한국   대만   중국   일본 
COJOCARI Vitalie » 2011 » December
The Wayback Machine - https://web.archive.org/web/20130528180056/http://cojocari.ro:80/2011/12/

Archive for December, 2011

P??ania cu taximetristul

R?m?sesem cu o promisiune: s? v? povestesc o p??anie care are leg?tur? cu taxime-TRI?TII din Bucure?ti. ?i, cum nu vreau s? m? prind? anul nou cu lucruri neterminate, m? voi ?ine de cuvant chiar acu’. S? incepem cu inceputul ?i ave?i ni?ic? r?bdare, poate trage?i ni?te inv???minte pre?ioase din intamplarea mea. A?adar, intr-una din zile mie ?i dragei mele so?ii ni s-a f?cut chef de un film. Eram ambii dup? o zi obositoare de munc? ?i aveam creierele stoarse, a?a c? alegerea ne-a c?zut pe ceva u?urel: “Cei trei muschetari”. Sincer, aveam o oarecare re?inere, nu-mi prea plac filmele in 3D. Sunt de mod? veche ?i prefer jocul actorilor in locul efectelor speciale obositoare pentru ochi. Filmul a fost ins? okey, cu dialoguri bunicele, cu presta?ie actoriceasc? pl?cut?. Pe scurt, o comedie americ?neasc?, dar parc? mai sp?lat?. La final ambii am c?zut de acord c? a meritat efortul de a fi venit la cinema ?i, relaxa?i, ne-am indreptat spre ie?irea din mall.

-

Pentru cine ?tie Bucure?tiul, eram in Militari, la mallul AFI Palace Cotroceni. Zic, lu?m repede un taxi ?i o tundem acas?, c?ci ?i maine e o zi de munc?. In fa?a mallului era un rand de ma?ini. Cercetez cu aten?ie u?a unui taxi, observ un tarif omenesc, 1,39 lei pe km. Dar, cand s? urc?m in ma?in?, m? str?fulger?, ia s? m? mai uit eu o dat? pe portier?. Cand colo, ce s? v?d? Firma, pe numele ei Arsenal, inventase o metod?, i-a? spune istea?? dac? nu ar fi ilegal?, de p?c?lire a clien?ilor. Adic?, scria cam a?a: A rsena l,3.9; cu precizarea c? punctul dintre 3 ?i 9 era imperceptibil. Voi ce pricepe?i de aici? Probabil ceea ce am in?eles ?i eu in prim? instan??, c? tariful este de 1.39. Ei bine, nu. Tariful este de 3.9, iar L-ul acela crea o confuzie care, evident, convine firmei de taxi. Ii spun ?oferului, nu v? sup?ra?i, tariful este de 3.9? Imi confirm? cu un zambet cinic. V? mul?umim, dar vom mergem cu alt taxi. Cum vre?i, fu r?spunsul tipului.

-

Ii zic so?iei, fuuu, ce era s? ne-o fur?m! Ce bine c? mi-a sunat clopo?elul din cap. Intre timp g?sisem un alt taxi. De data asta avea tariful f?r? “iepura?i”. Numai c?, atunci cand am deschis u?a s?-l intreb dac? este liber, mi-a r?spuns de m-a l?sat masc?. Zice, b?, dar ?ie unde i?i trebuie? Ini?ial am crezut c? m? cunoa?te ?i de aceea m-a abordat familiar. Pe urm? ins? mi-am dat seam? c? printre cunoscu?ii mei nu are nimeni o fa?? atat de resping?toare incat s?-mi doresc s-o sparg dintr-o lovitur?. Oricum, am inghi?it afrontul ?i i-am r?spuns politicos, de parc? in fa?a mea st?tea chiar Papa de la Roma, dar nu un jeg de om. Zic, la Dristor. Mar? b? de aici, c? nu am chef s? merg in direc?ia aceea. Asta ar fi scos-o din s?rite pan? ?i pe Maica Tereza, ins? nu ?ti?i cat? t?rie de caracter am eu. A?a c? i-am spus civilizat, politicos c? nu are dreptul s? refuze clien?i, doar este in serviciul public ?i c? ar fi bine s? vorbeasc? un pic mai frumos. De?i nici gand nu aveam s?-l mai ocup dup? manifestarea comportamentului s?u pu?in zis necioplit, n-am vrut s? aib? impresia c? i?i poate permite orice.

-

Am inchis portiera, n-am trantit-o ?i nici n-am zis nimic in plus. Nu de alta, dar jegul injura de mama focului in ma?in?. Era o sear? prea relaxat? ca s? o stric printr-o ceart? cu un nesim?it. Dar cand s? ne dep?rt?m de taxi, s? mai tragem un loz, poate aveam noroc s? d?m peste cineva care nu incearc? s? ne fure ?i are 7 ani de acas? - taximetristul, adic? jegul injur?tor, coboar? din ma?in?. Veni ?int? spre mine cu v?dita inten?ie de a incepe o b?taie. Psihologii spun c? atunci cand ne sim?im in pericol, in momentul in care, de pild?, suntem ataca?i, ca s? ne protej?m psihicul, creierul nostru dedubleaz? personalitatea. In condi?ii de stres maxim ?i se pare ireal ce se intampl?. Obi?nuim s? zicem in aceste cazuri “parc? nu mi se intampla mie”. Ei bine, toat? scena mi se p?rea c? am urm?rit-o dintr-o parte. Iat? ce am v?zut. Un tan?r b?rbat, cu so?ia in spatele s?u, era atacat de un taximetrist. Nu o s? v? vin? s? crede?i, dar totul are ?i o component? hazlie. Tan?rul, adic? eu, era mult mai inalt decat jegul. De?i, s? ?ti?i, nu m-am considerat niciodat? inalt. Am 1,78 m, ins? pe lang? jeg m-am sim?it ca un Goliat. Evident, micu?ul nu era nici de departe David. A?adar, atacatorul a incercat s? sar? ca s?-l prind? de gat pe tan?r, numai c? acesta a f?cut un pas in urm?, ?i l-a impins pe micu?ul jeg. Nici nu l-a impins tare. Oricum, jegu?ul era s? cad?. Cam atat de la persoana a treia.

-

Imediat am luat decizia s? sun la poli?ie: doare eram cel atacat de?i vorbisem politicos. Cu mana intins?, ca neghiobul pitic s? nu se poat? apropia, i-am zis c? il reclam. Dansul a avut bun?voin?a de a-mi permite s? sun la poli?ie, nu inainte, desigur, de a m? trimite la ni?te adrese mult prea personale ca s? le expun aici. Sun la 112. Alo, vreau s?-mi face?i leg?tura la poli?ie. Poli?ia: da, ce s-a intamplat? Eu: am fost atacat de un taximetrist, care e acum in fa?a mea ?i m? ?i injur?, ce-mi recomanda?i s? fac? Tanti de la cel?lalt cap?t al linie imi r?spunde impasibil?, r?mane?i acolo, v? trimit un echipaj. In numai 5 secunde jegul nan s-a urcat in taxi ?i dus a fost. Poli?ia a venit in 20 de minute. Am stat acolo ?i am inghe?at ca un ?ur?ure pan? s? apar?. Grav este c? intre timp m-au mai incol?it ca?iva taximetri?ti sup?ra?i, hai, dom’le, dar ce ?i-a f?cut? ?i ce dac? a vrut s? te ia de gat? Trebuie s? suni pentru asta la Poli?ie? A, zic eu, dumneavoastr? a?i fost martor, a?i v?zut ce s-a intamplat? Nuuu, da de unde, au ridicat din umeri colegii jegului. Noi abia am sosit, nu ?tim ce s-a intamplat. P?i, de unde ?ti?i c? a vrut s? m? ia de gat, intreb eu? N-am v?zut nimic, nu ?tim ce s-a intamplat, au continuat refrenul. Nici n-au terminat de zis c? au urcat in ma?ini ?i au u?chit-o. In doar 10 secunde toat? parcarea de taxi era goal?.

-

In sfar?it vine ?i cavaleria, ap?r?torii ordinii publice, doi poli?i?ti. Le explic ce s-a intamplat cl?n??nind din din?i ?i de frig, ?i de sup?rare c? m-au ?inut atata. Mai bine plecam acas?. Ave?i locuri v?t?mate? Fu intrebarea ?ocant? a poli?istului. Nu, n-a prea avut cum s? m? otanjeasc?, le spun ?i le repet povestea de la cap?t. In timp ce le in?iram faptele am z?rit un lic?r de dezam?gire in ochii lor. Mi-au ?i zis direct: “Era bine s? fi avut vreun ochi tumefiat, hainele sfa?iate, gatul ro?u.” A?a, au continuat ei, nu avem ce s?-i facem de?i avem num?rul de inmatriculare al ma?inii ?i ?tim cine e. Am r?mas interzis! Am aflat in cele ce urmeaz? c? tot ce puteam face era s? mergem la poli?ie ?i, pe lang? declara?ia dat? ?i semnat? deja pe loc, trebuia s? mai depun o plangere. Aten?ie, poli?ia nici a?a nu ar fi avut ce s?-i fac?. Intre timp frigul a f?cut ca sim?ul cet??enesc, corectitudinea mea s? se mic?oreze. A sc?zut atat de mult in intensitate, incat le-am mul?umit poli?i?tilor pentru efort ?i le-am spus c? ne mai gandim dac? o s? depunem o plangere inutil?.

-

In sfar?it, dup? aproape 2 ore de la terminarea filmului am plecat ?i noi de la mall. Pe lang? bagajul cinefil, ne-am umplut de experien?a de via??. Morala p??aniei: majoritatea taximetri?tilor din Bucure?ti sunt ni?te jeguri. Doi, niciodat? nu veni?i cu p?reri proprii in discu?iile cu jegurile de taximetri?ti. Trei, dac? iese totu?i scandal, l?sa?i-l s? v? cresteze cu briceagul sau m?car l?sa?i-l s? v? apuce zdrav?n de gat, asta ca s? lase urme atat de necesare poli?i?tilor romani pentru o anchet? demn? de FBI! Glumesc, evident trebuie s? evita?i scandalul - oricum dumneavoastr? o s? fi?i cel vinovat, chiar dac? a?i fost corect. Patru ?i cel mai important, fra?ilor, face?i mai bine comanda prin telefon din timp ori lua?i-v? ma?in?!

Vladimir Voronin, inl?crimat la funeraliile lui Kim Jong-il: “Voi construi o Coree adev?rat? ?i in Europa”

Fostul pre?edinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin s-a recules ast?zi la moa?tele liderului nord coreean, Kim Jong-il. Vladimir Voronin a fost invitat chiar de c?tre familia defunctului pre?edinte pentru a participa la funeralii. Liderul comuni?tilor moldoveni a venit cu un buchet de trandafiri “di la Moldova” ?i a fost inso?it de fiul s?u, cel care, potrivit jurnali?tilor str?ini, ii va lua locul dup? moarte la carma PCRM.

-

Imediat dup? ceremonii, Vladimir Voronin a ?inut ?i un discurs. V?dit emo?ionat ?i cu lacrimi in ochi, fostul ?ef de stat moldovean a men?ionat c? apreciaz? foarte mult atat regimul de la Phenian, cat ?i rela?iile istorice de prietenie ce leag? poporul moldovenesc de cel nord coreean: “Pe vremea in care am condus ?ara, Republica Moldova era numit? Coreea Europei. Este adev?rat, acest statut onorific ne-a fost atribuit prematur ?i mai aveam de muncit pan? s?-l atingem. Din p?cate nu am reu?it - o revolu?ie finan?at? de americani ?i du?manii no?tri direc?i, rumanii, nu ne-a permis s? ducem la sfar?it idealul comunist pe care, am v?zut cu ochii mei, l-a?i ridicat in ?ara dumneavoastr?. Regret plecarea dintre noi a celui mai mare om politic, scriitor, savant, general, sportiv, cant?re?, pilot, pictor ?i nu in cele din urm?, cinefil, Kim Jong-il ?i, cu aceast? ocazie, vreau s? v? promit un lucru - imediat ce vom reca?tiga puterea in ?ara mea, vom construi o Coree adev?rat? ?i in Europa. Jur, de data aceasta nimeni nu ne va mai lua puterea.”

-

Referinduse la problemele de acas?, Vladimir Voronin s-a ar?tat convins c? niciun comunist adev?rat din Moldova nu va vota pentru un pre?edinte tr?d?tor, democrat. In aceste condi?ii alegerile anticipate trebuie s? fie gr?bite, asta pentru ca nobilul obiectiv fixat in Phenian s? fie atins in scurt timp. Solicitat de jurnali?ti s? aprecieze mausoleul pre?edintelui defunct, Vladimir Voronin a precizat c? ?i-ar dori ?i pentru sine unul la fel, dar care s? ?in? cont de tradi?ia moldoveneasc?: “un mausoleu moldovenesc trebuie s? arate ca un beci. Desigur, la intrare este obligatorie o piatr? funerar? din granit, cu poza mea, ins?, in interiorul construc?iei, de-a lungul pere?ilor beciului-mausoleu, trebuie s? stea in?irate butoaie cu vin ro?u. Pe jos s? fie pres?rate a?chii de lemn, ca s? absoarb? vinul v?rsat de moldoveni in cinstea mea, dup? ce vor fi dat peste cap cate un p?h?rel.”

-

In interviul acordat pentru televiziunea Coreean?, fostul pre?edinte s-a ar?tat extrem de incantat de profesionalismul jurnali?tilor coreeni, care i-au prezentat ?i intreb?rile, ?i r?spunsurile, dand dovad? de o inalt? conduit? jurnalistic?. In plus, liderul PCRM ?i-a reiterat disponibilitatea s? copieze sistemul de succes al comunismului coreean ?i in Republica Moldova, precizand in acela?i timp c? moldovenii ?i coreenii sunt practic fra?i. Ca dovad?, Vladimir Voronin a adus de la Chi?in?u un cor de bocitoare profesioniste, care au impresionat func?ionarii locali prin ardoarea cu care plangeau ?i cu decibelii bocetelor. ?ong Pong, ?eful Departamentului pentru Planset Colectiv al Ministerului de Propagand? Corporatrist? a declarat pentru agen?ia de pres? China Nou? c?: “Varvara Nikolaevna ?i Eleonora Fedoseievna, cele mai experimentate bocitoare, au acceptat deja propunerea de a fonda UBC, Universitatea Bocitoarelor din Coreea, in scopul de a instrui popula?ia tan?r?, in vederea plangerii cum se cuvine a liderilor marcan?i.”

-

La intoarcerea in Republica Moldova, impresionat de atmosfera cald? din Coreea, pre?edintele Partidului Comuni?tilor din Moldova a ?inut s? precizeze c? a decis cine il va succede la putere, dar informa?ia va fi comunicat? de c?tre domnia sa abia pe patul de moarte. Asta pentru a-l feri pe cel ales de eventuale atacuri raider asupra b?ncilor, firmei de construc?ii, restaurantelor de tip fast food pe care le de?ine ?i pe care le-a c?p?tat prin truda poporului muncitor.

( sursa: Moldbred, 29 decembrie 2011, Phenian )

O jum?tate de veac

Toat? via?a mea am avut un singur erou. Poate al?ii se visau Supermani, pilo?i intergalactici, Zorro, eu, ins?, vroiam s? fiu ca tata. Dac? l-a?i cunoa?te, mi-a?i da dreptate. N?scut in perioada gri a comunismului anilor ‘70, venind?dintr-o familie uria?? chiar ?i pentru vremurile acelea: 13 copii,?f?cand armata in taigaua ruseasc?, p?rea pentru mine nu un om, ci?un supraom, un munte, un fenomen al naturii. Cat eram mic credeam c? anume voin?a sa aduce nori de ploaie, face p?mantul s? se roteasc? ?i soarele s? apar? la r?s?rit. Fizic, era cel mai puternic om pe care il cuno?team. ?i chiar era. Cu o singur? man? ne ridica pe to?i, pe mine ?i pe fra?ii mei, iar cu cealalt? pe mama ?i ne-ar fi putut duce a?a kilometri intregi. ?i acum, probabil, c? m? pune cu mana stang? pe spate f?r? mare efort.

 

Dac? ar fi lovit un taur intre coarne, mi-ar fi fost mil? de animal. Dac? ar fi lovit peretele unei case, in locul proprietarului?a? fi chemat asigurarea s? m? desp?gubeasc?. Schwarzenegger, Stallone, Van Damme? Nu, tata. El era eroul care punea r?ul pe fug?, eroul sub supravegherea c?ruia m? sim?eam in cea mai mare siguran??. Nu exista om de care tata s? se team?. Curajul s?u m-a inspirat mult. Am ?tiut de pe atunci c? sunt un lupt?tor. Datorit? lui am ?tiut c? trebuie s? fiu cel mai bun oriunde m-a? afla.

 

Era ?i este un uragan dac?, s? zicem, cineva i-ar fi pus in pericol copii, so?ia, apropia?ii. Nu era ?i nu exist? for?? s?-l opreasc?. Poate doar b?trane?ea… Altfel, este un moldovean cump?tat, care i?i gande?te hot?rarile importante cu minte rece ?i indelungat. Dac? nu ar fi fost corect, dac? nu ar fi iubit adev?rul, era un politician de prim? man?. Este genul de lider carismatic, iar prezen?a sa in orice adunare il pozi?ioneaz? tot timpul in centrul aten?iei. Mereu am vrut s? fiu ca el in rela?ia cu oamenii. ?tie s?-i pun? la punct pe cei mizeri, pe cei neru?ina?i, idio?i, la urma urmei. In acela?i timp, ii respect? pe merituo?i, ii ajut? pe am?ra?i. ?tie s? fie demn cu cei importan?i, s? se fac? respectat de poten?ii zilei, vremurilor. A?a este el. ?tie s? se impun?.

 

S? v? mai zic c? a inv??at s? cante la armonic?, acea garmo?c? ruseasc?, singur ?i dac? ascult? o melodie o dat?, de dou? ori, poate s? o interpreteze deja? Natura l-a inzestrat ?i cu acest talent. Niciodat?, ins?, nu a cerut nimic de la nimeni. A lucrat toat? via?a ?i tot ce are a ob?inut prin propria inspira?ie ?i transpira?ie. Ast?zi a implinit 50 de ani, o jum?tate de veac. Este inc? eroul meu ?i a?a va fi tot timpul. Voi fi tata, asta cu siguran??. Tare mi-a? dori ca ?i eu s? fiu eroul copilului meu. Apropo, Iacob, numele tat?lui meu, vine din ebraic? “akev” care in traducere inseamn? “c?lcai”. Numai c? pentru mine nu a fost niciodat? “c?lcaiul lui Ahile”, mai curand a fost punctul meu forte! Pentru c? atunci cand nu prea ?tiu ce decizie s? iau, m? gandesc, ce ar fi f?cut tata? M? ajut?. La mul?i ani, tat?!

Dou? Moldovioare certate: 25 versus 7

Vorbesc cu tata la telefon, s?rb?tori?i ast?zi Cr?ciunul? Nu, imi zice tata. Habar nu am de ce l-am intrebat. De parc? in satele Moldovioarei s-a schimbat ceva de pe vremea copil?riei mele. In timpurile cand abia ajungeam la clan??, Cr?ciunul venea dup? Revelion. Nu v? zic cat de tare am fost??ocat mai tarziu, cand am realizat c? restul lumii s?rb?tore?te Na?terea pe 25 decembrie.

-

Vorbeam pe facebook cu prietenii de prin Chi?in?u. Avusem aceea?i curiozitate: ce s?rb?tori?i ast?zi, Cr?ciunul sau doar Sfanta Duminic?? Mi-au confirmat c? sunt pe “stil nou”, c? fac ast?zi carna?i, sarmale, r?cituri, doar e Merry Xmas! V? m?rturisesc c? ii suspectez de un fel de dualitate. Adic? sunt pe stil vechi ?i pe cel nou. Dar, in afar? de originalit?, aceast? dualitate cre?tineasc??este ?i comod?. Pe 25 decembrie stau acas?, se bucur? de cadourile de sub brad in familie. Pe 7 ianuarie - in musafirie.

-

Dac? nu ar fi fost ru?ii, care au inventat Anul Nou pe Stil Vechi, aveam o incurc?tur?. Te pomeneai c? nu ne d?dea in cap s? s?rb?torim de dou? ori: pe 25 dec. ?i pe 07 ian.?! De?i, eu cred cu t?rie in faptul c? moldovenii sunt al naibii de pricepu?i la s?rb?tori. Nu ar fi ratat ocazia s? se bucure de dou? ori de una dintre cele mai frumoase zile din an. Dar?s? l?muresc lucrurile. Nu am nicio problem? nici cu primii, nici cu cei de pe stil vechi. Doar nu vre?i s? incep a-mi renega dulcea mea copil?rie! Pe de alt? parte, nu sunt nebun ca s? nu zic ?i eu “Cr?ciun fericit!” pe 25 decembrie, mai ales c? Bucure?tiul s-a imbr?cat in straie de s?rb?toare!

-

A?adar, nu m? deranjeaz? c? exist? cele dou? Moldovioare: una de 25, alta de 7! M? sup?r? altceva, c? ele nu se pot imp?ca. ?i ce dac? e?ti pe rit vechi? ?i ce dac? s?rb?tore?ti pe 25? B?i, important este c? s?rb?tore?ti. Po?i s-o faci ?i de dou? ori dac? te ?ine punga! Nuuuu! Ne-am imp?r?it in cele dou? Moldovioare ?i -?r?zboi, nene! De parc? nu aveam alte?motive de ceart?! Facebook-ul e plin de moldoveni care se injur? cand afl? pe ce dat? s?rb?toresc. Spirit ciob?nesc… mioritic. Imp?ca?i-v?, b?i! Cr?ciun fericit, dragilor, oricand il ve?i fi s?rb?torit!

-

PS: In perioada comuni?tilor, m? refer la neocomuni?tii lui Voronin, se incerca prin toate mijloacele s? se z?d?rniceasc? Cr?ciunul de pe 25 decembrie. Greench Voronin aresta brazii, scotea lumea la munc?, ?inea copii in ?coli, doar, doar o lichida spiritul de s?rb?toare. Cum am mai zis, moldovenii sunt iste?i, iar iste?imea lor ie?ea victorioas? ?i Cr?ciunul pe stil nou reu?ea s? fie salvat. In plus, m?rul interzis este chiar mai dorit. A?a c? nu pot s? nu m? intreb un lucur: ast?zi, dac? nu avem presiunea aceea groteasc?, oare mai este cool s?-?i urezi “Cr?ciun fericit!” pe 25 decembrie?

Minunile Cr?ciunului in Bucure?ti

Spirtul, scuze, spiritul Cr?ciunului a umplut totul in jurul meu de bun?tate, de s?rb?toare. Nu ?tiu ce simt al?ii, dar jur cu mana pe inim? c? oamenii au devenit mai buni, mai iubitori cu aproapele lor. Doar e Cr?ciunul! Nu ?tiu dac? a?i observat, dar pan? ?i injur?turile sunt altele. Cum te m?sc?reau pan? acum? S?-?i zdohneasc? familia ta sifilitic?. S? mori, nenorocitule. ?i d?i, ?i injur? urat de tot. Culmea, injur?turile se legau de aspectul fizic al celui vizat. Dac? erai slab ?i se zicea, b?i, aracule pentru vie, scrumbie puturoas?. Dac? erai mai plinu?, bre, umflat greb?nos. ?i-era grea?? s?-i ascul?i pe oameni, mai ales in trafic. Cr?ciunul a schimbat totul. S? ?i-o trag, jegosule. S? te f…t, boule! Toat? lumea vrea s? se iubeasc? sau i?i ureaz? cat mai mult? iubire, fie oral?, fie normal?, fie… Dar s? nu intr?m in detalii.

-

?i nu doar injur?turile au devenit iub?re?e. Oamenii s-au schimbat. Am un vecin care pan? acum 3 zile m? teroriza cu manele. De la titanul Gu??, pan? la clasicul Florin Salam. Cuno?team toate hiturile ultimilor 10 ani. “Buzele tale, dou? petale” r?suna cel mai des la volum maxim. Am remarcat ?i minunata pies? “Pumnul meu minte nu are”, cat ?i Imnul Stelei in versiune manelistic?. Cei care m? cunosc - ?tiu: am o aversiune fa?? de manele. B?i, nu le pot suporta. Sunt in stare s? fac moarte de om. Cand colo, v? spuneam, acum trei zile omul a incetat s? mai pun? acest gen de muzic?. Acum sunt fericit. De la?6 diminea?a ascult numai la rock alternativ. A?a da. Acum geamurile mele zdr?ng?ne pe ritmuri greu de descris. Parc? vin din str?fundul p?mantului, din groapa Marianelor ?i se ridic? spre varful Everest. Cr?ciunul, b?i, face minuni. Tare m? bucur c? vecinu’ ?i-a schimbat op?iunile muzicale, a trecut de la ceva mai pu?in degradant, anagramat, lipsit de gust: maneaua, la chestii de?tepte.

-

Nu o s? v? vin? s? crede?i, dar pan? ?i taximetri?tii s-au schimbat in perioada Cr?ciunului. ?tiu c? este greu de crezut. ?tiu c? lucrul acesta pare imposibil. C?ci cum era pan? acum? Urcai in ma?in?, le spuneai adresa, iar respectivii in?i fie i?i intorceau o privire care, dac? nu te gr?beai s? ajungi undeva,?te scotea din ma?in?. Dac? te gr?beai, apoi trebuia s? accep?i c? tot drumul vei asculta cat de prost e traseul pe care l-ai obligat s? mearg?. El avea nevoie in centru, iar tu, il duci la periferie. Unde o s? mai g?seasc? acolo clien?i? Iat’a?a se intampl? dac? el este bun ?i ia to?i fraierii de pe strad?. Oricum, te puteai considera norocos dac? i?i d?dea voie s? urci in ma?in?. De obicei te intreba unde mergi ?i te privea de parc? tu l-ai omorat pe Kennedy sau e?ti responsabil de ultimul atac terorist. Evident, la final erai refuzat dur, rapid, ?i se inchidea ?i u?a in nas, doar nu o inghe?a sireacul! Eh, Cr?ciunul ne ferice?te! C?ci nu mai avem parte nici de sud?lmi din partea taximetri?tilor, nici de priviri injositoare. Taximetri?tii nu le mai trantesc u?a in fa?a clien?ilor. S-a terminat. Pur ?i simplu nu mai g?se?ti nici unul disponibil. Trec pe lang? tine ?i nu se opresc nici s? tragi cu tunul. Acum au mii de comenzi. Po?i s? suni toate firmele - nicio ?ans?, “ma?inile sunt ocupate”. Dac? reu?e?ti prin nu?’ce inspira?ie divin? s? prinzi unul pe strad?, nu-i po?i vorbi. De obicei a?teapt? un client, st? cu portiera inchis? ?i nici nu se sinchise?te s? priveasc? in direc?ia ta! ?i-e ?i jen? s? mai insi?ti. Nu cred c? vrei s? superi un taximetrist in timpul Cr?ciunului.

-

Dar minunile continu?. Cine ar fi zis c? pan? ?i cozile din magazine sunt influen?ate de s?rb?torile magice de iarn?. Nu, nu au disp?rut. Sunt mai ?mari, ba chiar apar acolo unde nu te-ai fi a?teptat. Vrei s? cumperi ap? plat?, coad?. Vrei s?-?i iei ni?te ou?, nu mai ajungi s? pui mana pe ele, Doamne, Iart?-m?, c?ci ?tii ce am in vedere, nu-mi st? capul la prostii! Pan? ?i hartie igienic? nu po?i s? cumperi?f?r? lupte corp la corp. Dar s? vede?i, Cr?ciunul i-a inmuiat pe oameni. Dac? pan? acum, la cozi, primeai un cot in ficat de te lua Salvarea ?i st?teai sub perfuzii o s?pt?man?, ast?zi coatele sunt parc? altfel. Dup? o lovitur?… le?ini instantaneu, iar cand de treze?ti intr-o jum?tate de or? ?i realizezi c? ai fost c?lcat in picioare de sute de cump?r?tor - nu ai absolut nimic. Incredibil? s?rb?toare asta, domnilor!

-

Nu ?tiu de unde vin aceste schimb?ri. Poate de la colind?torii care au inceput de acum trei s?pt?mani s?-l vesteasc? pe Iisus in fiecare zi, de la 5 diminea?a, strigand din to?i bojocii pe sub geamuri sau sunand incontinuu pe la u?? ca s? le deschizi. Sunt mi?cat pan? la lacrimi s? v?d cohorte de ?igani veni?i de prin sate aflate la sute de kilometri dep?rtare ca s? aduc? vestea Na?terii la tot bucure?teanul, de la mic la mare. Sigur nu reu?eau dac? erau pu?ini. Cred c? sunt cateva mii bune. Dar oricat de mul?i sunt, nu reu?eau s?-i colinde pe to?i dac? nu incepeau, dup? cum?ziceam,?de acum trei s?pt?mani, la ore foarte matinale. Practic Ajunul a fost l??it pe o lun?. Unde mai pui c? fac o g?l?gie pan? la cer. Sunetul lor trece de orice termopan ?i, sunt sigur, Doamne-Doamne le aude colindele cantate la tob?, acordeon, trompet?, flaut etc. In ceea ce m? prive?te, nu prea stau pe acas?, sunt la munc?. Chiar ?i a?a, m-au g?sit de vreo cinci ori ca s?-mi imp?rt??easc? Na?terea! Remarcabil? insisten?? cre?tineasc?.

-

A?adar, minunile exist?! M-am convins asear?, cand urcam in autobuzul din care coboraser? dou?… s? le zic, fete, feti?cane? Nu ?tiu. Pe chipul lor hipermachiat st?tea intip?rit -?nu-?i trebuia vreun ghid ca s? cite?ti mesajul - caut mascul pentru eventuale imperecheri. De altfel, acest lucru se citea ?i din vestimenta?ie: pantaloni mula?i de s? le explodeze ?uncile, pantof cu toc ce p?rea s? le dubleze in?l?imea, geci mult prea transparente pentru sezonul rece ?i, desigur, unghii lungi ce p?reau pictate de un expresionist contemporan. Dar vorbeam despre minuni. Fetele au ajuns pe trotuar ?i imediat au fost inconjurate de ca?iva masculi. P?reau colind?tori. I?i d?deai seama dup? ?uier?turile stridente ?i vocile guturale. To?i incepuser? s?-?i ofere serviciile, cum altfel decat pline de iubire ?i afec?iune… trupeasc?. Nu ?tiu cu ce s-a terminat povestea, c?ci autobuzul facea deja col?ul, iar eu nu am putut s? fiu martorul acestui h?pi end in stil romanesc. Cr?ciun Fericit ?i fi?i mai buni!

Dac? nu pica Voronin…

Urm?resc cu mult? aten?ie ce se intampl? in Coreea. ?tiu, am mai scris despre asta, dar, pentru c? mi-e sil? s?-i mai bag in seam? pe stimabilii no?tri politicieni, vreau s? continui cu Kim Jong Bong Ping Pong. Apropo, la intrebarea din articolul de mai jos “ca?i moldoveni vor plange atunci cand Vladimir Voronin va pleca in lumea celor drep?i?”, mi s-a zis c? nu-l putem compara pe Voronin cu King Kong Jong Tong. C? Voronin nu era dictator. Fals. Ce minte scurt? avem…

 

Poate nu existau lag?re de exterminare a moldovenilor pe vremea lui Voronin, dar existau carcere in subsolurile mili?iei. Poate c??economia nu era una controlat? de stat, in schimb era concentrat? in mainile fiului. Poate c? moldovenii aveau voie s? plece din ?ar?, dar tot sclavii s?r?ciei r?maneau. Da, aveam opozi?ie, ins? era ?inut? intr-un ?ah continuu. Nu vreau ?i nici nu am motive s?-i ridic in sl?vi pe actualii politicieni, totu?i, se impune o intrebare: cum era dac? nu c?dea Voronin?

 

Cu siguran?? in Moldovioara era mai r?u. S? nu compara?i situa?ia de atunci cu ceea ce se intampl? acum.?De?i ne confrunt?m cu un fel de haos politic, acesta este inerent societ??ii democratice. Atunci cand avem partide politice, apar ?i discu?iile in contradictoriu. Din p?cate nu avem o cultur? politic?. De aici vine ?i?circul. A?adar, nu trebuie s? c??un?m pe democra?ie. Sistemul nu are nicio vin? c? moldovenii i?i aleg pro?ti cu gr?mada la conducere!

 

Dac? Voronin nu c?dea la ultimele alegeri puterea sa autoritar? se int?rea mult. Controlul securit??ii, poli?iei, Parlamentului, Guvernului, B?ncii Na?ionale, a multor b?nci comerciale,?a televiziunii ii permitea s? transforme lejer Moldova intr-o Coree european?. Ii r?manea s? infiin?eze un minister al propagandei. Mai putea s?-?i int?reasc? cultul personalit??ii. Televiziunile ne ar?tau deja cat de mult munce?te, ne demonstrau cat de grea e via?a “Vojdiului”. Portretul s?u era prin toate birourile, iar de aici ?i pan? la a-?i instala statui era doar un pas. Apoi ar fi schimbat numele ora?elor, raioanelor. De pild?: Voroninburg, raionul Vladimirov. Limba moldoveneasc? ar fi devenit oficial?, iar dic?ionarul lui Stati un fel de DEX. Sarma ghimpat? de pe Prut ar fi crescut in in?l?ime ?i grosime. Noul prim ministru se va fi numit Oleg. Moldovenii vor fi votat la alegeri 99,99 la sut? cu comuni?tii. Asta, in condi?iile in care participarea la vot ar fi fost 99,95 de procente.

La moartea lui Ping Pong

Ceea ce vede zilele acestea o lume intreag? la televizor poate fi diagnosticat chiar ?i de un psihiatru care a f?cut facultatea la f?r? frecven?? ca schizofrenie in mas?. Coreea de Nord este un fel de incubator de tampit oamenii. O ?ar? in care pan? ?i cele mai triste inchipuiri ale lui Orwell au devenit realitate. Adic?, bre, nu po?i s?-i vezi pe oamenii aceea plangand in hohote f?r? ca s? te intrebi, oare sunt normali la capurile lor rotunzi? Groaznic, dar in aceste zile, in Coreea de Nord, oamenii se adun? ?i organizeaz? un fel de concerte cu bocete. Oare ei cred in lacrimile lor de crocodil? Cei care au doi neuroni in plus probabil c? sunt con?tien?i de mizeria in care sunt nevoi?i s?-?i duc? via?a ?i se fac c? plang. Restul, s?racii, redu?i la stadiul de animale,?ce s? le ceri?

 

Nu vreau s?-i compar pe nord coreeni cu moldovenii, dar nu pot. Un michidu?? imi ?opte?te c? exist? multe lucruri in comun. Poate ?i prin prisma faptului c? noi am fost Coreea Europei ani in ?ir. Poate ?i prin faptul c? avem o Coree peste Nistru. Nu ?tiu cat de ciudat o s? vi se par?, dar Coreea e un loc care atrage mii de turi?ti anual. Ce caut? aici “imbuiba?ii din vest”? Senza?ii tari, evident, dar ii impinge ?i curiozitatea de a fi p??it intr-o zon? controlat? de “Big Brother”, unde individul conteaz? cat o pat? pe ciorapul stang. Apropo de Coreea noastra, cine a fost in Transnistria? S? ridice mana in sus. Cine nu, s? mearg?. Serios, s? mearg?.

 

Transnistria, Tiraspolul in special, este unul dintre pu?inele locuri din spa?iul CSI in care s-a conservat Uniunea Sovietic?.?S-a conservat atat pe str?zi, cat ?i in capul oamenilor. Ori de cate ori mergeam in Transnistria, fie cu diferite film?ri, fie in incursiuni personale aveam impresia c? m? intorc in timp. Am f?cut ochii cat cepele cand am v?zut automate de ap? gazoas? pe strad?. ?ti?i voi, aparate ca acelea care il scuip? in fa?? pe lupul din “Nu pagadi” dup? ce acesta stric? paharul. Mda, Transnistria ar putea s? se numeasc? ?i Nostalgistria. Mili?ienii au acelea?i uniforme, secera ?i ciocanul sunt peste tot, Lenin la fel, pan? ?i fe?ele oamenilor sunt sovietice.

 

Apropo de oamenii de acolo. Sunt fenomenali! Venise unul la noi in sat. Aflaser? cons?tenii mei?c? era din Transnistria ?i, curio?i, l-au luat la intreb?ri, cum e pe acolo via?a, cum mai stau lucrurile? Dac? l-ai fi ascultat f?r? s? ?tii despre ce este vorba, ai fi avut impresia c? nu locuia in cea mai s?rac? regiune din Europa, ci in Las Vegas ori Paris. Da, gazul, apa cald???i painea sunt ieftine. Numai c? nu totul se reduce la gaze. Omul are nevoie ?i de altceva. Dar era greu s?-l fi convins pe acel tip de contrariul lucrului. El ?tia c? o duce bine. Venea ?i cu argumente: la televizor se vorbea de cateva zile despre scumpirile din Moldova ?i despre cre?terile pensiilor din Transnistria. I?i venea s? urli: Head and Shoulders, spal? creierul pana la cea mai mic? circumvolu?iune cenu?ie!

 

Mai mult, le ?ti?i pe femeile acelea, rusoaice?dolof?nu?e,?care fac parte din nu?’ce comitet pentru ap?rarea patriei? Doamne fere?te s? le pici pe man? ?i s? vorbe?ti romana. Te lin?eaz?. Inc? ceva, la universitate aveam ni?te b?ie?ei din Tiraspol. Pe lang? faptul c? habar nu aveau de limba roman?, se f?ceau foc ?i par? dac? indr?znea cineva s? le vorbeasc? de r?u “Patria”! Coreenii no?tri, la fel ca ?i coreenii lor, au fost atat de bine prepara?i, c? nu mai au discern?mant.

 

Cum i?i dai seama dac? un om este oleac? nebun? Are pupilele fixe ?i atunci cand ii vorbe?ti despre faptul c? adev?rul este mai mult sau mai pu?in diferit se infierbant?, se inchide in argumentele lui. Nu conteaz? cum se nume?te dictatorul acestor oameni: Smirnov, Kaminski, Kapisci, Ping Pong sau Pong Ping. El moare, se schimb?, ins? sistemul r?mane. Din nefericire, chiar ?i dup? colapsul sistemului - odat? tot se va intampla, iar Transnistria ?i Coreea vor depune armele - trebuie s? moar? cateva genera?ii pan? cand paranoia de mas? s? dispar?. ?i inc? ceva, la moartea lui Vladimir Voronin ca?i inl?crima?i vom vedea?

Lec?ia fra?ilor “transnistreni”

Nu ?tiu de ce s-au cramponat to?i moldovenii in alegerea unui pre?edinte? Atat de tare are nevoie Moldovioara de un ?ef de stat, incat bebelu?ii nu mai sug ?a??, iarba nu cre?te, nici porcii nu se ingra??. Toat? ??ri?oara este intr-o a?teptare frustrant?. Dar de ce? Eu nu in?eleg. Avem Parlament, avem Guvern, avem institu?ii? Da. Suntem in regul?. Ah, era s? uit, avem pan? ?i pre?edinte. Interimar, dar tot pre?edinte. Deci, s? ne scuteasc? politicienii ??tia cu balele lor pe la televizor.

 

Da, ve?i spune, dar dac? nu se alege “un prezadent”, iar alegeri? Este adev?rat, suntem in alegeri prelungite de ca?iva ani. Pe politicianul moldovean nu-l hr?ni,?ins? d?-i campanie electoral?. Va fi cel mai fericit. In schimb, noi, aleg?torii ne s?tur?m repejor de jocul?”Fraierii voteaz?, ?mecherii se imbuib?”. Schema este simpl?, politicienii ne mint in fa?? ?i noi ii alegem pe cei care par olecu?? mai pu?in mincino?i. Numai c? la un moment dat nu mai are niciun haz. A?adar,?problema nu este in pre?edinte! S? spunem lucrurilor pe nume, nu lipsa ?efului de stat ne deranjeaz?, ci mai curand alegerile.

 

Dac? faci un sondaj in randul politicienilor din Moldovioara, cu siguran?? majoritatea i?i va spune: “Alegeri repetate? O prostie. Pierdem bani, timp, respectul cet??eanului.” In concluzie, ?i cet??eanul, ?i politicianul sunt impotriva alegerilor. S? l?s?m atunci dracului lucrurile a?a cum sunt: pre?edinte interimar, guvern ?i parlament de coali?ie. ?i cu asta basta! Altfel ne facem de ras in fa?a lumii. Mai intai form?m de dragul legii o comisie, care a?teapt? pan? la ora 12 cel pu?in o candidatur?. Nu vine nimeni. Ce in?eleg str?inii din asta? C? func?ia de pre?edinte al Moldovioarei este mai ingrat? decat munca de m?tur?tor, decat munca de vidanjor. Se int?resc in convingeri cand v?d in sfar?it un candidat, un emigrant din Africa. Incant?tor. Rad ru?ii de noi de se umfl? la burt?. Radem ?i noi, dar cu jum?tate de gur?. Ne discredit?m cu alegerile acestea ?i nici nu avem o imagine prea ?lefuit? pe afar?.

 

Cand colo, ?i fra?ii no?tri, “transnistrenii”(ce nume de popor, transnistreni, parc? ar fi locuitorii planetei Zulu) ne dau o lec?ie. Ei sunt absolut capabili s?-?i aleag? pre?edintele. Noi, ne cotarcim de ani buni deja. Superb! Dac? imi permite?i o glum? macabr?. Eu zic s? prelu?m experien?a fra?ilor romani. ?ine?i minte de la lec?ia de istorie “Unirea Principatelor Romane”? Cum a avut loc? Simplu, era anul 1859, iar Cuza a fost ales domnitor in ?ara Moldoveneasc?, dup? aia poporul l-a cerut ?i in ?ara Romaneasc?. Repet?m figura? Adic?, a?tept?m ca “transnistrenii”(ha-ha-ha, nu mai pot, ce nume pot s? aib? ??tia…) s?-?i aleag? pre?edintele, dup? care ie?im cu mic cu mare in PMAN ?i strig?m: “Noi vot?m Kaminski!” sau “Noi vot?m ?evciuk!” Mi?to, nu? Omoram doi iepuri dintr-o lovitur?. Unu, ne alegem cu un pre?edinte, doi, reintregim Moldovioara Mum?.

Pi?atul in Chi?in?u

Dup? cum anun?? ?i titlul, mai jos este vorba de o necesitate fiziologic? fireasc? - pi?u. La Chi?in?u am tr?it?o experien?? pe cat de haioas?, pe atat de stresant?. Din categoria “numai mie mi se poate intampla”, s? v? spun ce am p??it. ?ofam pe bulevardul ?tefan cel Mare ?i eram undeva intre strada Tighina ?i Alecsandri. Tocmai cand m? gandeam c? urbea merit? s? intre in Cartea Recordurilor la capitolul - capital? european? cu nicio toalet? public? gratuit?, m-a lovit. Era senza?ia care m? aten?iona c? vezica urinar? s-a umplut ?i este gata s? explodeze. Cu alte cuvinte: m-a t?iat pi?area.

 

Ciudat. Pan? in acel moment, cu cateva clipe inainte,?admiram tenacitatea cu care prim?ria refuza categoric s? spurce str?zile cu toaletele?publice. Imi ziceam, dom’le, p?i dac? vrei s? te pi?i, pi??-te cand pleci de acas?. In Olanda fusesem ?ocat s? v?d pisoare in mijlocul str?zii. Mergi lini?tit ?i dintr-o dat? i?i zici, bre, ia s?-mi eliberez oleac? vezica. Te apropii de un pisoar in aer liber ?i urinezi. Aten?ie, faci asta in v?zul tuturor! Este adev?rat, nu ?i se vede organul pi??tor, in rest totul este “public”. Olandezi neru?ina?i, ?i-au fumat pan? ?i bunul sim?. In schimb, moldovenii sunt de departe europenii cu cea mai tare vezic?. Asta dup? secole de antrenamente. Doar au trebuit s? se ab?in?. In afar? de cele doua bombe microbiene, una in Pia?a Central? ?i a doua in Parcul Central, nu mai exist? toalete publice in capitala Moldovioarei.

 

Dar se pare c? m? dezobi?nuisem cu acest aspect al Chi?in?ului ?i nu-mi luasem nicio m?sur? de precau?ie. Nu m? pi?asem cand am plecat. Eu eram de vin?. A?adar necesitatea devenise atat de stresant?, incat am tras repede de volan ?i am parcat. Scra?neam din din?i, s?-mi dezloc maxilarul, nu alta. A?a c? am ?a?nit din ma?in? cercetand cu mult? aten?ie orice tufi?, orice col? mai ferit. Ghinion. Pi?area asta nu te apuc? intr-o p?dure deas? ori atunci cand e?ti acas?, ci in cel mai aglomerat loc dintr-un ora? cu tradi?ie in a desfiin?a toaletele publice. Mi-am injurat vezica de femeie gravid?, totodat? privindu-i cu pic? pe to?i cei care nu sar de pe un picior pe altul, nu se apuc? de prohab incercand s?-?i ?in? fluidele.

 

Deodat? m-am inseninat. Z?risem un bar. Nu-i ?in minte numele, dar aducea a ceva oriental. M-am apropiat, am deschis u?a ?i am intrat. P?rea genul de local pe care il consideri dragu? cat timp nu e plin de be?ivi pu?i pe har??. Mi-am rotit privirea prin inc?pere. Vreo dou? feti?cane st?teau la bar, probabil chelneri?ele. Chiar in fa?a u?ii de la intrare, un nene destul de masiv privea cu interes ecranul unui laptop. In rest?- pustiu.?Atunci am v?zut-o! Era chiar ea, salvarea mea. O toalet?. Nu pot s? v? descriu in cuvinte cat de liber mi-am sim?it corpul dup? ce lichidele nesuferite au ?a?nit spre libertate. Am binecuvantat toaleta cu local cu tot. In gand i-am urat patronului mult? s?n?tate, copii mul?i ?i bani cu care s?-i creasc?! M-am sp?lat pe maini ?i am ie?it.

 

Ceva se schimbase ins? in local. O tensiune p?rea s? apese atmosfera. Dau s? ies din bar, dar realizez c? in fa?a u?ii se postase un chelner. F?r? pic de polite?e in voce omul m? intreb? de la in?l?imea a trei trepte: de ce mi-am permis s? intru in bar ?i s? merg la toalet?? Zic, m? scuza?i, dar chiar am avut o nevoie.?Cui nu i se intampl???Mi-o taie repede, atunci va trebui s? consuma?i ceva. Nici n-a terminat c? s-a apucat s? vorbeasc? ?i clientul cu laptopul. De fapt nu era client, ci chiar patronul. Ce via?? trist?, m-am gandit, s? ai un bar ?i s? fii singurul consumator, iar prima persoan? care i?i trece pragul s? vin? la pi?at…

 

Intre timp, patronul cu ceafa groas? incepuse s? vocifereze intr-o roman? intortocheat? despre faptul c? nu e frumos s? nu-mi fi cerut voie. Oare ?tiu eu c? el trebuie s? pl?teasc? o femeie care s? cure?e dup? mine? Asta m-a atins. Nu sunt cea mai ingrijit? persoan? din lume, dar nici atat de murdar nu m? consider, incat dup? o simpl? treaba mic? s? fie nevoie de o igienizare total?. Nu mi-am ar?tat ins? sup?rarea. Mai mult, intr-o roman??nerusificat? ?i f?r? accentul meu “di acasi”?- asta ca s?-i ar?t c?-l tratez cu respect ?i cer acela?i lucru - i-am spus c? imi pare r?u c? m-am pi?at in magazinul lui ?i, dac? pe viitor va atarna o plac? in care orice suflare s? fie anun?at? c? wc-ul este exclusiv pentru clien?i, nu va mai avea parte de probleme. Altfel, am ad?ugat, cu ce pot s?-l ajut?!

 

Nu ?tiu ce l-a infuriat mai tare, faptul c? i-am coborat barul la nivelul de magazin ori c? urinasem acolo. Oricum, cearta p?rea inevitabil?. Numai c? eu nu prea reac?ionasem cum i?i dorea. Politicos, recuno?team c? m-am pi?at in toaleta lui, dar nu vroiam s? consum nimic. Atunci l-am intrebat direct ?i am v?zut c? l-am surprins. Zic, pentru faptul de a fi urinat f?r? voie in localul dumneavoastr?, cat trebuie s? v? pl?tesc? T?cere. Apoi morm?ie, cinci… lei. Zic, s? mearg? b?iatul la ma?in?, nu am bani la mine. Apoi am ie?it. Chelnerul, surprins ?i el, m-a urmat. I-am dat banii ?i s-a?intors in barul de la demisol. Barul cu nume oriental, unde singurii clien?i au fost patronul ?i… unul cu vezica plin?.

Drumurile ?i prostia moldovenilor

To?i cei care au intrat in Moldovioara prin vama Albi?a au l?udat drumul care duce la Chi?in?u. Au de ce. Din intreaga ??ri?oar? este practic singurul bun de la inceput?pan? la cap?t. Dar s? nu ne ascundem dup? deget. Este o simpl? ?osea, nu autostrad?. Atuu-rile, in afara faptului c? lipsesc gropile, le numeri pe degete. Unu, este pu?in circulat?. Doi, nu trece prin?localit??i. Este o pl?cere s? conduci f?r? s? fii deranjat. Mai ales c? era sfar?it de toamn?, intr-o perioad? in care codrii se preg?teau serios pentru?iarn?. Frunzele ruginite, lini?tea ?i nep?sarea proprie ve?niciei te convingeau s? nu calci accelera?ia. S? aib? timp ?i ochiul s? se bucure de priveli?ti.

 

Totul se schimb? brusc atunci cand v? apropia?i de Chi?in?u. Acum trebuie s? ii avertizez pe cei care viziteaz? pentru prima dat? capitala Moldovioarei?- ave?i girj? la un paradox ciudat al semnaliz?rii rutiere. Deci, veni?i pe ?oseaua Leu?eni-Chi?in?u. Da?i de semnul care v? spune c? a?i intrat in capital?. R?sufla?i u?ura?i. Numai c? la doar cateva minute v? ab?ine?i greu s? nu frana?i descump?ni?i. Da?i de un alt semn de circula?ie care v? anun?? c? ie?i?i din Chi?in?u de?i nici nu intraser??i. O fi vreo glum? proast? a b?ie?ilor de la serviciul rutier?! Altfel nu-mi explic faza. Eu v? sf?tuiesc s? v? continua?i drumul. Pan? la urm? chiar intra?i in urbe.

 

L?sa?i ins? la intrarea in ora? pl?cerea de a conduce. Capitala Moldovioarei este departe de a se numi un rai al ?oferilor. Dintr-o dat? dispar dungile albe care despart benzile ?i sensurile de mers. Din senin ?oseaua ajunge s? fie pres?rat? de gropi, care par puse cu grij? de gospodarii ora?ului. Nu cunosc adev?rata motiva?ie, dar presupun c? la prim?rie se ?tie. Vorbeam cu ni?te ?oferi despre aceast? confuzie care m? st?panea. Am in?eles c? ?i ei i?i puneau intreb?rile respective. A?a m-am ales cu ni?te idei stoarse din folclorul ?oferesc moldovenesc. Fie c? prim?ria este ingrijorat? de viteza cu care se circul? ?i a angajat oameni s? sape gropi ca s? tempereze iu?eala ma?inilor. Fie c?, nemul?umit? de calitatea slab? a ?oferilor, prim?ria s-a gandit c? nu ar fi r?u dac? ar crea ni?te jaloane prin ora?,?nu de alta, dar moldovenii no?tri pleac? des pe afar? ?i nu trebuie s? se fac? de ras.

 

Dar adev?rata perl?, adev?rata comoar?, o minune a infrastructurii Europei de Est este grozavul drum dintre Orhei ?i Rezina. Scuze, corect este groz?venia de drum dintre Orhei ?i Rezina. Nu ?tiu de ce nu au mutat aici renumitul raliu Paris-Dakar? B?i fra?ilor, are toate condi?iile! S-ar numi raliul Orhei-Rezina, iar primul ca?tig?tor ar fi chiar… subsemnatul. Merit! In via?a mea nu am v?zut cratere mai mari ?i pericole la tot pasul. De?i mergeam cu 5 la or?, trebuia s? iau decizii intr-o frac?iune de secund? c?ci nu puteai ?ti ce i?i rezerv? metrul urm?tor. Este adev?rat, la ?osea (Doamne, ce cuvant mare pentru o desfund?tur?!) se lucreaz?, dar cu ce m? lini?te?te asta? Muncitorii p?reau s? se mi?te in reluare. De parc? ar construi o autostrad? pe fundul oceanului Pacific, iar apa ii apas?, ii incetine?te mult. Se spune c? Moldova are dou? probleme: drumurile ?i prostia. Sincer,?nu m? deranjeaz? prostia. Poate fi u?or mascat? prin infumurare. La asta suntem mae?tri! R?man drumurile: cum le maschezi?(va mai continua inc? oleac?)

Am revenit… pe blog ?i prin Chi?in?u

Am revenit pe blog. Desigur, momentul este unul prielnic. In sfar?it avem un candidat ca ?i votat la fotoliul de pre?edinte. Pe cine inc?lze?te acest lucru? Pe domnul Lupu, evident. Restul sau resturile r?man cum le ?tim, in s?r?cie ?i dezn?dejde. Acum aproape o lun? am fost acas?. Vai ce m? manca mana s? scriu despre vizita mea in Moldovioara. Din p?cate, blogul a decis s? se opun?. Abia acum s-a l?sat convins. Merci pentru in?elegere ?i vou?, ?i blogului.

 

Nici nu ?tiu cu ce s? incep povestirea despre micu?a mea c?l?torie. A durat 5 zile. Pe scurt am plecat pe la 6 diminea?a din Bucure?ti. Asta pentru a nu prinde aglomera?ia de la ie?irile din ora?. ?i-ai g?sit! Cine crede c? Chi?in?ul este aglomerat il invit in zona Colentina din Bucure?ti, pe lang? complexul Comercial Niro unde i?i vand chinezii marfa. Cu chiu, cu vai mi-am strecurat eu ma?ina ?i… blan? frate. Apropo, nu m? plang pe drumurile din Moldova romaneasc?. Nu m? plang, dar am cateva intreb?ri? De ce, in puii mei, le-au f?cut prin sate ?i e?ti obligat s? circuli kilometri intregi numai cu 50 la or?? Doi, de ce le-au f?cut atat de sinuoase? De parc? a mers un bou, s-a pi?at, iar pe dara l?sat? au turnat asfalt. Groaznic! Totu?i, veselia de a-mi revedea ??ri?oara mi-a dat aripi. Nici nu am observat cand eram deja in vam?.

 

Nu ?tiu de ce lumea ii blameaz? pe vame?i. Mi s-au p?rut destul de amabili. Nu, nu?cu mine. C?ci m-au obligat s? deschid portbagajul. Au r?scolit mult pe acolo, m-au privit suspicios, m-au intrebat de vreo cinci ori a cui este ma?ina, dup? care mi-au intors spatele. In schimb, cu domnii care veniser? cu vreo 7 ma?ini remorcate in trailere speciale erau extrem de binevoitori. Le zambeau, fumau impreun?, vorbeau degajat la o cafea. O imagine cu adev?rat idilic?. M-am gandit c? ii nedrept??im pe vame?i cand ii consider?m neprieteno?i. In ceea ce m? prive?te m-am decis ca data viitoare s? incarc ?i eu vreo cateva ma?ini, poate i?i vor schimba atitudinea. Oricum, am trecut vama, le-am urat o zi bun?,?mi-au morm?it ceva drept r?spuns ?i i-am dat talp? spre Chi?in?u.

 

Care este prima impresie pe care o ave?i cand intra?i in Repablic of, of, of Moldovioara? V-o spun pe a mea: impresia de pustietate. In suflet ?i in jur. Satele mi se par p?r?site, drumurile mi se par pustii, ochii oamenilor la fel. (va urma)