한국   대만   중국   일본 
UNESCO - Wikipedia Veneta, ła ensiclopedia łibara Salta al contegnuo

UNESCO

Da Wikipedia, l'enciclopedia libara.


Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Infotaula d'organitzacióUNESCO
(en) United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization
(fr) Organisation des Nations unies pour l'education, la science et la culture Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
Nome scursa UNESCO e ONUESC Cànbia el vałor in Wikidata
Sorte Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Łengua ufisałe inglezo , spanjoło , franseze , ruso , arabo e cinezo Cànbia el vałor in Wikidata
Istoria
El renpiasa a Commissione Internazionale per la Cooperazione Intellettuale (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Creasion 16 de novenbre del 1945 Cànbia el vałor in Wikidata
Ativita
Anbito mondiałe Cànbia el vałor in Wikidata
Menbro de Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Menbri 193

(2019)

Cànbia el vałor in Wikidata
Governo d'impresa
Presidensa Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Ente controłante Organizasion de łe Nasion Unie Cànbia el vałor in Wikidata
Altri
Premi

Sito web en.unesco.org Cànbia el vałor in Wikidata










Facebook place: unesco
Twitter: UNESCO
Instagram: unesco




LinkedIn: unesco
Youtube: UCkD7gm3Am3M3k156lk46t3A


Pinterest: unesco
























GitHub: UNESCO



Sede sociale (it) Traduzi




L’ Organizasion Culturałe Sientifega e par l'Educasion de łe Nasion Unie scursa in UNESCO , acronemo de l' ingleze United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization pronunsa /u?n?sko/

o 

/u?nesko/ [1] ) ła ze na ajensia spesałizada de łe Nasion Unie creada col fin [2] de promovar ła paze e ła conprension intra łe nasion co l' istrusion , ła siensa , ła cultura , ła comunegasion e l' informasion promovendo " el rispeto universałe par ła zustisia, par el stato de derito e par i deriti umani e łe libarta fondamentałi " [3] łe cuałe łe vien definie e aclarae da ła Declarasion universałe dei deriti umani .

Fondada durante ła Confarensa dei Ministri Liai de l'Educasion (CAME), ła so Costitusion ła ze stada firmada el 16 de novenbre del 1945 e entrada in vigor el 24 de novenbre del 1946 [4] , dopo ła ratifega da parte de vinti Stati .

Storia [ canbia | canbia el codaxe ]

L'UNESCO el ze sta organiza inte el 6 de novenbre del 1945 e el 24 de novenbre del 1946, inte ła Confarensa dei Ministri Liai de l'Educasion (CAME) . Sto grupo de Ministri de l'Educasion dei Stati Liai contro al Nasismo el se ghea cata par ła prima volta a Londra inte el 1942 , inte el mezo de ła seconda guera mondiałe.

Za dal 1942 se ghea manifesta intra i ministri eoropei , e par inisiativa de ła Gran Bretagna , ła ezijensa de ła creasion de un organismo sovranasionałe bon de spandar ła cultura de ła paze , de ła democrasia e de l'uguajansa intra omani che el se saria garia gavesto da laorar so cuestion intełetuałi inte el dopoguera. Cuazi suito se ga vesto ła idea de far-su na organizasion internasionałe de rełevansa globłle. [5]

Inte ła Confarensa del 1943 el ze sta scrivesto el testo [6] de l'Ato de Costitusion de l'UNESCO, che el vien firma el 16 de novenbre del 1945 e entra in vigor el 4 de novenbre del 1946 , dopo de ratifeghe de vinti Stati: Arabia Saudia , Australia , Braziłe , Canada , Cecoslovachia , Cina , Danemarca , Ezito , Fransa , Gresia , India , Libano , Mesego , Norveza , Nova Zełanda , Regno Unio , Republega Dominicana , Stati Unii de l'America , Sudafrica e Turchia .

L' Italia ła ze stada ametesta inte el 8 de novenbre 1947 a l'unanimita inte ła seconda sesion de ła Confarensa Zenerałe fata in Sita del Mesego . "Amision parfesionada poco dopo, el 27 de zenaro del 1948, col deposto a Londra de l'instrumento de ratifega de l'Ato de costitusion de l'Organizasion da parte del Goerno Italian . Sto reconosimento el ga vesto el vałor morałe de un primo paso verso ła amision de ła Italia inte el ONU, amision che łe ghea in chel periodo racuante dificulta. In Italia, na volta fata ezecutiva co Decreto presidensiałe del 12 de lulio del 1949 ła Convension de Londra so l'UNESCO, ła ze stada istituia ła Comision Nasionałe par l'Educasion, la Siensa e la Cultura co Decreto Interministeriałe de l'11 de febraro del 1950". [7]

Dopo de ła fin de ła seconda guera mondiałe, tanti Stati i ga ciapa decizion, par cuestion ligae a ła pułitega interiora e ai fati internasionałi, de no partesipar altro a l'UNESCO, tante de łe cuałe łe ze ritornae e che atualmente oncora łe ghe fa parte. Ła Ajensia Spesałiada de łe Nasion Unie par ła Educasion, ła Siensa e el Sviłupo ła conta unco 195 Stati Menbri e 11 Menbri Asociativi. [8]

Quei de l’UNESCO i fa na lista del patrimonio de l'umanita . Li i sa mesi d'acordo su tanti posti che par la storia, la cultura e par la natura val la pena de tendarghe n'ocio par far in maniera che i posa godarseli i nostri fioi e i nostri neodi. In altre e grose parole la conservasion e la sicuresa l'e importante par la comunita del mondo.

L’UNESCO la ga anbasadori .

El dodaxe de otobre del 2017 i Stati Unii i ga dichiara che i va fora da l'organixasion par via de serte poxision del UNESCO rełative al stato israelian e a ła Pałestina.

Diretori [ canbia | canbia el codaxe ]

Audrey Azoulay , diretora zenerałe de l'UNESCO
  1. Regno Unio
Julian Huxley
 (1946 - 1948)
  1. Mexico
Jaime Torres Bodet
 (1948 - 1952)
  1. Stati Unii
John Wilkinson Taylor
 (1952 - 1953)
  1. Stati Unii
Luther Evans
 (1958)
  1. Itàlia
Vittorino Veronese
 (1958 - 1961)
  1. Fransa
Rene Maheu
 (1961 - 1974)
  1. Senegal
Amadou-Mahtar M'Bow
 (1974 - 1987)
  1. Spagna
Federico Mayor
 (1987 - 1999)
  1. Giappone
K?ichir? Matsuura
 (1999 - 2009)
  1. Bulgaria
Irina Bokova
 (2009 - 2017)
  1. Fransa
Audrey Azoulay
 (2017 - atuałe)


Varda anca [ canbia | canbia el codaxe ]

Notasion [ canbia | canbia el codaxe ]

  1. Luciano Canepari , UNESCO , in Il DiPI ? Dizionario di pronuncia italiana ( Disionario de pronunsa italiana')' , Zanichelli, 2009, ISBN   978-88-08-10511-0 .
  2. UNESCO at a glance inte el sito de l'UNESCO
  3. Ato Costitutivo de l'UNESCO in inglezo portal.unesco.org . entrada il 15 ottobre 2019 (archivia dal URL orizenałe il 29 marzo 2019 ) .
  4. Il 16 novembre del 1946 nasceva l'Unesco, storia dell'organizzazione | Sky TG24 tg24.sky.it . entrada il 26 de majo 2019 .
  5. Archivio dell'UNESCO in inglese
  6. Il testo portal.unesco.org . entrada il 15 ottobre 2019 (archivia dal URL orizenałe il 29 marzo 2019 ) .
  7. Sintesi Storica Archivia il 28 ottobre 2014 Data inte l'URL no conbazante: 28 de otobre 2014 in Internet Archive . sul sito della CNI UNESCO
  8. Stati Membri sul Sito dell'UNESCO

Altri projeti [ canbia | canbia el codaxe ]


Linganbi foresti [ canbia | canbia el codaxe ]


Controło de autorita VIAF ( EN 139500314  · ISNI ( EN 0000 0004 0452 3255  · LCCN ( EN n79054523  · GND ( DE 2023755-8  · BNF ( FR cb11865674b (data)  · BNE ( ES XX129211 (data)  · ULAN ( EN 500218573  · NLA ( EN 35561043  · BAV ADV10171123  · NDL ( EN JA 00288564  · WorldCat Identities ( EN n79-054523
Traesto fora da Wikipedia - L'enciclopedia łibara e cołaboradiva in łengua Veneta " https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=UNESCO&oldid=1160080 "