| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Prin
Magreb
(?i
Maghreb
,
Magrib
; in
arab?
????
, ?Vest“, derivat din verbul arab
gharaba
: ?a apune“ (
Soare
)) se in?eleg in primul rand cele trei ??ri
nordafricane
Tunisia
,
Algeria
?i
Maroc
,
Egiptul
[
necesit? citare
]
, par?ial ?i
Libia
?i
Mauritania
, care, pe baza istoriei lor, au multe tr?s?turi comune. In arab? prin
Maghreb
de regul? se in?elege
Marocul
, pentru c? este cea mai vestica ?ar? arab?.
O
zical?
arab? spune:
Maghreb este o pas?re sfant?. Trupul ei este Algeria, aripa sa dreapt? Tunisia, iar cea stang?, Marocul.
[
necesit? citare
]
Opusul Maghreb-ului este
Mashriq
-ul, ?Est“, ?R?s?rit”, derivat din verbul arab
sharaqa
: ?a r?s?ri” (
Soare
).
Ilustrarea
Istoriei de la Bayad ?i Riyad
; manuscris maghrebian,
secolul al XIII-lea
Ini?ial, culturile in Maghreb au fost de natur? pur african?. Cu extinderea
agriculturii
au ajuns in
Egipt
influen?e orientale ?i odat? cu extinderea culturii cardiale (sau impresso - neoliticul timpuriu in zona vest-mediteranean?) ?i in Maghreb. In Antichitate acesta a fost ini?ial sub influen?? fenician?. Cartagina, cel mai mare ?i puternic ora? fenician se afla in
Tunisia
. Dup?
R?zboaiele Punice
intreaga regiune a fost inglobat?
Imperiului Roman
. Cu extinderea
religiei islamice
in
secolul al VII-lea
, regiunea a intrat sub influen?? arab?, cu toate c? pan? ast?zi diverse minorit??i vorbesc limba autohton?
berber?
. Influen?a secular?, imediat urm?toare, a
Imperiului Otoman
a durat pe toat? perioada coloniz?rii europene, in secolele
al XIX-lea
?i
al XX-lea
. Grani?ele actuale ale ??rilor membre se bazeaz? par?ial pe decizii otomane ?i, par?ial, europene.
Localizarea Maghrebului in Africa
Uniunea Magrebului Arab (UMA) (in
arab?
Ittih?d al-Maghrib al-'Arab?
, in
francez?
UMA - Union du Maghreb Arabe
; in
englez?
AMU - Arab Maghreb Union
) este o asociere regional? de state din
Africa de Nord
, fondat? la
17 februarie
1989
. Uniunea este format? din
Algeria
,
Libia
,
Mauritania
,
Maroc
(f?r?
Sahara Occidental?
) ?i
Tunisia
, ?i i?i are sediul in
Rabat
,
Maroc
.
Anterior cre?rii, a avut loc o intalnire a ?efilor celor cinci state maghrebiene in iunie
1988
in
Zeralda
,
Algeria
.
Scopurile uniunii sunt cooperarea economic?, cooperare politico-cultural? intern? ?i extern?. Numeroase proiecte regionale, care erau planificate de mult timp, cum ar fi extinderea conexiunilor transmaghrebiene a c?ilor ferate, ?oselelor ?i conductelor, au putut fi continuate. Men?inerea valorilor suflete?ti ?i morale ale
Islamului
?i asigurarea identit??ii arabe, printre altele ?i prin schimb pedagogic de profesori ?i studen?i, institu?ii culturale ?i universitare comune.
Problemele UMA la punerea in via?? a proiectelor sunt prevederile legale diferite ale statelor membre, birocra?ia greoaie, schimburile comerciale reciproce sc?zute (numai trei procente ale exporturilor totale) ?i lipsa mijloacelor financiare. Pan? ast?zi nu s-a putut crea o uniune vamal?.
In
1991
, toate statele membre au acceptat un plan de ac?iune pentru integrarea economic? a regiunii, care trebuia s? conduc? pan? la o uniune economic?.
Readucerea la via?? a uniunii maghrebiene amenin?? s? e?ueze din cauz? c? normalizarea de lung? durat? a rela?iilor marocano-algeriene, inc? puternic tensionate din cauza conflictului cu
Sahara Occidental?
, se las? a?teptat?.
Din punctul de vedere al
Uniunii Europene
?i al cercurilor de elit? din Maghreb, din cauza valurilor de refugia?i din Melilla din vara anului
2005
, uniunii statelor maghrebiene ii revine chiar o importan?? actual?. Mai ales in Maroc exist? speran?a c? intalnirea din
1995
de la
Barcelona
a ??rilor membre UE ?i a multor ??ri mediteraneene ?i continuarea acesteia din perioada
27
-
29 noiembrie
2005
s? dea noi impulsuri cre?rii unei zone de
comer? liber
al ??rilor sud ?i est mediteraneene.
Schimburile comerciale intre ??rile maghrebiene s-au men?inut reduse:
Algeria
efectueaz? schimburi comerciale de doar 1,5 procente din comer?ul s?u exterior cu ??rile UMA (peste 60 de procente cu Uniunea European?),
Tunisia
, ca ?ara cea mai orientat? spre Maghreb numai ?ase procente (75 procente cu UE). (Date din anul
2000
.)
Pe lang?
limba arab?
literar? care este limba oficial? in toate statele maghrebiene, in mod uzual, sunt folosite diverse dialecte arabe care sunt, in bun? parte, reciproc inteligibile. Toate aceste dialecte au fost puternic influen?ate de
dialectele berbere
, iar mai tarziu de
limba francez?
?i, in unele zone, de
spaniol?
(nordul
Marocului
) ?i de
italian?
(
Libia
). Al?turi de dialectele arabe maghrebiene - ce formeaz? un grup distinct in cadrul dialectelor arabe moderne - in foarte multe regiuni ale Maghreb-lui se vorbesc dialecte berbere.
Limba maltez?
, limba oficial? a
Maltei
, a fost ini?ial un dialect maghrebian, care a fost, ins?, dezvoltat pan? la a fi o limb? standard modern?.
In anul
2002
[1]
, in
Algeria
,
limba berber?
(
tamazight
) a fost declarat? limb? na?ional? al?turi de
limba arab?
, care, ins?, r?mane singura limb? oficial? a statului
[2]
.