O component? important? a regimului autoritar instituit de Carol al II-lea a reprezentat-o manifesta?iile aniversare, care, al?turi de elementele ce le alc?tuiesc – parade, uniforme, saluturi specifice, discursuri, mul?imea de oameni aduna?i, uralele ?i aplauzele publicului – pun în practic? con?inutul cultului personalit??ii, stabilind o leg?tur? direct? între Conduc?tor ?i masele de admiratori. Manevrat? cu ajutorul aparatului propagandistic ?i absorbit? de acesta, mul?imea de admiratori devine elementul cel mai important în legitimarea oric?rui regim autoritar [1] .

În deceniul carlist manifesta?iile grandioase aveau loc cu ocazia zilelor de 10 Mai, ziua Monarhiei, ?i 8 Iunie, ziua Restaura?iei . Parade militare ?i defil?ri erau organizate ?i în zilele de 24 ianuarie, 1 mai, 16 octombrie ?i 1 decembrie, dar de mai mic? amploare decât în cazul celor dintâi.

Spre deosebire de 10 Mai, s?rb?toarea de 8 Iunie este o crea?ie a regimului lui Carol al II-lea. Pe data de 6 iunie, Carol Caraiman (numele luat de Principele Carol dup? renun?area, în anii ’20, la drepturile dinastice) se întoarce în România, iar dou? zile mai târziu este proclamat Rege de c?tre Parlament. Pe durata domniei lui Carol al II-lea, 8 Iunie a simbolizat ziua Restaura?iei , prilej de s?rb?toare pentru suveran. În deceniul carlist, ziua de 8 Iunie rivaliza cu cea de 10 Mai în ceea ce prive?te fastul cu care erau organizate.

Prima reprezentare

Ziua Restaura?iei a fost s?rb?torit? pentru prima dat? în 1931. Dup? cum anun?a ziarul Universul, „manifesta?iile s-au desf??urat într-un cadru de tinere?e, de for?? ?i de în?l?are, care sporesc încrederea în virtu?ile ?i în destinele neamului nostru” [2] . Aniversarea unui an de la Restaura?ie a început duminic?, 7 iunie, printr-o manifesta?ie la Ateneul Român, în care reprezentan?i ai armatei, ai tineretului, dar ?i ai asocia?iilor cet??ene?ti au sus?inut, plini de entuziasm, discursuri vibrante dedicate „Augustului” s?rb?torit. Dup? o cald? apologie a suveranului, a fost lansat un apel c?tre toat? suflarea româneasc?: „s? se uneasc? în jurul tronului, pentru a cimenta indistructibil leg?tura dintre Tron ?i ?ar?” [3] .

Manifesta?iile au continuat în ziua urm?toare la Palatul Regal, unde a avut loc o grandioas? defilare a trupelor. În diminea?a zilei de 8 iunie, un num?r mare de oameni s-a adunat s? aclame pe suveran. To?i cei prezen?i strigau: „Tr?iasc? M. S. Regele Carol al II-lea” [4] . Capitala era în s?rb?toare. Str?zile pline de oameni erau splendid împodobite cu drapele, flori ?i covoare. Sosirea suveranului a fost salutat? cu ova?ii frenetice de mul?imea numeroas? ce a?tepta în Pia?a Palatului parada. Regele, îmbr?cat în uniform? alb? de amiral, a primit defilarea din poarta Palatului, nu din balcon, dând dovad? de respect pentru lupt?torii de pe front ce m?r??luiau în fa?a sa, într-o perfect? ordine, pe acordurile fanfarei militare [5] . Publicul numeros, impresionat de momentul solemn al manifesta?iei ?i de discursul regelui, a rupt cordoanele ?i plin de entuziasm  a venit s? aclame îndelung pe suveran. Manifesta?ia a ?inut pân? târziu, când regele s-a întors în Palat.  

            De la clasica parad? militar? la manifesta?iile str?jerilor

S?rb?toarea a c?p?tat imediat o mare amploare. I. Atanasiu, pre?edintele Uniunii Ofi?erilor de Rezerv?, a cerut ca data urc?rii pe tron a regelui Carol al II-lea s? fie desemnat? „zi de seam?, al?turi de marile zile ale neamului nostru” [6] . A?adar, timp de zece ani, s?rb?toarea Restaura?iei a reprezentat cel mai important eveniment al anului.

În fiecare an, serb?rile Restaura?iei au decurs într-o atmosfer? de entuziasm, în prezen?a a mii de oameni, din toate col?urile ??rii, reprezentând toate straturile sociale. Astfel, adun?rile de pe Platoul Cotrocenilor, iar mai apoi cele de pe Stadionul ANEF, constituiau „o imens? expozi?ie na?ional? de chipuri ?i cus?turi” [7] , fiind prezente toate culorile costumelor, din Oltenia ?i pân? în Moldova.

Aniversarea a cinci ani de la Restaura?ie a reprezentat prima manifesta?ie la care a participat tineretul, în num?r mare. Potrivit ziarului Adev?rul, 25 000 de in?i, b?ie?i ?i fete, au demonstrat în fa?a suveranului pe Platoul Cotrocenilor [8] . Din acest moment, s?rb?toarea Restaura?iei se adreseaz? în special tinerilor, cei care reprezint? viitorul ??rii, „era nou?” instituit? de rege prin actul din februarie 1938.

Odat? cu înfiin?area organiza?iei Straja ??rii, ziua de 8 Iunie î?i schimb? modul de organizare, dar nu ?i semnifica?ia. Paradele militare desf??urate în fa?a Palatului Cotroceni sunt înlocuite cu evolu?iile str?jerilor de pe stadionul ANEF: defil?ri, exerci?ii sportive ?i momente coregrafice. Principalul scop r?mâne acela?i: prosl?virea suveranului ?i glorificarea faptelor acestuia.

            Cum se desf??ura o zi de 8 Iunie

Discursurile omagiale ?inute în cinstea zilei Restaura?iei laud? meritele „Marelui Str?jer” ?i realiz?rile acestuia. Miile de spectatori veni?i la stadion primesc cu entuziasm apari?ia regelui prin aclama?ii nesfâr?ite. În momentul în care regele trece în revist? careurile de str?jeri, ace?tia, cu mân? dreapt? ridicat? spre cer salut? pe rege, strigând „S?n?tate”. Exemplul lor este urmat de publicul spectator. Dup? defilarea str?jerilor pe categorii de vârst?, în ordinea gradului pe care îl de?in în organiza?ie, au loc demonstra?ii ale diferitelor grupe. Fiecare demonstra?ie se încheie cu un exerci?iu final, moment de mare atrac?ie. În semn de omagiu pentru „marele cârmaci”, tinerii scriau cu corpurile lor „Carol 2”, dup? care se rearanjau astfel încat de sus, s? se vad? monograma regelui. Un alt exerci?iu al str?jerilor era reprezentarea grafic? a stemei Str?jii ??rii înconjurat? de grani?ele României.

Dup? terminarea demonstra?iilor, entuziasmul publicului nu cuno?tea margini. Personajul principal este în continuare „Marele Str?jer”, obiectul unor ova?ii furtunoase, puternice, dar ?i nesfâr?ite. Înainte de încheierea ceremoniei, Carol al II-lea prime?te de la str?jeri din toate provinciile române?ti snopi de grâu, jerbe de flori ?i p?mânt, ce simbolizeaz? rodnicia p?mântului ?i unitatea na?ional?. Apoi, cicli?tii îi aduc un ulcior cu ap? de la Vadul Cri?ului, aceea?i ap? din care, însetat fiind, a b?ut Suveranul când a aterziat pe câmpia din localitatea respectiv? în 1930.

Un alt moment important al manifesta?iei din 8 Iunie îl reprezenta „Urarea c?tre Marele Str?jer”. În cor, to?i str?jerii strigau: „Uraaa, uraaa, uraaa… / To?i str?jerii Majestate / Î?i ureaz? s?n?tate!” [9] . Dup? terminarea manifesta?iilor, Regele, adesea înso?it de Marele Voievod, p?r?se?te stadionul în uralele publicului. Mult? lume se adun? în jurul ma?inii acestuia ?i aclam? frenetic.

Serb?rile Restaura?iei din 1938 ?i 1939 au fost aniversate cu mare fast. Stadionul ANEF era plin înc? de la primele ore ale dimine?ii cu oameni veni?i din toate col?urile ??rii pentru a fi martori la defilarea propriilor copii, înregimenta?i în Straja ??rii. Carol al II-lea era încântat de modul în care se desf??urau serb?rile. Nota în însemn?rile sale zilnice: „pentru mine, de a vedea aceast? înt?rire a mi?c?rii de educa?ie a tineretului, este o foarte, foarte mare mul?umire sufleteasc?” [10] . 

Prin aceste manifesta?ii simpatia românilor fa?? de Carol a crescut. Amploarea ?i fastul cu care aceste serb?ri erau aniversate, dar ?i implicarea tot mai mare a aparatului propagandistic au crescut de la an la an, atingând apogeul în timpul dictaturii regale. În anii 1938-1940, Carol al II-lea a profitat din plin de manifesta?iile publice, cultivându-?i imaginea de „Salvator”, „Rege al Rena?terii”, „Voievod al Culturii” sau „Mare Str?jer”.