Wikipedia, Entziklopedia askea
Frantzisko Agustin Murua Balerdi
[1]
(
gaztelaniaz
:
Francisco Agustin Murua Valerdi
;
Karrantza
,
1874
?
Bartzelona
,
1925eko
abenduaren 6a
) bizkaitar
kimikaria
izan zen.
Epifanio Murua Lopez farmazialariaren eta Manuela Balerdi Muruaren semea
[1]
[2]
, Karrantzako
Concha
auzoan jaio zen 1874an
[3]
. Urriaren 6an bataiatu zuten eta Frantzisko Agustin Tomas jarri zioten izena
[2]
.
Lehen ikasketak San Isidro Institutuan egin zituen. 1894an
Madrilgo Unibertsitate Zentralean
lizentziatu zen, ohiz kanpoko saria lortuz
[3]
. 1896an Kimika Organikoko eta Kimika Biologikoko katedretako laguntzaile bihurtu zen Farmazia Fakultatean
[1]
. 1901ean Kimika Organikoko Katedra lortu zuen
[3]
.
Hiru aldiz Alemania bisitatu zuen
Munichen
eta
Leipzigen
sintesi kimikoa
ikasteko
[1]
. A. Schaefferrekin batera, hainbat konbinazio organiko berri lortu zituen
[3]
.
Madrilgo Medikuntzako Akademiako kide urgazlea eta Bartzelonako Zientzien eta Arteen Akademiako kide osoa izan zen, baita Espainiako eta beste hainbat herrialdetako erakunde zientifikoetako kidea ere
[1]
.
Euskal Herrian unibertsitate bat sortzearen aldekoa zen
[4]
[5]
.
Mercedes Gaitero Santa Mariarekin ezkondu zen. Seme bat izan zuten, Agustin
[6]
.
1925eko abenduaren 6an hil zen Bartzelonan
[3]
[6]
.
- Estudio acerca de los glicerofosfatos
(1897)
[3]
- Cuestiones de Quimica biologica
(Madril, 1898)
[3]
- Nota quimica acerca de fluorocromo
(Madril, 1900)
[1]
- Programa razonado de un curso de Quimica Organica
(Madril, 1902)
[1]
- Curso de Quimica organica
(Bartzelona, 1903)
[3]
- Un curso del profesor Adoff Von Baeyer
(Bartzelona, 1905)
[3]
- Momentos importantes en la Historia de la Quimica Organica
(Bartzelona, 1907)
[1]
- La organizacion escolar como base de la Universidad
(Bartzelona, 1909)
[3]
- La quimica y la farmacia entre los egipcios
(Bartzelona, 1910)
[1]
- Tres anos en Alemania. Memorias de un pensionado
(Bartzelona, 1910)
- Compendio de Historia de la Quimica y la Farmacia
(Madril, 1912)
[3]
- Reorganizacion de la caridad y beneficencia publica
(1912)
[3]
- Historia critica literaria de la Farmacia y bibliografia farmaceutica
(Madril, 1912)
[1]
- Notas bibliograficas acerca de las mis notables farmacopeas
(Bartzelona, 1912)
- Del mundo de la ciencia. D. Jaime Ferran
(1913)
- El doctor D. Rafael Rodriguez Mendez
(1913)
- La Universidad Vasca. La Universidad euskara como organismo necesario para nuestra personalidad regional y para el solido fundamento de nuestra industria
(Bilbo, 1917)
[3]
- 1902: Alfontso XII.aren ordena zibilaren enkomenda
[3]