de moar?. Sub el, o pivni?? generoas? oferea ad?post nenum?ratelor recolte ob?inute pe intinsa sa mo?ie. Pe lang? moara cump?rat? de la Horvath Marton, ajuns? ulterior in proprietatea ob?tii din ?mig, mai avea o cas? mare, cump?rat? de ob?te ?i apoi de Nicolae Fetean.

Inaintea primului r?zboi mondial ?i a reformei agrare, Papp Kalman avea in ?mig mo?ie intins?, cu terenuri arabile, vie, p?dure ?i … automobil. Era activ in Asocia?ia cultural? maghiar? EMKE, fiind implicat in Adunarea jubiliar? din 8 septembrie 1911 . Reforma agrar? din 1921 i-a limitat mo?ia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iug?re 1479 stanjeni intravilan, 432 iug?re 30 stanjeni loc ar?tor, 5 iug?re 177 stanjeni fana?, 29 iug?re 810 stanjeni vie, 177 iug?re 335 stanjeni p?dure, 476 stanjeni teren neproductiv, in total 666 iug?re 107 stanjeni. Dar lovitura de gra?ie a primit-o, ulterior, de la o banc?. In plin? criz? economic? a avut proasta inspira?ie s? imprumute sume mari de bani, cu dobanzi ridicate (cca. patru milioane ?i jum?tate lei). Dup? 1936, Banca Evreiasc? din Media? care il creditase, i-a scos propriet??ile la licita?ie. Ob?tea ?migului dorea s?-i cumpere mo?ia, dar nu dispunea de banii necesari. Conform tradi?iei orale, un preot sas ar fi pl?nuit s? aduc? din zona Bra?ovului 50-60 de familii s?se?ti, pe care s? le a?eze pe mo?ia lui Papp Kalman. Banii pentru cump?rarea terenului urmau s? fie lua?i de la o banc? s?seasc? din Sibiu. Datoria urma s? fie achitat? de cei coloniza?i, e?alonat pe 10-12 ani, din vanzarea bunurilor ?i a terenurilor de?inute in zona de ba?tin?. In acest scop, o delega?ie a sa?ilor bra?oveni a vizitat casa parohial? evanghelic? de cateva ori. Lang? proprietatea intravilan a bisericii luterane locuia Iustin Man. Acesta a in?eles planul preotului sas ?i, pentru a-l z?d?rnici, a preg?tit o ceat? de feciori care, in timpul unei vizite a delega?iei bra?ovene, a lovit acoperi?ul casei parohiale cu pietre ?i lemne. Cand delega?ia a primit ploaia de pietre ?i amenin??rile cu moartea, s-a retras pe u?a din spate a casei parohiale ?i a renun?at definitiv la proiect. Dup? aceea, s-a format ob?tea satului ?mig (Cooperativa Ardeleana), care a luat asupra sa datoriile armeanului ?i p?mantul a fost vandut locuitorilor, fiecare cump?rand dup? puterea buzunarului. Ob?tea a r?mas cu o datorie important? la banc?, pe care a achitat-o in perioada infla?iei monetare din timpul celui de-al doilea r?zboi mondial. Lui Papp Kalman i-au r?mas casa, curtea ?i o gr?din? de 21 iug?re 1479 stanjeni. A murit s?rac, la aproape 90 de ani, l?sand in urma sa o so?ie b?tran?, s?rac? ?i bolnav?. Fiii care l-au mo?tenit, i-au demolat conacul, in locul s?u in?l?andu-se ast?zi cateva case.

Alt? cas? impun?toare se in?l?a in imediata apropiere a unui pod. Aceasta a apar?inut lui Horvath Marton, alt mare proprietar din ?migului anilor antebelici. De la el a fost cump?rat? de comunitate pentru a servi ca sediu al prim?riei in perioada interbelic?. Lang? ea a fost construit? cl?direa ?colii primare de stat ?i locuin?a directorului. Ceva mai sus, pe deal, se in?l?a odinioar? alt? cas? a familiei Tolnai, cump?rat? de comunitate cu destina?ia post de jandarmi. A fost demolat? prin 1959, iar barnele ei au servit ca material de construc?ie pentru cl?direa C?minului cultural.

Horvath Marton de?inea pe teritoriul satului ?mig, inaintea exproprierii de dup? primul r?zboi mondial, dou? mo?ii: una inscris? pe numele s?u, cu 307 iug?re 520 stanjeni, ?i alta impreun? cu so?ia sa, Roxer Jolan, cu suprafa?a total? de 289 iug?re 1381 stanjeni. Prima mo?ie, ceva mai mare decat cea de-a doua, avea un intravilan de 5 iug?re 1316 stanjeni, 225 iug?re 1115 stanjeni loc ar?tor, vie cultivat? pe 10 iug?re 826 stanjeni, p?dure de 63 iug?re 673 stanjeni ?i un iug?r 1390 stanjeni teren neproductiv. Cea de-a doua mo?ie se compunea din 7 iug?re 1306 stanjeni intravilan, 210 iug?re 1456 stanjeni arabil, 39 iug?re 1151 stanjeni fana?, 10 iug?re 98 stanjeni vie ?i 21 iug?re 570 stanjeni p?dure. Horvath Marton a murit in 1919, l?sand in urma sa cinci urma?i. Imediat dup? decesul lui Horvath Marton, in 1 noiembrie 1919 ?i 17 aprilie 1920, o parte din mo?ia lui din ?mig a fost vandut? de coproprietari lui Leontin Boian ?i altor localnici. Unul dintre urma?i, Horvath Pal, a plecat, in toamna anului 1919, in Ungaria, de unde s-a intors in noiembrie 1921. Aceast? deplasare i-a adus serioase prejudicii. A fost declarat absenteist ?i, conform Legii de reform? agrar?, i s-a confiscat partea din mo?ia tat?lui s?u care i se cuvenea. A ob?inut-o in instan?? dup? lungi demersuri ?i sume fabuloase cheltuite cu avoca?ii.

De la mica biseric? ortodox? cu hramul Sfintei Treimi, drumul se bifurc? ducand spre Valea Curciului (cu acces spre acest sat) ?i spre R?ri?te, un hotar aflat odinioar? in grija r?pandanului. Aici se afl? casele parohiale ortodox? ?i fost? greco-catolic?. In fa?a celei dintai se in?l?a impun?tor conacul inginerului Onoriu Tilea, fiul preotului greco-catolic Ioan Tilea. Biserica greco-catolic? a fost inclus?, in 1920, pe lista marilor proprietari de p?mant, a c?ror mo?ii au fost inventariate inaintea punerii in aplicare a legii de expropriere. De?inea in proprietate, la acea dat?, o suprafa?? total? de 51 iug?re 1387 stanjeni (2 iug?re 631 stanjeni intravilan, 43 iug?re 18 stanjeni ar?tor, 392 stanjeni vie ?i 6 iug?re 346 stanjeni p?dure). Mo?ie cu intindere semnificativ? avea, in 1920, ?i biserica luteran? din ?mig: 39 iug?re 1261 stanjeni (1 iug?r 1510 stanjeni intravilan, 31 iug?re 1222 stanjeni arabil, 1 iug?r 600 stanjeni vie ?i 4 iug?re 926 stanjeni p?dure) .

Biserica evanghelic? [ modificare | modificare surs? ]

Sa?ii din ?mig au construit in Evul mediu o biseric? , azi monument istoric, a c?rei vechime coboar? dincolo de grani?ele secolului al XIV-lea. Unii cercet?tori consider? ca prima biseric? a fost realizat? in secolul al XIV-lea, ea fiind ref?cut? in secolul urm?tor. Pentru aceast? interpretare pledeaz? un document datat 1390, care aminte?te de parochialis ecclesie beatae Mariae virginis de Somogyom. Ultima interven?ie substan?ial? asupra l?ca?ului de cult dateaz? din anul 1846.

Realizat? in stil gotic tarziu, biserica fost? Sfanta Maria are form? simpl? ?i este compus? din nav? ?i cor. Prezint? ins? o serie de particularit??i care-i dau autenticitate. Aceste tipuri de construc?ii se g?sesc peste tot in lumea sa?ilor acolo unde constructorii mici ?i f?r? preten?ii le-au in?l?at. Portalul principal al fa?adei de vest ?i cel de pe peretele sudic, terminate in arc frant, constituie tot ce au putut realiza mai bun me?terii pietrari din aceast? zon?. Interesant este c?, in ciuda propor?iilor reduse ale bisericii, nu s-a ?tirbit nimic din in?l?imea navei. Nava este int?rit? la exterior printr-o succesiune de contrafor?i in trepte, doi perpendiculari pe col?urile fa?adei principale ?i cate doi pe fiecare latur?. Pe peretele sudic s-au practicat dou? ferestre inalte ?i inguste, terminate in arc frant, care valorific? armonios ?i simetric spa?iul dintre contrafor?ii exteriori. Corul poligonal are patru ferestre similare cu cele ale navei, terminate in arc frant. Rozetele din partea superioar? a ferestrelor corului apar in adev?rata lor splendoare ornamental?, f?r? a sanc?iona in vreun fel restul construc?iei. Dimpotriv?, modalitatea lor de realizare ofer? bisericu?ei din ?mig o form? superioar?. Corul este neobi?nuit de mic la interior, dar boltit ingenios.

Amplasarea lui mai jos decat de obicei a dus la apari?ia unui arc de cerc extins care il separ? de nav?. Includerea unor contrafor?i in interiorul navei era necesar? datorit? extinderii bol?ii.

Pictura mural?, care impodobea pere?ii interiori ai edificiului, a fost scoas? la iveal? o dat? cu renovarea. Din 1515-1520 dateaz? altarul bisericii evanghelice din ?mig, aflat o vreme in patrimoniul Muzeului din Sighi?oara. Din 1956 se afl? la Muzeul Na?ional de Art? din Bucure?ti.

El se compune dintr-un scrin central, incadrat de dou? tablouri fixe, dou? aripi fixe, dou? canaturi mobile ?i o predel?. Scrinul con?ine o figur? de Madon? zvelt?, drapat? cu o mantie dispus? in dou? grupuri de falduri, pornind de la bra?ul stang pe care ?ine pruncul. Astfel, liniile converg c?tre micul Isus. Caracteristic este c? faldurile lungi, dominante, sunt intrerupte, in diferite puncte, de jocul cutelor m?runte, ecouri ale modului de realizare a drapajului din faza manierismului . Pe tablourile din jurul scrinului sunt identificabili: Sfanta Ana, Sfantul Gheorghe, Sfanta Margareta ?i regele ?tefan. Laturile interioare ale canaturilor poart? scenele Bunavestirea, Na?terea ?i Inchinarea magilor. In exterior ?i pe laturile fixe sunt zugr?vite opt scene din Patimi: Cina, Muntele m?slinilor, Biciuirea, Incoronarea cu spini, Ducerea crucii, R?stignirea, Luarea de pe cruce ?i Invierea. Pe predel? este reprezentat? Desp?r?irea lui Isus de Maria, scen? a?ezat? intr-un peisaj bogat, copiat dup? o stamp? a lui Albrecht Durer. Interiorul bisericii g?zduie?te acum un altar realizat in 1909, care a inlocuit altarul din secolul al XVI-lea. In cor se afl? piatra funerar? a lui Ioannis Tordai, cu inscrip?ie in limba latin?.

La sud de biseric? se g?se?te un turn clopotni?? din lemn, in care se p?streaz? dou? clopote medievale databile in secolul XVI. Ele sunt adev?rate capodopere artistice pentru puterea de produc?ie din acea vreme. Pe unul dintre ele s-a scris in relief, cu majuscule O rex gloriae veni cum. Tot la sud de l?ca?ul de cult se afl? cl?direa fostei ?coli confesionale evanghelice, azi biseric? greco-catolic?, ?i casa parohial? construit?, in 1871, de me?terul Johann Gunn, cu sprijinul Asocia?iei Gustav Adolf, a?a cum reiese de pe placa aflat? pe fa?ada vestic?. Dintr-un inventar al bisericii luterane, reiese c?, in 30 noiembrie 1928, parohia de?inea in l?ca?ul de cult o stran?, 14 b?nci, patru lustre, un harmonium, un potir ?i un pahar iar in ?coal? trei b?nci, o hart? ?i patru tablouri.

Pastorii care au slujit in biserica evanghelic? din aceast? comunitatea in primul secol de la reforma religioas? sunt vag cunoscu?i. Documentele p?strate amintesc de Johann Zingeli, prin anul 1675, Johann Czekelius - 1681, Michael Weber - 1694 ?i Michael Henrici - 1708. Acesta din urm? a murit in acest an - 1708. Dup? aceast? dat?, ?irul lor este cunoscut cu certitudine. Lui Michael Henrici ii urmeaz? Johann Fabritius, care activeaz? la biserica din ?mig in perioada 1708-1711, dup? ce anterior a fost diacon. Predicatorul Daniel Heinrichius vine la biserica evanghelic? din ?mig in anul 1711 ?i r?mane pan? la moartea sa, survenit? in anul 1744. Este urmat de Thomas Gutt I (1744-1759) ?i Thomas Gutt al II-lea (1759-1769). In perioada urm?toare pastori ai bisericii evanghelice au fost Johann Bell1770-1775), Stefan Schuster (1775-1776), Stefan Seivert (1776-1783). Daniel Schmidt, care i?i incepe activitatea in comunitatea evaghelic? in 1784 ?i r?mane in ?mig pan? in 1817. Dup? el, activeaz? perioade mai scurte Michael Zenn (1817-1823) ?i Johann Keltermann (1823-1830). Urm?torii doi s-au aflat in fruntea comunit??ii evanghelice pan? la moartea lor: Martin Caspari (1830?23.07.1853) ?i Michael Jobi (1853-05.09.1867). Ultimii doi pastori care ?i-au legat numele de ?mig sunt Johann Schuster (1867-1881) ?i Andreas Mild (1881-1901). Cel din urm? a activat inainte de a veni la ?mig in Giac?? ?i Media?. Ca filie a parohiilor din Bratei ?i apoi din Darlos, comunitatea evanghelic? din ?mig a fost p?storit? in perioada interbelic? de preo?ii Michael Orendi ?i Martin Bucholzer. Epitrop a fost Wilhelm Seiler, iar curator Gustav Muller.

Obiectiv memorial [ modificare | modificare surs? ]

Monumentul eroilor din primul ?i al doilea r?zboi mondial din satul ?mig este o cruce comemorativ? a?ezat? pe strada principal?, in apropierea bisericii ortodoxe Sfantul Petru ?i Pavel. A fost ridicat? in anul 1981, la ini?iativa localnicilor ?tefan Boian, Istrate Bucur, Ilarie Curcean, Toader Bucur ?i Emilian Boian. Monumentul este realizat din beton mozaicat ?i este imprejmuit cu un gard din metal. Sub inscrip?ia Intru slava eroilor neamului au fost trecute dou? liste cu numele eroilor din primul ?i al doilea r?zboi mondial. Eroii satului ?mig c?zu?i pe front in prima conflagra?ie mondial? au fost: Avram Ra?iu, Toader Muntean, Peter Martin, Minu Istrate, Pal Andreas, Simen Francisc, Ioan Man, Iustin Man, Axente Boian, Gheorghe Boian, Iosif Vere?, Ioan ?i?ei, Gheorghe Stroia, Ilie Ib??f?lean, Miklosi Istvan, Li?? Stroia, Alexandru David, Johan Schmidt, Alexandru Peter, Alexandru Vere?, Johann Muller, Daniel Melner, Martin Melner, Sombati Iosif. Monumentul eroilor din dou? r?zboaie mondiale din satul Giac?? a fost amenajat in vecin?tatea bisericii ortodoxe. Pe placa comemorativ? au fost inscri?i Ionu? Bleahu, Maxim Coldea, Geza Kovacs, Niculae Damian, Costic? Duca, Ioan Galea, Vasile Galea, ?tefan Istrate, T?nase Muntean, Toader Rotar, Pompei Savu, T?nase Stoica, Victor Stoica, Irofim Suciu, Ilie Vamo?iu, Dionisie Veb?r, Ioan Veb?r, ?tefan Veb?r, ?tefan Virca, Hanni Wiesel.

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Intrarea in localitate
• 
• 
  Capela greco-catolic?
• 
  ?coala
• 
  Biserica romano-catolic? ?Sfantul Ladislau Rege” ( 1822 )
• 
  Biserica ortodox? ?Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel”
• 
  C?minul cultural
• 
  Biserica reformat? ( 1864 )
• 
  Gr?dini?a
• 
  Biserica ortodox? ? Sfanta Treime ”
• 
  Biserica evanghelic? (monument istoric)

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de ?mig, Sibiu

Note [ modificare | modificare surs? ]

[1] Documente privind Istoria Romaniei C. Transilvania , veacul XIV, vol.  I (1301-1320), p. 272; vol. II, p.  146, p. 365; vol. III p. 288, p. 571. Documentul din anul 1317, care reprezint? prima atestare documentar? a satelor Alma ?i ?mig, este datat eronat in 1314, in volumul citat.

[2] Csanki Dezso, Magyarorszag Tortenelmi foldrajza a Hunyadiak Koraban , vol. V, p. 893.

[3] Iorgu Iordan, Nume de locuri romane?ti in Republica Popular? Roman? , p. 45-46.

[4] Dorin Popescu, Prelucrarea aurului in Transilvania inainte de cucerirea roman? , in Materialele ?i Cercet?ri Arheologice , II, Bucure?ti, 1956, p. 200, 204, 208-209.

[5] Friedrich Teutsch, in Korrespondenzblatt der Vereins fur Siebenburgische Landeskunde p. 110-111.

[6] Iuliu Mar?ian, Repertoriul arheologic pentru Ardeal , p. 666.

[7] Vasile Parvan, Getica. O protoistorie a Daciei , p. 329.

[8] Ioan Nestor, Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumanien , p. 120.

[9] Roska Marton, Erdely Regeszeti Repertoriuma , vol. I, p. 249-250; Kurt Horedt, in Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalisches Museum, IX-X, Sibiu, 1944, p. 100-109; Dorin Popescu, Die fruhe und mittlere Bronzezeit in Siebenburgen, p. 132.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, Comuna Alma - studiu monografic complex, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2014, ISBN 978-973-7709-84-4

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Dic?ionar de localit??i din Transilvania Arhivat in 18 iunie 2009 , la Wayback Machine .

v   ?   d   ?   m Bisericile sa?ilor din Transilvania   Jude?ul Alba B?lcaciu • Boz • Calnic (cetate) • Cenade • Garbova • Jidvei • M?n?rade • Pianu de Jos • Petre?ti • Reciu • ?ona • T?tarlaua • Valea Lung? • Veseu? • Vingard   Jude?ul Bistri?a-N?s?ud Albe?tii Bistri?ei • Arcalia • Bistri?a • Budacu de Jos • Cepari • Chirale? • Corvine?ti • Crainim?t • Dip?a • Domne?ti • Dorolea • Dumitra • Dumitri?a • Herina • Jelna • Lechin?a • Livezile • Monariu • Moru? • Petri? • Posmu? • Satu Nou • Sangeorzu Nou • Sl?tini?a • ?ieu M?gheru? • T?rpiu • Teaca • Unirea • Verme? • Vii?oara   Jude?ul Bra?ov B?rcu? • Beia • Bod • Bra?ov • Bune?ti • Cinc?or • Cincu • Ca?a • Codlea • Cristian • Cri? • Dacia • Dr?u?eni • F?g?ra? • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fi?er • Ghimbav • H?lchiu • H?lmeag • H?rman • Homorod • Lovnic • M?ieru? • Merchea?a • Me?endorf • Prejmer • Ra?nov • Roade? • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sanpetru • Seli?tat • ?ercaia • ?oar? • Ticu?u Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan   Jude?ul Hunedoara Or??tie • Romos   Jude?ul Mure? Apold • Archita • B?gaciu • Bato? • Cloa?terf • Cri? • Cund • Dane? • Daia-Mure? • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • M?gheru? • Ormeni? • Petelea • Reghin • Santioana • ?ae? • Saschiz • Seleu? (Zag?r) • Seleu? (Dane?) • Senereu? • Sighi?oara I • Sighi?oara II • Sighi?oara III • Stej?renii • ?igmandru • Uila • Vii?oara • Vulcan • Zag?r   Jude?ul Sibiu Agarbiciu • Agnita • Alma Vii • Al?ana • Apoldu de Sus • Apo? • A?el • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Br?deni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Car?a • Chirp?r • Cisn?die • Cisn?dioara (Sf. Mihail) • Cop?a Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Darlos • Dealu Frumos • Dobarca • Dupu? • Flore?ti • Gherdeal • Giac?? • Gusu • Gu?teri?a • Hamba • Ha?ag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighi?u Nou • Laslea • M?lancrav • Marpod • Media? • Merghindeal • Meti? • Mic?sasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moard?? • Mo?na • Movile • Nem?a • Netu? • Nocrich • Noi?tat • Nou • Nou S?sesc • P?uca • Peli?or • Prod • Pro?tea Mare (Tarnava) • R?v??el • Reti? • Richi? • Roandola • Ro?ia • Ruja • Rusciori • Ru?i • S?c?date • ?aro? pe Tarnave • ?eica Mare • ?eica Mic? • ?elimb?r • Slimnic • Slimnic (cetate) • ?mig • ?oala • ?omartin • Stej?ri?u • ?ura Mare • ?ura Mic? • T?lmaciu • Turni?or • ?apu • Valchid • Valea Viilor • V?rd • Vel? • Veseud (Chirp?r) • Vurp?r • Zlagna

v   ?   d   ?   m Bisericile maghiarilor ?i secuilor din Transilvania   Jude?ul Alba Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • B?r?ban? • Benic • Bucerdea Granoas? • Cetatea de Balt? • Ciumbrud • Cric?u • Ighiu • Lopadea Nou? • Ocna Mure? • Petrisat • R?de?ti • Rimetea • Ro?ia Montan? • Sancrai • Sanmicl?u? I • Sanmicl?u? II • Santimbru • Sebe? • ?ard • Teiu? I • Teiu? II • Tiur • Valea Lung? • Vin?u de Jos • Vurp?r   Jude?ul Bihor Abram • Albi? • Balc • Budusl?u • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodo? • Marghita I • Marghita II • Mi?ca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Po?oloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • S?cueni I • S?cueni II • S?lacea • S?lard • ?imian • ?i?terea • T?ma?da • T?uteu • Tileagd   Jude?ul Bistri?a-N?s?ud Beclean • Bozie? • Comlod • Delureni • Fantanele • Fantani?a • Malin • Matei • Nu?eni • Reteag • S?sarm • Strugureni • ?ieu • ?ieu Odorhei • ?intereag • ?irioara • Tonciu • ?ig?u • Uriu • Vi?a   Jude?ul Bra?ov Apa?a • Bra?ov • Cobor • F?g?ra? I • F?g?ra? II • Granari • Hoghiz • Ione?ti • Jimbor I • Jimbor II • Raco? • Satu Nou   Jude?ul Cluj Aghire?u • Aiton • Aluni? • Aluni?u • B?deni • B?de?ti • B?gara • Bic?latu • Bon?ida • Boteni • C?m?ra?u • C?pu?u Mare • C?pu?u Mic • C?tina • Campia Turzii • Ches?u • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Cium?faia • Cluj I • Cluj II • Corne?ti • Cuble?u Some?an • Cuzdrioara • Darja • Dej I • Dej II • D?baca • Diviciorii Mari • Dorol?u • Dumbrava • Feldioara • Fize?u Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Cri?ului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • M?n?stireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovene?ti • N?sal • Nima • Nire? • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • P?latca • Pl?ie?ti • R?scruci • S?ndule?ti • Sancraiu • Sic I • Sic II • Stejeri? • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Ungura? • Vaida-C?m?ra? • V?leni • Vii?oara • Vi?tea • Vlaha   Jude?ul Covasna Aita Mare • Aita Medie • Aita Seac? • Albi? • Araci • Arcu? • Baraolt • B??anii Mari I • B??anii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Bibor?eni • Bicfal?u • Bodoc • Brate? • Calnic I • Calnic II • Catalina • C?peni • Cernat • Chichi? • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelin?a • Ghidfal?u • H?ghig • H?tuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisn?u • Lunga • M?rcu?a • M?rtineni • Ojdula • Ozun • P?dureni • Petriceni • Poian • Raco?ul de Sus • Reci • Saciova • Sancraiu • Santionlunca • Sanzieni • Sfantu Gheorghe • Targu Secuiesc I • Targu Secuiesc II • Turia • Valea Cri?ului • Z?bala • Z?lan • Zoltan   Jude?ul Harghita Arm??eni • Atia • Atid • Avr?me?ti • Bisericani • Bodogaia • Br?de?ti • Car?a • Ciucsangeorgiu • Corund • Cozmeni • Cr?ciunel • Cri?eni • Cristuru Secuiesc • Cu?med • Daia • Darjiu • Dealu • Delni?a • Ditr?u I • Ditr?u II • Eliseni • Feliceni • Filia? • Firt?nu? • For?eni • Gheorgheni • Inl?ceni • Joseni • Leliceni • L?zarea I • L?zarea II • Lupeni • Luti?a • M?ti?eni • Medi?oru Mare • Mih?ileni I • Mih?ileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • P?ltini? • Pl?ie?ii de Jos • Poloni?a • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rug?ne?ti • Satu Mic • Satu Nou • Sandominic • Sanmartin I • Sanmartin II • Santimbru • Secuieni • ?imone?ti • ?umuleu Ciuc • T?rce?ti • T?ureni • Tarnovi?a • Teleac • Turdeni • Ulie? • Valea Stramb? • V?leni • Zetea   Jude?ul Hunedoara Baia de Cri? • Deva • Mintia • Or??tie • Pe?teana • Rapoltu Mare • Rau Alb   Jude?ul Maramure? Baia Mare • Baia Sprie I • Baia Sprie II • Cavnic • Campulung la Tisa • Co?tiui I • Co?tiui II • Co?tiui III • Sighetu Marma?iei • Some?-Uileac • T?u?ii de Sus • Vi?eu de Sus   Jude?ul Mure? Abud • Ac??ari • Ad?mu? • Agri?teu • Albe?ti • Apalina • Bahnea • Band • Bara • Berghia • Bordo?iu • Brancovene?ti • Breaza • Budiu Mic • C?lim?ne?ti • C?lug?reni • C?lu?eri • Candu • Ceua?u de Campie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cip?u • Corne?ti • Cotu? • Cr?ie?ti • Cuci • Cuie?d • Culpiu • D?mieni • Deaj • Deleni • Dumbr?vioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fantanele • Filpi?u Mare • Filpi?u Mic • G?l??eni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghine?ti • Gl?j?rie • Gogan-Varolea • Goreni • Gorne?ti • H?r?nglab • H?r??u • Hodo?a • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • M?d?ra? • M?gherani • M?trici • Mitre?ti • Mo?uni • Mureni • Nicole?ti • Papiu Ilarian • P?net • P?cureni • P?s?reni I • P?s?reni II • P?dureni • Peri? • Petrilaca de Mure? • Rigmani • Roteni • Roua • S?r??eni • Sancraiu de Mure? I • Sancraiu de Mure? II • Sangeorgiu de P?dure • Sanpaul • Sansimion • Santana de Mure? • Santana Nirajului • Sanv?sii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeri? • Suplac • Suseni • Targu Mure? • Tarn?veni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • V?lenii • V?lenii de Mure? • Ve?ca • Van?tori • Voivodeni   Jude?ul Satu Mare Aca? • Catedrala din Satu Mare • Palatul Episcopal din Satu Mare • T??nad   Jude?ul S?laj B?biu • Borla • Cehu Silvaniei • Co?eiu • Crasna • Cristur-Cri?eni • Horoatu Crasnei • Jebucu • Lompirt • Mese?enii de Jos • Mineu • Nu?fal?u • Petrindu • Recea • S?l??ig • Sf?ra? • ?imleu Silvaniei • Teti?u • Uileacu ?imleului • Zal?u • Zimbor   Jude?ul Sibiu Alma • Cop?a Mic? I • Cop?a Mic? II • Dumbr?veni • Media? • Mic?sasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • S?c?date • Sibiu