Franz Joseph al Austriei

Date personale
Franz Joseph al Austriei
Imp?rat al Austriei ?i rege al Ungariei
Imp?ratul Franz Joseph, in uniform? de husar, ca. 1905
N?scut	18 august 1830 Palatul Schonbrunn , Viena , Imperiul Austriac
Decedat	21 noiembrie 1916 (86 de ani) Palatul Schonbrunn , Viena , Austro-Ungaria
Inmormantat	Cripta Capucinilor din Viena
Cauza decesului	cauze naturale ( pneumonie )
P?rin?i	Arhiducele Francisc Carol al Austriei Prin?esa Sofia de Bavaria
Fra?i ?i surori	Arhiducesa Maria Anna de Austria [*] Maximilian I al Mexicului Arhiducele Carol Ludovic al Austriei Arhiducele Ludwig Viktor de Austria
C?s?torit cu	Elisabeta de Bavaria
Copii	Arhiducesa Sofia Arhiducesa Gisela Rudolf, Prin? Mo?tenitor al Austriei Arhiducesa Marie-Valerie
Cet??enie	Imperiul Austriac Cisleithania Regatul Ungariei [] Lander der Ungarischen Krone []
Religie	Biserica Catolic?
Ocupa?ie	politician monarh
Locul desf??ur?rii activit??ii	Viena ^[1] Bad Ischl ^[1]
Limbi vorbite	limba german? ^[2]
Apartenen?? nobiliar?
Titluri	duce imp?rat rege [*]
Familie nobiliar?	Casa de Habsburg-Lorena
Imn regal	Gott erhalte, Gott beschutze
Imp?rat al Austriei ; Rege al Ungariei ; Rege al Boemiei
Domnie	2 decembrie 1848 ? 21 noiembrie 1916
Predecesor	Ferdinand I
Succesor	Carol I
Semn?tur?

Modific? date / text

Franz Joseph I al Austriei (in roman? Francisc Iosif I , in german? Franz Joseph I. , in maghiar? I. Ferenc Jozsef , in ceh? Franti?ek Josef I , in croat? Franjo Josip I , in italian? Francesco Giuseppe I ), (n. 18 august 1830 , Viena - d. 21 noiembrie 1916 , Viena ) a fost: imp?rat al Austriei din Casa de Habsburg , rege al Ungariei ?i Boemiei , rege al Croa?iei , mare duce al Bucovinei , mare principe al Transilvaniei , marchiz al Moraviei , mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 pan? in 1916 .

Domnia sa de 68 de ani a fost a patra ca lungime dintre domniile din Europa, dup? cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Fran?ei , a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit ?i a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului .

Copil?ria [ modificare | modificare surs? ]

Francisc Iosif s-a n?scut la Palatul Schonbrunn din Viena , fiind primul n?scut al arhiducelui Francisc Carol Joseph (1802 - 1878), care era fratele mai tan?r al imp?ratului Ferdinand I al Austriei . Mama lui a fost Prin?esa Sophie Friederike Dorothee Wilhelmine de Bavaria (1805 - 1872).

Pentru c? unchiul s?u, imp?ratul Ferdinand, era bolnav psihic iar tat?l s?u nu era ambi?ios ?i era in varst?, tan?rul arhiduce "Franzl", a fost crescut de mama sa ca un viitor imp?rat, cu accent pe devotament, responsabilitate ?i sarguin??. Franzl ?i-a idolatrizat bunicul, der Gute Kaiser Franz , ca pe monarhul ideal, care a murit cu pu?in inainte ca Francisc Iosif s? implineasc? cinci ani. La varsta de 13 ani a inceput cariera militar? in rang de colonel in armata austriac?. A preferat s? poarte uniforma militar? aproape tot restul vie?ii. ^[3]

Francisc Iosif a avut trei fra?i ?i o sor?: arhiducele Ferdinand Maximilian (1832?1867), viitorul imp?rat al Mexicului; arhiducele Karl Ludwig (1833?1896) tat?l viitorului arhiduce Franz Ferdinand de Austria ; arhiducele Ludwig Viktor (1842?1919) ?i arhiducesa Maria Anna (1835?1839), care a murit la varsta de patru ani.

In urma demisiei prin?ului Metternich din pozi?ia de cancelar, in timpul Revolu?iei din 1848 , tan?rul arhiduce a fost numit guvernator al Boemiei la 6 aprilie, ins? nu a preluat niciodat? postul. In schimb, Franz a fost trimis pe front in Italia, al?turandu-se mare?alului Radetzky; a primit botezul focului la 5 mai la Santa Lucia. Curand, arhiducele a fost chemat in Austria, la mijlocul lui iunie fiind al?turi de familie la Innsbruck . La Innsbruck, Francisc Iosif a intalnit-o pentru prima dat? pe veri?oara lui primar?, Elisabeta , viitoarea lui so?ie (pe atunci, o feti?? de zece ani).

Dup? victoria asupra italienilor la Custoza la sfar?itul lunii iulie, Curtea s-a sim?it in siguran?? pentru a reveni la Viena , ?i Francisc Iosif a c?l?torit cu ei. Dar in termen de cateva luni, Viena p?rea din nou nesigur? iar in septembrie, Curtea a plecat din nou, de data la Olmutz, in Moravia. Alfred I, Prin? de Windisch-Gratz, influentul comandant militar din Boemia, era hot?rat s?-l vad? pe tan?rul arhiduce cat mai curand pe tron. Se credea c? un nou conduc?tor nu ar fi fost obligat s? respecte guvernul constitu?ional cu care Ferdinand a fost obligat s? fie de acord, ?i c? era necesar s? se g?seasc? un imp?rat tan?r, energic, pentru a-l inlocui pe amabilul, dar debilul imp?rat. ^[4]

La 2 decembrie, la Olmutz, prin abdicarea unchiului Ferdinand ?i prin renun?area la tron a tat?lui s?u, Francisc Iosif a succedat ca imp?rat al Austriei, la varsta de 18 ani. Numele de "Francisc Iosif" a fost ales in mod deliberat, in onoarea unchiului lui indep?rtat ?i imp?rat, Iosif al II-lea (1765-1790), care a fost considerat un reformator modern. ^[5]

Domnia [ modificare | modificare surs? ]

La inceputul domniei sale, Francisc Iosif a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg , care l-a indrumat spre neoabsolutism ?i spre ob?inerea unei pozi?ii de for?? in politica extern?. Campanii militare au fost necesare impotriva maghiarilor, care s-au r?zvr?tit impotriva autorit??ii centrale habsburgice in numele vechii lor libert??i. Francisc Iosif a abolit constitu?ia din 1849 ?i ?i-a m?rit atribu?iile guvernamentale in 1852 .

Dup? 1850 Francisc Iosif a trebuit s? accepte e?ecurile politicii externe austriece: R?zboiul Crimeii ?i ruptura de Rusia, precum ?i r?zboiul cu Sardinia din 1859, impotriva Casei de Savoia ?i a lui Napoleon al III-lea , cand a fost invins in B?t?lia de la Solferino .

Regresul a continuat cu infrangerea din r?zboiul austro-prusac din 1866 , care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar in 1867 .

La 18 februarie 1853 , la Viena , Francisc Iosif a sc?pat cu via?? din atentatul pus la cale de Janos Libenyi , un na?ionalist fanatic maghiar.

In 1878, in urma Congresului de la Berlin , Francisc Iosif a ob?inut administrarea fostei provincii otomane Bosnia-Her?egovina, pe care o anexeaz? in 1908.

Francisc Iosif a ini?iat modernizarea Vienei, prin demolarea fortifica?iilor vechii cet??i ?i construirea celebrului bulevard Ringstrasse pe terenul eliberat.

Intre 1848 ?i 1867 , Francisc Iosif a fost ultima persoan? care a ocupat func?ia de mare principe al Transilvaniei .

La 8 iunie 1867, la Buda, in Biserica Matyas , Francisc Iosif a fost incoronat ?i ca rege apostolic al Ungariei (1867-1916) ?i in aceast? calitate a aprobat legea privind incorporarea Transilvaniei in Ungaria, la 27 mai 1867 , punand astfel cap?t disensiunilor cu nobilimea maghiar?, prin crearea unui stat dualist: Austro-Ungaria .

In 1873, Francisc Iosif incheie cu Alexandru al II-lea , ?arul Rusiei ?i, ulterior, cu Wilhelm I , imp?ratul Germaniei, Alian?a celor trei imp?ra?i ca un acord consultativ intre cele trei imperii.

In 1892 a aprobat renun?area la vechiul sistem monetar bazat pe crei?ari, florini ?i taleri ?i trecerea la un sistem monetar modern, compatibil cu cel al Uniunii Monetare Latine , bazat pe coroana austriac? (divizat? in 100 de helleri).

In data de 27 septembrie 1896 a inaugurat la Or?ova (pe atunci, in Austro-Ungaria ), impreun? cu regii Carol I al Romaniei ?i Alexandru I al Serbiei , canalul navigabil de la Por?ile de Fier . In aceea?i zi a inceput o vizit? oficial?, de trei zile, in Regatul Romaniei .

Familia [ modificare | modificare surs? ]

La 24 aprilie 1854, la Viena , s-a c?s?torit cu prin?esa bavarez? Elisabeta de Wittelsbach (Sisi), veri?oara sa, care avea doar 16 ani. Sisi este foarte popular? in toat? Europa pan? in ziua de azi. C?snicia lor n-a fost una fericit?. Sisi nu s-a adaptat niciodat? la rigoarea vie?ii de la curte ?i intotdeauna a avut nein?elegeri cu familia regal?. Imp?r?teasa era o c?l?toare pasionat? ?i rareori era v?zut? la Viena.

Impreun? au avut 4 copii:

Sophie (1855-1857)
Gisela (1856-1932), m?ritat? cu Leopold al Bavariei
Rudolf (1858-1889), insurat cu Stephanie a Belgiei
Valerie (1868-1924), m?ritat? cu Franz Salvator , prin? toscan

Via?a personal? a fost pres?rat? cu drame familiale:

- Pe fratele lui mai mic, imp?ratul Maximilian al Mexicului, l-au detronat ?i executat revolu?ionarii mexicani.

- Primul s?u copil, arhiducesa Sofia, a murit la varsta de doi ani.

- La 30 ianuarie 1889, fiul s?u Rudolf, s-a sinucis la Mayerling, in urma unei drame pasionale.

- So?ia sa, Elisabeta, a fost asasinat? la Geneva de c?tre anarhistul italian Luigi Lucheni , la 10 septembrie 1898 .

De prin anul 1871 , el ?i so?ia sa au inceput s? doarm? in dormitoare separate. De atunci, el obi?nuia s? pun? servitorii s?-l trezeasc? la ora trei jum?tate diminea?a.

Ultimii ani [ modificare | modificare surs? ]

In 1885, Francisc Iosif a intalnit-o pe Katharina Schratt , actri?? care i-a devenit metres?. Rela?ia lor a durat pan? la sfar?itul vie?ii sale ?i a fost tolerat? de Sisi. Francisc Iosif a construit vila "Schratt" in Bad Ischl pentru ea, ?i de asemenea, i-a d?ruit un mic palat in Viena.

Dup? moartea fiului s?u Rudolf, mo?tenitor al tronului era nepotul s?u Arhiducele Franz Ferdinand . Cand Franz Ferdinand a decis s? se c?s?toreasc? cu o simpl? contes?, Francisc Iosif s-a opus ?i a insistat c? o c?s?torie morganatic? trebuie considerat? nevalid?, in privin?a ascensiunii la tron a viitorilor copii; nici m?car nu a participat la nunt?. Dup? acest eveniment, cei doi s-au displ?cut profund ?i nu mai aveau incredere unul in altul. Franz Ferdinand a fost asasinat in 1914.

Francisc Iosif I a fost martorul primilor 2 ani din r?zboiul ce avea s? pun? cap?t, printre altele, ?i imperiului s?u. Imp?ratul a murit la 21 noiembrie 1916 , la varsta de 86 de ani, la Palatul Schonbrunn ?i a fost inmormantat in Cripta Imperial? din M?n?stirea Capucinilor din Viena, dup? 9 zile, la 30 noiembrie. I-a succedat la tron imp?ratul Carol I al Austriei .

Motto-ul lui, ca suveran austriac, a fost: "Uni?i intru putere" ? nem?e?te: Mit vereinten Kraften ? latine?te: Viribus Unitis.

Arbore genealogic [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Atentatul asupra Imp?ratului Francisc Iosif I, 1853

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ ^a ^b ?Franz Joseph al Austriei” , Gemeinsame Normdatei , accesat in 2 aprilie 2015
^ CONOR [*] Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
^ Murad 1968 , p. 61.
^ Murad 1968 , p. 8.
^ Murad 1968 , p. 6.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikicitat

La Wikicitat g?si?i citate legate de Emperor Franz Joseph I .

Wikisurs? are text original legat de acest articol:

Emperor Franz Joseph I

Commons

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Franz Joseph I of Austria

Biography at WorldWar1.com
Details at Regiments.org
Genealogy Arhivat in 19 decembrie 2005 , la Wayback Machine .
Mayerling tragedy
Miklos Horthy reflects on Franz Josef
Internet museum of Emperor Franz Joseph I, Wilhelm II and First World War
Wien ? Attentat ? Kaiser Franz Joseph ? Lasslo Libenyi ? Graf O'Donnell ? Josef Ettenreich ? Geschichte ? Votivkirche Arhivat in 5 februarie 2013 , la Wayback Machine . at www.wien-vienna.at

Titluri regale
Franz Joseph al Austriei Casa de Habsburg-Lorena Na?tere: 18 august 1830 Deces: 21 noiembrie 1916
Predecesor: Ferdinand I & V	Imp?rat al Austriei Rege al Ungariei 1848?1916	Succesor: Carol I & IV
Func?ii politice
Predecesor: Ferdinand I al Austriei	Pre?edinte al Confedera?iei Germane 1849?1866	Succesor: Wilhelm I al Prusiei (Pre?edinte al Confedera?iei Nord Germane )

[23efe0012746e145c4fbb11c782b0043-1] ?Franz Joseph al Austriei” , Gemeinsame Normdatei , accesat in 2 aprilie 2015

[2c92575392d82c17f363400f38835fa8-2] CONOR [*] Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )

[FOOTNOTEMurad196861-3] Murad 1968 , p. 61.

[FOOTNOTEMurad19688-4] Murad 1968 , p. 8.

[FOOTNOTEMurad19686-5] Murad 1968 , p. 6.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]