Stu cumpenniu stilisticu e distinatu sulu a li siciliani. L'autri utenti (calabbrisi e salentini) hannu la pussibbilita di scriviri secunnu li reguli ortugrafichi di la propia parlata. P'aviri chiu nfurmazzioni putiti visitari lu
Circulu calabbrisi
o lu
Circulu salentinu
.
|
Ntroduzzioni
Pi scriviri articuli nta la Wikipedia siciliana, raccumannamu di usari lu sicilianu standard, vulemu diri, la lingua littiraria. Stu cumpenniu prova di spiegari li formi cchiu mpurtanti di lu sicilianu standard e li normi accittabbili pi scriviri nta la Wikipedia siciliana. Pi tutti li quistioni tecnichi putiti taliari puru lu nostru
purtali di dumanni di aiutu
- Usamu l’
alfabbetu sicilianu
e li formi di palori cchiu diffusi n Sicilia sunnu prifiruti a chiddi lucali. Quarchi vota cci ponnu essiri dui o tri formi di la stissa palora, chi sunnu tutti tri accittabbili.
- Li formi cchiu prifiruti sunnu chiddi cumpreti, pi asempiu: lu, li, la, granni, grossu, nun, accuminzari, avemu, sunnu, ecc. (li formi cchiu ricanusciuti accurzati di l'articulu + pripusizzioni sunnu accittabbili aguarmenti cu li formi cchiu longhi, pi asempiu: di lu = du, pi la = pa, nta li = nte, cu li = chi, ecc.).
Li nostri mudelli sunnu supratuttu l'autura siquenti:
semu nfruinzati e spirati di la puisia di sti granni maistri siciliani:
Accura: Sippuru Piccitto, unu di li cchiu granni studiusi da lingua siciliana, rapprisenta un mudellu pi nuautri, prifiremu, a diffirenza di iddu:
- nun usari lu radduppiamentu a lu principiu di la palora
, comu: BB, DD, RR, PP, ecc. (cu l'eccizzioni di quannu la palora havi persu la vucali nizziali, pi asempiu: nnuccenti, mmaggini, ecc.);
- usari
ci-
o postu di “ci-“, pi asempiu: ciumi, ciauru, ciuri, ecc.; e
- usari la "j" pi lu sonu semi-vucalicu a lu principiu di la palora, pi asempiu: jucari, jattu, jiri, jinchiri, ecc.
Normi Spicifichi Accittabbili
- Dittungazzioni da vucali accintata, pi asempiu: bonu-buonu, pedi-piedi,
la vucali pura
e prifiruta, zoe prifiremu scriviri "bonu" e "pedi" mmeci di "buonu" e "piedi".
- Pe formi assai lucali comu: dducu, acqualuru, campagnulu, bunu, annaluru, fucu, ammula, uvu, cacucciula, cannaruzzu, murti, casuttu, chiuvu, chiazzaluru, cuddu, sunnu, ecc. s'hannu a usari li formi ca "o" tonica.
- Pe formi assai lucali comu: biddu, cammariri, cincucintu, agniddu, cutiddu, alliggiu, lintu, castiddu, pidi, aniddu, virmi, arriri, chisa, furmintu, bicchiri, supirchiu, pittu, avvicinamintu, cilu, littu, cupirchiu, addumanniri, ecc. s'hannu a usari li formi ca "e" tonica.
- La sustituzzioni da
D
ca
R
, pi asempiu: diri-riri, dari-rari, l’usu da
D
e prifirutu.
- GGHI
e
GLI
: figghiu-figliu, ogghiu-ogliu,
GGHI
e prifirutu.
- C
surda e
G
sunora: manciari-mangiari, lacrima-lagrima,
C surda
e prifiruta.
- CHI
e
CI/CCI
, chianciri-cianciri,
CHI
e prifirutu.
- G
dura nizziali prima da
R
: granni-ranni,
G dura nizziali arresta
.
- J
cunzunantali e
G
dura: jattu-gattu,
J
cunzunantali e prifiruta.
- DD
e
LL
: beddu-bellu,
DD
e prifirutu.
- La sustituzzioni da
R
interna ca vucali: porcu-poiccu, purtari-puittari,
R arresta
.
- Nzirzioni di na
V
: autru-avutru, niuru-nivuru,
senza V
e prifirutu.
- Palori chi pirderu la "i" nizziali
nun usanu l’apostrufu
, p’asempiu: mpurtanti, gnuranti, nzignari, ecc.
- Certi palori accumenzanu ca "i" picchi veni prununzata, pi asempiu: idia, isula, Italia, Islanda, ecc.
- Sarvu di quarchi eccizzioni (pi asempiu: o principiu da palora e certi palori muderni),
la “e” e la “o” s'attrovanu supratuttu accintati
, masinno si usa la "i" e la "u"; pi asempiu: cumpenniu (no compenniu), cumunitati (no comunitati), culligamenti, sustituzzioni, cunziddirari, ecc.
- Quannu la "z" havi na vucali d'ogni latu,
-ZZ-
duppiata e prifiruta (pi asempiu: "-zzioni" e megghiu di "-zioni".
- Quannu la "b" havi na vucali d'ogni latu,
-BB-'
duppiata e prifiruta (pi asempiu:
libbiru
e
accabbari
).
- -NZ-
e prifirutu mmeci di "-NS-", (pi asempiu:
nzignari
e
cunziddirari
).
- -NN-
e prifirutu mmeci di "-ND-", (pi asempiu:
quannu
e
quandu
).
- -MM-
e prifirutu mmeci di "-MB-", (pi asempiu:
bammineddu
e
bambineddu
).
- Sarvu di l'eccizzioni "pi
c
chi" (zoe "pi
r
chi"), nun si scrivi mai l'assimiliazzioni funeticha tra cunzunanti:
- arba-abba,
RB arresta
;
- porcu-poccu
RC arresta
;
- perdita-peddita,
RD arresta
;
- Arfiu-Affiu,
RF arresta
;
- Argintina-Aggintina,
RG arresta
;
- parlamentu-parramentu, Carluzzu-Carruzzu
RL arresta RL o po addivintari RR
(na ccizzioni);
- armuarra-ammuarra,
RM arresta
;
- corpu-coppu, scarparu-scapparu,
RP arresta
;
- pirsuna-pissuna,
RS arresta
;
- porta-potta,
RT arresta
;
- arvuru-avvuru,
RV arresta
Pi sapirinni cchiossai supra li nostri scigghiuti ortugrafichi, putiti jiri a sta paggina:
Mutivi di nostri scigghiuti ortugrafichi
.
L'usu di l'accentu
Accentu tonicu
- Evidinziazzioni grafica di l'accentu tonicu
- palori tronchi: lu mittemu sempri; asempiu:
si
,
cchiu
, etc.
- palori chiani: nun lu mittemu; asempiu:
dumani
,
manciari
, etc.
- palori chiani ammigui: lu mittemu sempri; asempiu:
cantaru
(pi diffirinziarilu di
cantaru
),
capiri
(pi diffirinziarilu di
capiri
),
filici
(pi diffirinziarilu di la chianta
filici
), etc.
- palori sdruzzuli: e fortimenti cunzigghiatu; asempiu:
pinurtimu
, etc.
- palori bisdruzzuli: e fortimenti cunzigghiatu; asempiu:
cunziddiranu
, etc.
Lu mutivu pu quali cunzigghiamu di evidinziari graficamenti l'accentu tonicu puru nta li palori sdruzzuli e bisdruzzuli e ca, di ssa manera, rinnemu cchiu facili la liggiuta di testi a ddi pirsuni ca nun sunnu di matrilingua siciliana o ca, s'iddu puru lu sunnu, nun sunnu abbituati a leggiri testi n sicilianu.
Accentu circunflessu
- Usamu l'accentu circunflessu:
- nta forma cuntratta di pripusizzioni articulati (viditi la
Wikipedia:Grammatica
).
- nte sincupi: avemu-amu; auguriu-auriu; aviti-ati; eccetra.
Pi quantu riguarda lu plurali di certi palori ca nno singulari finiscinu in i+vucali, prifiremu, pi na custioni di praticitati, nun usari lu circunfressu; piro nun cunziddiramu comu erruri lu so usu (variu-vari/vari; nutizzia-nutizzi/nutizzi; eccetra).
L'usu di l'apostrufu
L’apostrufu n principiu di palora si usa sulu siddu e propriu nicissariu; unni la parola si capisci, si prifirisci nun usari l'apostrufu.
Autri rifirimenti e funti
Tra li dizziunari muderni, prifiremu
Sarvaturi Camilleri
:
Vocabolario Italiano Siciliano
, ma unni e pussibbili, prifiremu usari ssi reuli cca supra mmeci di soi formi. Sparti di chissu, cunziddiramu a Camilleri comu nu rifirimentu ccillenti, spiciarmenti pi nu scopu di n'enciclopedia (pu fattu ca n'apprisenta na granni scigghiuta). Tra li rifirimenti etimologgici, attruvamu ca chiddu di Salvatore Giarrizzo,
Dizionario Etimologico Siciliano
, usa quasi sempri li formi prifiruti, ca ccizzioni ca nun usa la "j" o principiu di palori. Sparti di chissu, e n'autru rifirimentu ccillenti.
Putiti leggiri la paggina di paraguni di li nostri dizziunari:
Paraguni di nostri rifirimenti
.
Libbra diversi chi usanu la lingua siciliana standard
Sta lista di libbra nun rapprisenta na lista di rifirimenti prifiruti, ma pi l'autra manu nna maggiuranza di casi, ssi libbra usanu la lingua standard e dunca rapprisentanu asempi boni da lingua scritta (sia traduzzioni di libbra canusciuti sia dramma e puisia siciliani).
- Porcelli, R.,
A Sicilian Shakespeare: a Sicilian/English Ed. of His Sonnets
, Legas.
- Provenzano, A.
Vinissi...I'd Love to Come
(Sicilianu/Ngrisi), Legas.
- Cinquemani, A. (ed.)
La Barunissa di Carini
(puema tradizziunali), Legas.
- Cavallaru, G. (trad.)
Iliadi
, Nuova Tavolozza, Palermu, 1997.
Li jorna e li misi
- Chissi sunnu li
jorna e li misi
comu vennu usati nta Wikipedia, ricurdannu ca cci sunnu tanti formi diversi, ma nta Wikipedia avemu a pruvari a usari na forma custanti pu fattu di liami e innici.
Li prifissi custanti
Li prifissi custanti sunnu usati nte palori novi, muderni, ntirnazziunali, sculastichi, ecc.
S'hannu a usari li stissi prifissi, pi quantu e pussibbili. Pi accuminzari, li Uicchipidisti criaru na tavuledda di prifissi cchiu usati:
Tavuledda di prifissi custanti
Li sufissi custanti
Tavuledda di sufissi custanti
Li vucali ncerti
Vucali ncerti
Li diminutivi siciliani
Tavuledda di diminutivi siciliani
Taliati puru:
Lijami nterni
Lijami di fora
Siti unni putiti attruvari beddi asempi du sicilianu
standard
e autra nfurmazzioni: