Ana Kansky
(n.
,
Lo?e
,
Comuna Vipava
,
Slovenia
? d.
,
Podgrad
,
Republica Socialist? Slovenia
,
RSF Iugoslavia
) a fost o
chimist?
?i inginer? chimist?
sloven?
, cunoscut? pentru faptul c? a fost prima persoan? care a ob?inut o diplom? de
doctor
la
Universitatea din Ljubljana
?i una dintre primele femei om de ?tiin?? din Slovenia.
[4]
[5]
Ana Mayer s-a n?scut in 1895 in satul
Lo?e
in familia latifundiarului Karl Mayer (originar din
Vipava
) ?i a so?iei sale, Ana Dejak (originar? din
Seno?e?e
). A urmat ?coala primar? la Vipava, apoi cursurile unui liceu pentru fete din
Ljubljana
, incheindu-?i studiile secundare la Gimnaziul Clasic din Ljubljana in 1914 ca una dintre primele fete c?rora li s-a permis s? frecventeze aceast? institu?ie. Pasionat? de ?tiin?e, ea a dorit s?-?i continue studiile la
Universitatea din Viena
, dar tat?l ei a refuzat s?-i pl?teasc? cheltuielile de ?colarizare deoarece ii promisese mamei ei pe patul de moarte c? nu o va trimite pe Ana la facultate. Pentru a nu-?i inc?lca aceast? promisiune, el i-a sugerat Anei s?-?i ca?tige singur? banii pentru plata taxei de ?colarizare, lucru pe care ea l-a f?cut culegand
caisele
de pe planta?ia familiei ?i vanzandu-le in ora?ele
Trieste
?i
Gorizia
. A urmat apoi studii de
chimie
(disciplin? principal?) ?i
fizic?
(disciplin? secundar?) la Facultatea de Filosofie din Viena (1914?1918).
[6]
Ea a tr?it modest la Viena, ca urmare a penuriei frecvente de alimente din cauza r?zboiului. A fost g?zduit? de o baroneas? austriac? care i-a oferit totu?i mult? libertate, a?a c? apartamentul ei a devenit un loc de intalnire pentru studen?ii sloveni din acea vreme. Ei au fost sus?inu?i de familia istoricului literar Ivan Prijatelj, care locuia la Viena, ?i, dup? un timp, s-a format un cerc social din care f?ceau parte Ana Mayer,
Marij Kogoj
?(
d
)
,
Sre?ko Brodar
?(
d
)
,
Milko Kos
?(
d
)
?i al?ii. Tan?ra sloven? a cunoscut, de asemenea, un deputat al provinciei
Litoralul austriac
, care i-a oferit un permis de vizitator in
Parlamentul Austriac
. A luat parte adesea, al?turi de prietena sa, Klavdija Gabrijel?i?, la ?edin?ele Parlamentului ?i a fost prezent? acolo atunci cand s-a citit
Declara?ia din Mai
(1917) prin care deputa?ii sarbi, croa?i ?i sloveni solicitau o mai mare autonomie a na?iunilor slavilor sudici din
Austro-Ungaria
, precum ?i la alte evenimente care au scos in eviden?? destr?marea imperiului.
[6]
Din cauza circumstan?elor care prefigureau dizolvarea statului dup? Primul R?zboi Mondial, Universitatea din Viena a adoptat un decret de exmatriculare a
studen?ilor slavi
in 1918, a?a c? Mayer a trebuit s? intrerup? studiile ?i s? se intoarc? la Ljubljana. Ea ?i-a reluat studiile in anul urm?tor, sub indrumarea profesorului Maks Samec, la nou-infiin?ata
Universitate din Ljubljana
?i, la 15 iulie 1920, ?i-a sus?inut teza de doctorat (
O u?inkovanju formalina na ?krob
-
Despre efectul
formalinei
asupra
amidonului
), devenind prima persoan? care a ob?inut titlul de doctor al acelei universit??i.
[6]
Potrivit unui studiu publicat in 1978 de
Universitatea din Padova
, ea a fost a 72-a femeie din lume care a ob?inut titlul ?tiin?ific de doctor.
[7]
Rezultatele cercet?rilor sale doctorale au fost publicate in revista german?
Kolloidchemische Beihefte,
in care Samec a fost men?ionat in calitate de coautor.
[4]
Experimentele sale minu?ioase au scos in eviden?? o problem? important? a chimiei organice la momentul respectiv - dac? formalina ar putea dizolva amidonul sau nu. Ea a dovedit c? formalina nu poate, ci doar
acidul formic
ca o impuritate obi?nuit?.
[8]
Mayer a devenit prima femeie membr? a colectivului academic al Universit??ii din Ljubljana, mai intai ca asistent de cercetare cu cateva luni inainte de sus?inerea doctoratului, apoi pe post de cercet?tor la Institutul de Chimie al universit??ii. Ea a publicat alte patru lucr?ri ?tiin?ifice in urm?torii doi ani. In 1921 s-a c?s?torit cu
Evgen Kansky
(
sl
)
[
traduce?i
]
, profesor la Facultatea de Medicin?. Cuplul a avut trei copii: Aleksej, Evgen ?i Nu?a. Ana Kansky a demisionat in 1922 din motive neclare - fie din cauza lipsei de fonduri, fie a c?s?toriei sau a primei sarcini.
[6]
[8]
In 1922 cuplul a deschis prima fabric? iugoslav? pentru producerea
eterului sulfuric
?i a altor produse chimice in localitatea
Podgrad
de lang?
Ljubljana
.
[6]
Ea administra compania
Dr. A. Kansky
, in timp ce so?ul ei coordona experimentele ce aveau loc in laboratorul chimic.
[9]
In 1929 so?ii Kansky au cump?rat cl?direa ?i instala?iile abandonate ale fostei fabrici
Osterberger Olfabrik bei Laibach
din Podgrad ?i le-au renovat, precum ?i ruinele unei fort?re?e din apropiere, unde au construit o caban?. Ei au electrificat ambele propriet??i.
[6]
[10]
In scurt timp au inceput s? produc? compu?i organici complec?i din materii prime domestice, in principal diferi?i
esteri
pentru
solven?i
.
[6]
Familia a p?strat, de asemenea, o cas? in Pia?a Krek din Ljubljana, unde avea birouri ?i un laborator, precum ?i un magazin. Afacerea lor s-a incheiat in timpul celui de-
al Doilea R?zboi Mondial
, atunci cand autorit??ile naziste au confiscat fabrica, dup? care compania a fost na?ionalizat? de guvernul iugoslav ?i a continuat s? func?ioneze sub numele Tovarna kemi?nih izdelkov Arbo (
Fabrica de produse chimice Arbo
).
[4]
[6]
Doctorul Kansky a fost nevoit s? se pensioneze, in timp ce ea ?i-a petrecut ultimii ani ai carierei ca profesor de chimie.
[8]
- ^
a
b
c
d
e
Kansky, Ana (1895?1962)
,
Primorski slovenski biografski leksikon
[*]
[[
Primorski slovenski biografski leksikon
|]]
, accesat in
- ^
a
b
]]
[[Categorie:Articole cu leg?turi c?tre elemente f?r? etichet? in limba roman?
- ^
https://www.slovenska-biografija.si/oseba/sbi923620/
- ^
a
b
c
Benedeti?, Anka (
).
?Kansky, Ana”
. In Jevnikar, Martin.
Primorski slovenski biografski leksikon: 19. snopi? Dodatek B ? L, 4. knjiga
. Gorizia: Gori?ka Mohorjeva dru?ba – via Slovenska biografija.
- ^
?First doctorate awarded in Ljubljana 100 years ago”
.
Slovenian Press Agency
?(
d
)
.
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
a
b
c
d
e
f
g
h
?elih, A.; Anti? G.M.; Puhar, A.; Rener, T.; ?uklje, R.; Verginella, M. (
).
Pozabljena polovica: portreti ?ensk 19. in 20. stoletja na Slovenskem
. Zalo?ba Tuma & SAZU. pp. 303?307.
ISBN
978-961-6682-01-5
.
- ^
Enciklopedija Slovenije
. Mladinska knjiga, Ljubljana 1987?2002
- ^
a
b
c
Senica, Sa?a (
).
?Kemi?arka, ki je povezala dva svetova”
[A chemist who merged two worlds].
Delo
?(
d
)
(in sloven?). Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
Dolenc, Sa?o (
).
?Do izobrazbe s prodajo marelic”
[Selling apricots to gain education].
Delo
(in sloven?). Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
?Oljarica in tovarna Arbo”
. Kulturno turisti?no dru?tvo Podgrad pri Ljubljani. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.