Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Na mascara di Carnaluvari.
|
≪
A carnalivari ogni scherzu vali.
≫
|
|
|
Lu
carnalivari
(o
carnaluvari
) e na festa lijata a tradizzioni chi pigghianu uriggini forsi nte usanzi
pagani
e chi currispunni nte paisi cattolichi cu la vigghilia di l'inizziu da
Quaresima
.
Si carattirizza di na seri di manifistazzioni pupulari unni li genti hannu la pussibbilitati di stracanciarisi, di urganizzari passiati n maschira, carri alliggorici e festi pupulari assai ntisi.
Tra li carnaluvari cchiu mpurtanti nto munnu cci sunnu sicuramenti chiddu di
Riu de Janeiru
, chiddu di
Vinezzia
e chiddu di
Viareggiu
. N'
Italia
sunnu assai mpurtanti puru lu carnavali di
Putignanu
nta
Pugghia
e chiddu di
Jaci
n
Sicilia
.
La palora ≪carnalivari≫ diriva du
latinu
"carnem levare"
, chi anticamenti significava lu banchettu d'abbulizzioni da carni chi si tinia subbutu prima du piriudu di
dijunu
, e da rinunzia o piaciri, da Quaresima.
La durata da festa po variari a secunna a tradizzioni di paisi di una simana nzinu a quarchi misi.
Mascari tipichi di Vinezzia
'N quarchi banna da Sicilia e usuali ca a finuta du carnaliviri, l'ospiti pruponi nu
brinnisi
, ma prima da
bicchirata
, na puisia nica veni ricitata. Quarchi asempiu:
- Chistu vinu e bellu e finu
- e mi ciaura di lumia
- un brinnisi fazzu a sta cumpagnia.
- Chistu vinu e bellu e finu
- friscu friscu veni di la vutti
- fazzu un brinnisi a tutti.
- Chistu e vinu di musia
- lu guardu mentri lu tegnu ntra li manu
- stu brinnisi e fattu a lu me cristianu. (zzoe lu maritu da fimmina chi ricita la puisia)
[1]
- ↑
Arba Sicula
,
Carnivali
, Vulumi 4/5, 1983
Wikimedaglia