Lagos
city
,
port settlement
,
big city
,
metropolitan area
,
megacity
Golle imaa?e
| 1472
|
---|
Laamu innde
| Lagos
|
---|
Lesdinkeejum
| Lagos
|
---|
Demonym
| Lagosian
,
Lagotien
,
Lagotienne
|
---|
?emngal ngal sarwiisiiji leydi fu njoni haalude
| Inngilisjo
|
---|
Lesdi
| Naajeeriya
|
---|
Lamorde
| Naajeeriya
,
Southern Nigeria Protectorate
,
hautugo Naajeeriya
,
First Nigerian Republic
,
Colonial Nigeria
|
---|
Nder laamoore
| Lagos
|
---|
Hiiri-weeti pelle
| UTC+01:00
|
---|
Jonde kwa'odineto
| 6°27′0″N 3°24′0″E
|
---|
Hooreejo leydi
| Babajide Sanwo-Olu
,
Rilwan Akiolu
|
---|
Laawol ngol laamu anndani
| http://www.lagosstate.gov.ng/
|
---|
Hashtag
| Lagos
|
---|
Lagos
un berniiji maw?e n?er
Naajeeriya
?en e ?i?awre (?i?ire) gelle ?ur?e mawgu n?er
Afirika
, hawti e ?uu?irka yim?e ?un 15.4 milliyanji hawtir?e n?er gelle ?en tan. Lagos un?e kapital
Naajeeriya
haa say bowtal 1991 tokkiral bol?al sottinki ?un?e kapital yaari
Abuja
e ?er ?i caka lesdi ?in. ?i Lagos ?uu?irka gelleji ?in haa baano milliyanji 23.5 eno 2018, lattin?um ?un galliol mawgol n?er
Afrik
. Laagos un?i maw?um sanaa’or?i hebgo cede n?er caka ?en e hawtir?e jawdi ?un
Diiwal Lagos
e
Naajeeriya
?e fuu.
Gelle ?en man?itira baano ?iiruki, tuurodoy, ja??or?e kapital ?e
Afrik
?en e alamawal luumor?e gollital, jann?e, tufleeji, tittor?e laa?uki. Lagos e ?er galluje sappo n?er duuniyaru ?ur?e yawdu mawgu e berniiji. ?e megancio haa mari ?e nayi maw?e GDP ?er
Afrik
e guura go’o ?un ?e jay?e e resor?e deppe ndiiyam wee?i (belli) e ?er ge??al
Afrik
. ?e gelle Lagos ariyaaji un a maw?e inaare jann?e e biiruki caka n?er sahara
Afrik
.
Laagos un aslu jottori?e e?e awori kongi ?enndi ?un yimm?e yoruba n?er ?i ?arniwal 15th. ?i awori luusinii yaari n?e Island jooni nodda iddo n?en e yaari ?i maw?e jay?e joonnta Lagos Island. Awori un an?iraa?e luumo e gannci noddira ?um oko.
Sabo’e ?i ariyayi un jottori?i
Laamor?e An?a?e Oyo
?e no??iri ?um Eko daga ?e ?arnuwal 16th yaari caka ?un e ?arniwal 19th innde Eko toku?o?e un mo ?un hollini artuu?o mo awari finna?o taawa nyi??uu?o, Oba Ado; Eko n?e inn?e leddi ?e
Lagos
hann?e.
Laaos (portugisre ?e beelel) un inn?e dokkol emo nyii?ol mo
Potugal
. ?umfu n?er taariku distinor?e ?um ?e inn?e wuro yaari lambaaji ?un warri lasgol yoruba kongi jo??ori?e joffoma’en ?i ariyaaji. Tokkiri ?um artuugal nyi?gal e?e awori no??ira ?i artu?e diiwal gargol ?un?e no??ir?e hakkilo portugal e?er ?arniwal 15th.
Mo
Potugaal
gurtin?o ruy de sequeire ?o?orii?o ?e ?er aryawol ?er 1472, tokann?o ?e ge?al edaw ?e gelle lago?e curamo, ma’ana wee?u bellel ?un curamo. ?er artugal ?arniwal 19th ?e Britainko’en kab?i ?i rachaaki ?e Atlantic gilooto?e luumo ?um?e hirna
Afrik
squadron ko kelannto?e squadron ?en e?un ann?ira faago geeso yaari ban?ire portugies, America, Francio, e Cuuba luumo too?e e yaari ?i ?er anti luumotoo?e he??in?e ?er hawti hirnare
Afrik
coastawal mawgol hauti e ?uu?u?i ganshooji thon ?e tigguki e semben?e ?e fotti?e hann?e ?e hirna Afrik coastal daga
sierra leone
fuu ?e ?atal yaari ?e nijar delta (hann?e
Naajeeriya
) ?en e fottii?e fommbina e?e congo.
?er 1849, Britanko’en kollini John beeroji consul ?un ?e bias ?un benin e biafra e jonn?e mo jottori (e yuutir?e gomnaaku maako ?un fernando po) haa sai mo mayyi soi’ti ?er 1854.