B?t?lia de la Ascalon
a avut loc la
12 august
1099
, ?i este considerat? a fi ultima ac?iune militar? a
Primei Cruciade
.
Crucia?ii
negociaser? cu
Fatimizii
din
Egipt
in timpul mar?ului c?tre
Ierusalim
, dar nu s-a ajuns la un compromis ? Fatimizii erau dispu?i s? cedeze
Siria
dar nu ?i
Palestina
, iar aceasta nu putea fi acceptat? de crucia?i, al c?ror scop era
Biserica Sfantului Sepulcru
din Ierusalim. Ierusalimul a fost capturat de la Fatimizi la 15 iulie 1099, dup?
un lung asediu
, ?i imediat crucia?ii au aflat c? spre ei se indrepta o armat? fatimid? cu scopul de a-i asedia.
Crucia?ii au ac?ionat rapid.
Godefroy de Bouillon
a fost numit
Ap?r?tor al Sfantului Sepulcru
la 22 iulie ?i
Arnulf de Chocques
, numit patriarh al Ierusalimului la 1 august, a descoperit o relicv? a
Sfintei Cruci
la 5 august. Solii Fatimizilor au sosit s? le cear? crucia?ilor s? p?r?seasc? Ierusalimul, dar au fost ignora?i. La 10 august, Godefroy a plecat cu restul crucia?ilor din Ierusalim c?tre
Ascalon
, la o zi distan?? de mers pe jos, in vreme ce
Petru Sihastrul
impreun? cu preo?ii
catolici
?i
ortodoc?i
s-au rugat ?i au f?cut o procesiune de la Sfantul Sepulcru la
templu
.
Robert al II-lea al Flandrei
?i Arnulf l-au inso?it pe Godefroy, dar
Raimond al IV-lea de Toulouse
?i
Robert de Normandia
au r?mas in urm?, fie pentru c? se certaser? cu Godefroy, fie pentru c? preferau s? afle ve?tile despre armata egiptean? de la propriile lor iscoade. Cand prezen?a egiptean? a fost confirmat? a doua, au plecat ?i ei. Lang?
Ramla
, s-au intalnit cu
Tancred
?i cu fratele lui Godefroy,
Eusta?iu
, care plecase in aceea?i lun? s? cucereasc?
Nablusul
. In fruntea armatei, Arnulf purta fragmentul din Cruce, in vreme ce
Raimond de Aguilers
purta un fragment din
Lancea Sfant?
, g?sit la
Antiohia
cu un an in urm?.
Fatimizii il aveau in frunte pe
vizirul
al-Afdal Shahanshah
, care comanda probabil 50.000 de solda?i (alte estim?ri vehiculate incep de la 20?30.000 la cifra exagerat? de 200.000 ap?rut? in
Gesta Francorum
). Armata sa era format? din
turci selgiucizi
,
arabi
,
per?i
,
armeni
,
kurzi
?i
etiopieni
. El inten?iona s? asedieze crucia?ii din Ierusalim, de?i nu adusese echipamente de asediu; el avea totu?i o flot? la dispozi?ie, ?i ea strans? in portul Ascalon. Num?rul exact al crucia?ilor este ?i el necunoscut, dar
Raymond de Aguilers
afirm? c? ar fi fost 1.200 de cavaleri ?i 9.000 de pedestra?i. Cea mai mare estimare este de 20.000 de oameni dar in acest moment al cruciadei este pu?in probabil s? fie adev?rat?. Al-Afdal ?i-a pus tab?ra in campia al-Majdal intr-o vale de lang? Ascalon, preg?tindu-se s?-?i continue drumul spre Ierusalim ?i s?-i asedieze pe crucia?ii de acolo, aparent f?r? s? ?tie c? ace?tia deja plecaser? s?-l intampine. La 11 august, crucia?ii au g?sit boi, oi, c?mile ?i capre p?scand lang? ora?, stranse acolo pentru a hr?ni tab?ra fatimid?. Conform prizonierilor lua?i de Tancred dup? o mic? ciocnire de lang?
Ramla
, animalele erau acolo pentru a-i incuraja pe crucia?i s? se impr??tie ?i s? jefuiasc? zona, ?i s? le fie fatimizilor mai u?or s?-i atace. Al-Afdal nu ?tia inc? faptul c? crucia?ii erau in zon? ?i nu se a?tepta la prezen?a lor. In orice caz, aceste animale au plecat cu ei a doua zi diminea??, f?cand ca armata lor s? par? mai mare decat era ea de fapt.
In diminea?a zilei de 12, iscoadele crucia?ilor au raportat pozi?ia taberei fatimide ?i armata s-a indreptat spre ea. In timpul mar?ului, crucia?ii fuseser? organiza?i in nou? divizii: Godefroy conducea flancul stang, Raimond pe cel drept, iar
Tancred
,
Eusta?iu
,
Robert de Normandia
?i
Gaston al IV-lea al Bearnului
formau centrul; ei erau imp?r?i?i in inc? dou? divizii mai mici, iar cate o divizie de pedestra?i mergea in fa?a fiec?reia. Acest aranjament a fost utilizat ?i ca linie de lupt? lang? Ascalon, centrul armatei fiind intre por?ile Ierusalim ?i Iaffa, dreapta aliniat? cu coasta
Mediteranei
, ?i cu stanga in dreptul por?ii Iaffa.
Conform majorit??ii relat?rilor (atat cre?tine cat ?i musulmane), fatimizii au fost lua?i pe nepreg?tite, iar b?t?lia a fost scurt?, dar
Albert de Aix
a spus c? b?t?lia a durat ceva timp ?i s-a dat in fa?a unei armate egiptene destul de bine preg?tite. Cele dou? linii de b?t?lie au tras cu s?ge?i una asupra celeilalte pan? cand s-au apropiat destul de mult incat s? lupte cu
suli?e
?i cu alte arme de man?. Etiopienii au atacat centrul liniei cruciate, iar avangarda fatimid? a reu?it s?-i flancheze pe crucia?i ?i s? le inconjoare ariergarda, pan? cand Godefroy a sosit s?-i salveze. In pofida superiorit??ii numerice, armata lui al-Afdal nu era atat de puternic? ?i periculoas? ca armatele selgiucide cu care luptaser? crucia?ii mai devreme. B?t?lia pare s? se fi terminat inainte s? fie preg?tit?
cavaleria grea
a fatimizilor. Al-Afdal ?i solda?ii s?i speria?i au fugit inapoi in siguran?a ora?ului fortificat; Raymond i-a urm?rit pe unii din ei in mare, al?ii s-au urcat in copaci ?i au fost uci?i cu s?ge?i, in vreme ce al?ii au fost c?lca?i in picioare in retragerea spre por?ile Ascalonului. Al-Afdal ?i-a l?sat in urm? tab?ra ?i comorile care au fost capturate de Robert ?i Tancred. Nu se ?tie ca?i crucia?i au murit, dar egiptenii au pierdut aproximativ 10?12.000 de oameni.
Crucia?ii ?i-au petrecut noaptea in tab?ra abandonat?, preg?tindu-se pentru un alt atac, dar diminea?a au aflat c? fatimizii se retrag in Egipt. Al-Afdal a fugit pe mare. Au jefuit cat au putut, luand ?i steagul ?i cortul lui al-Afdal, arzand restul. S-au intors la Ierusalim la 13 august ?i, dup? petreceri, Godfrey ?i Raymond au revendicat amandoi Ascalonul. Cand garnizoana a aflat despre disputa acestora, a refuzat s? se predea. Dup? b?t?lie, aproape to?i ceilal?i crucia?i s-au intors la casele lor in Europa, intrucat i?i indepliniser? jur?mintele de
pelerinaj
. La sfar?itul anului mai r?m?seser? poate doar cateva sute de cavaleri in Ierusalim, dar ace?tia au fost treptat sus?inu?i de noi crucia?i, inspira?i de succesul primei cruciade.
De?i b?t?lia de la Ascalon a fost o victorie cruciat?, ora?ul a r?mas sub controlul fatimizilor ?i garnizoana sa a fost repopulat?. A devenit baz? de opera?iuni pentru invaziile
Regatului Ierusalimului
din fiecare an care a urmat, ?i acolo s-au dus multe b?t?lii, pan? in
1153
cand a fost cucerit in cele din urm? de crucia?i dup?
asediul Ascalonului
.
- Albert de Aix
,
Historia Hierosolymitana
- Fulcher de Chartres
,
Historia Hierosolymitana
- Gesta Francorum
- Hans E. Mayer,
The Crusades
. Oxford, 1965.
- Raymond de Aguilers
,
Historia francorum qui ceperunt Jerusalem
- Jonathan Riley-Smith
,
The First Crusade and the Idea of Crusading
. Philadelphia, 1999.
- Steven Runciman
,
The First Crusaders, 1095?1131
.
Cambridge University Press
, 1951.
- Kenneth Setton, ed.,
A History of the Crusades
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
..
Madison, 1969?1989.