Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
La
bannera di la Grecia
(
Σημα?α τη? Ελλ?δο?
n
grecu
) cunsisti di nuvi strisci pari urizzuntali. Li strisci sunnu azzurri e
janchi
autirnati, la prima partennu di l'autu e azzurra. Nti l'agnuni supiriuri nta banna di l'asta e prisenti nu quatru azzurru cu cruci janca.
La cruci rapprisenta la cresia grecu-urtudussa, mpurtanti nti la storia greca nna divurgazzioni di l'idintitati nazziunali greca suprattuttu nni tempi du
Mpiru Uttumanu. Pi zoccu arriguarda lu significatu di li nuvi strisci avemu dui ntirpritazzioni: chissi ponnu rapprisintari o le nuvi sillabi di la frasi "
Libbirtati o murti
" (?λευθερ?α ? Θ?νατο? - E-lef-the-ri-a i Tha-na-tos) o macari li nuvi littiri da palora ?λευθερ?α (Libbirtati). Supra l'utilizzu di li culura si pinza ca ponnu aviri uriggini danisi, vistu ca li reghi danisi rignarunu n Grecia nzinu a lu
1962
, o cchiu simpricimenti ca chissi significanu lu mari e lu celu pi l'azzurru, la spuma di li onni, li niuli e la puritati di l'animu grecu pi lu jancu. Supra la mpustazzioni da bannera nun putemu ascludiri la nfruenza di chidda miricana ca tannu avia assai pupulariati comu simmulu di libbirtati e di lutta cuntra lu culunialisimu. Avanti ca s'aduttassi ss'urtima virsiuni, di lu
1828
nzinu a lu
1969
la Grecia appi n'autra bannera ca cumprinnia sulu la cruci janca n campu azzurru.
E la bannera ufficiali di la
Grecia
di lu
22 di dicemmiru
1978
.