Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
N
matimatica
,
fisica
e n ginirali nte
scenzi
appricati, la
prubbabbilita
chi n'abbinimentu chi e suttamissu a fattura aliatori s'apprisenta e esprimuta cu nu nummuru tra 0 e 1. Lu 0 singifica ca l'abbinimentu e mpussibili; lu 1 ca l'abbinimentu e sicuru. Na prubbabbilita di 0,3 pi esempiu significa ca l'abbinimentu n quistioni e cchiu facili chi nu s'apprisenta, nveci ca s'apprisenta: tiuricamenti nta 100 tintativi sutta li stissi cunnizzioni inizziali, l'abbinimentu s'apprisenta 30 voti, e 70 voti nun s'apprisenta. N pratica, siddu n'abbinimentu havi na prubbabbilita di 0,3, e si fa l'esperimentu di ripitillu 100 voti, siccomu ogni vota lu casu po fari cumpariri o no l'abbinimentu n quistioni, li tintativi cu successu ponnu essiri 30, ma putissiru essiri (chiu raramenti) 25 o 35. Si po calculari na distribbuzzioni di
variabbili aliatoria
chi grazzi o calculu da
diviazzioni standard
pirmetti di discriviri cchiu pricisamenti chiddu ca po succediri.
Nu
dadu
a sei facci, nun truccatu, la prubbabbilita ca tirannulu cumpari lu 2 e 1/6; la prubbabbilita chi cumpari nu nummuru sparu e 0,5.