Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
L'
Ausoni
eranu na pupulazzioni
italica
di l'
Italia miridiunali
. Picca sunnu li nutizzi chi nn'avemu.
Li primi culoni
grechi
nta pinisula
taliana
ncuntraru 3 granni pupulazzioni: Ausoni,
Enotri
e
Japiggi
.
D'uriggini
innu-europea
, l'Ausoni, asistianu gia versu lu
1600 a.C.
, zzoe o principiu du Bronzu mediu. L'
Ausonia
era lu so tirritoriu chi si stinnia du
vasciu Lazziu
finu o
Calabbria
. L'Enotri campavanu nto tirritoriu a sud e li Japiggi nna l'attuali
Pugghia
. Secunnu li funti, l'Ausoni e l'Enotri rapprisentanu li cchiu antichi pupulazzioni italichi duminanti.
Spissu vennu cunfunnuti cu l'
Aurunci
, chi foru nu populu distintu, macari siddu appiru uriggini cumuni. Versu lu
1400 a.C.
nu gruppu guidatu di Liparu arriva a l'isula eoliana di
Lipari
e cci si stabbileru. Versu lu
1270 a.C.
na parti di stu gruppu si trasfireru nta
Sicilia
.
Secunnuo
Diudoru Siculu
l'Ausoni eranu stabbiluti nto tirritoriu di
Riggiu Calabbria
.
Re di l'Ausoni era Ausoni, figghiu di
Ulissi
e da maga
Circi
(secunnu a autri figghiu di Ulissi e da ninfa
Calipsu
).
Figghiu di Ausoni era
Liparu
(di cui pigghiamu lu nomu di
Lipari
) (
Diudoru Siculu
).