한국   대만   중국   일본 
William Totok - Wikipedia Sari la con?inut

William Totok

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
William Totok
Date personale
N?scut (73 de ani) Modificați la Wikidata
Comlo?u Mare , Timi? , Republica Popular? Roman? , Romania Modificați la Wikidata
Cet??enie   Germania
  Romania Modificați la Wikidata
Ocupa?ie poet
publicist
eseist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba german? Modificați la Wikidata
Studii Universitatea de Vest din Timi?oara
Liceul teoretic Sannicolau Mare [*] ​
Note
Premii Deutscher Sprachpreis [*] [[ Deutscher Sprachpreis (annual German cultural award for language cultivation)|​]]
Wolfgang-Weyrauch-Forderpreis [*] [[ Wolfgang-Weyrauch-Forderpreis (German literary prize)|​]]   Modificați la Wikidata
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

William Totok (n. 21 aprilie 1951 , Comlo?u Mare ) este un poet, prozator, eseist ?i jurnalist german, originar din Romania. In perioada 1973?1979 a studiat, cu intreruperi, germanistica ?i romanistica la Universitatea din Timi?oara , timp in care a lucrat ?i ca muncitor necalificat la o fabric? de c?r?mizi.

Via?a [ modificare | modificare surs? ]

William Totok a debutat in 1970 cu versuri in revista Neue Literatur . [1]

Cofondator al Grupului de Ac?iune Banat ( Aktionsgruppe Banat ) ( 1972 - 1975 ), a fost ?inut in arest preventiv timp de 8 luni pentru "propagand? impotriva oranduirii socialiste" ( 1975 - 1976 ). Dup? incheierea studiilor, a func?ionat ca profesor de german? ?i roman? in localitatea Tomnatic din Banat, apoi (1982?1985) ca redactor la un ziar de limb? german? din Timi?oara.

In 1987, a emigrat in Republica Federal? Germania . In prezent tr?ie?te la Berlin ca scriitor ?i publicist liber profesionist. Impreun? cu istoricul Johann Bohm ?i cu cercet?torul Georg Herbstritt editeaz? revista de specialitate bianual? de istorie, literatur? ?i politic?, Halbjahresschrift fur sudosteuropaische Geschichte, Literatur und Politik . Este membru al Cercului de lucru pentru istorie ?i cultur? pentru Europa central?, r?s?ritean? ?i de sud-est (Arbeitskreis fur Geschichte und Kultur in Ostmittel- und Sudosteuropa e.V.), a activat in Comitetul pentru Drepturile Omului din Romania (din cadrul Funda?iei ?Heinrich Boll”) ?i a fost membru al Comisiei Interna?ionale pentru Studierea Holocaustului in Romania (prezidat? de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel) .

A publicat numeroase studii ?i eseuri istorice, literare ?i politice, articole, analize, eseuri radiofonice, cronici ?i recenzii in mass-media din Romania ?i din alte ??ri.

Colaborator al posturilor de radio Radio Europa Liber? , Deutsche Welle , BBC , Radio France Internationale ?.a. Dup? 1990 a publicat coresponden?e in revista 22 , in Romania liber? (1992-2000), Observator Cultural (2000-2004), Timpul (din 2000), Ziua (2004-2005), Latitudini (din 2006) ?.a.

In vizorul Securit??ii [ modificare | modificare surs? ]

William Totok la Bucure?ti, in 2007

In volumul s?u autobiografic, intitulat "Constrangerea memoriei. Insemn?ri, documente, amintiri" , ( Editura Polirom , Ia?i, 2001) descrie imprejur?rile in care au avut loc ?i contactele cu fosta Securitate :

"Nu mai era pentru nimeni un secret c? la ?edin?ele publice ale Cenaclului literar "Universitas", precum ?i la lectur?rile de grup desf??urate in numeroase comune ?i ora?e asistau informatori ai Securit??ii. Totul s-a complicat atunci cand diver?i membri ai Grupului au devenit ?inte ale incerc?rilor de racolare. A fost elaborat? o strategie de ap?rare menit? s? anihileze planurile Securit??ii. In conformitate cu aceast? in?elegere, membrii Grupului pe care Securitatea incerca s?-i racoleze trebuiau s? se arate cooperan?i in aparen??, dar s? informeze in acela?i timp intregul grup asupra obiectivelor ?i inten?iilor poli?iei politice. Chiar ?i mie mi-au fost incredin?ate "sarcini de colaborator" de c?tre un maior pe nume Ianto, ofi?erul de Securitate ce se ocupa de Universitate. Informa?iile urma s? le transmit maiorului Rudolf Koppe in camera 505, sediul din Universitate al Securit??ii. A?a cum s-a aflat mai tarziu, Koppe era nu numai o figur? cheie in lovitura pl?nuit? de Securitate impotriva Grupului, ci ?i responsabil din partea unei sec?ii speciale pentru minoritatea german? din Timi?. El avea de supravegheat atat sec?ia de limba ?i literatura german? din cadrul Facult??ii de filologie, cat ?i Liceul german ?Nikolaus Lenau“ ." (pp.20-21)

William Totok s-a autodeconspirat public in 1975. Intr-un articol scris de Dieter Schlesak in urma primirii unei scrisori de la Totok, ap?rut in ziarul "Frankfurter Rundschau" din 10 iulie 1976 (?Politic? cultural? cu interven?ii poli?iene?ti. Etnici germani cu convingeri marxiste din Romania tulbur? lini?tea revolu?ionar? a statului ‘socialist’”) este prezentat? intreaga afacere:

"De la inceputul anului 1974, de exemplu, doi dintre membri grupului (Gerhard Ortinau ?i William Totok) trebuiau s? informeze regulat Securitatea statutului despre activit??ile Grupului. Ei i-au informat pe ceilal?i despre aceast? sarcin? fa?? de patrie, a?a c?, in prealabil, puteau stabili impreun? ce trebuie sau ce nu trebuie s? afle aceast? instan?? cultural? din sfera activit??ii gandirii de autor ?i a con?tiin?ei sociale a Grupului de Ac?iune." [2] Subiectul a fost abordat apoi ?i in volumul s?u ap?rut in Germania, in 1988, "Die Zwange der Erinnerung".

Nota de Constatare nr. S/DI/I/3706 a CNSAS , confirm? cele scrise de autorul volumului "Constrangerea memoriei" afirmand c? ?TOTOK William este titular al dosarului fond re?ea nr. R 285953 (cota CNSAS) [3] . Domnia sa a fost recrutat la data de 08.03.1974 pentru ≪acoperirea informativ? a anului I Filologie ?i in special a sec?iei german?-roman? din cadrul Universit??ii Timi?oara, cat ?i a cenaclului literar ..., unde avem semnal?ri privind inten?ia unor membri de a strecura idei str?ine de ideologia noastr?≫. A semnat un angajament, avand numele conspirativ ≫Thomas≪, iar CNSAS a identificat zece note semnate de el, despre care Securitatea afirm? intr-un raport, din 1975, referitor la incetarea leg?turii c? ele aveau un ?caracter general, f?r? interes operativ“. In acela?i timp i se repro?eaz? c? a dat dovad? de nesinceritate fa?? de organele de Securitate. [4]

Referitor la metodele de contracarare a ac?iunilor de infiltrare ?i destr?mare a Grupului de Ac?iune Banat , istoricul Mircea Rusnac noteaz? intr-un studiu: ?Strategia adoptat? de ace?tia nu a fost una de respingere f??i??. Ei se ar?tau dispu?i s? coopereze in aparen??, dar ?ineau in acela?i timp la curent intregul grup in privin?a obiectivelor urm?rite“ de c?tre Securitate. [5]

Dat fiind faptul c? William Totok a fost totodat? ?i victim? a Securit??ii- dovedit prin dosarele I 210845 (fond informativ) ?i 23614 (fond penal)- Colegiul C.N.S.A.S. concluzioneaz? c? ?... domnului Totok... nu i se poate atribui calitatea de lucr?tor/colaborator al Securit??ii. ” [6]

Din Referatul de terminarea urm?ririi penale, intocmit de c?tre Procuratura Militar? pe data de 6 decembrie 1975 se constat? c? ?In perioada anilor 1973 1975, inculpatul a conceput ?i scris mai multe poezii cu tematic? social politic?, care au un con?inut du?m?nos ?i tenden?ios la adresa orinduirii sociale din ?ara noastr? ?i la adresa conducerii de partid ?i de stat. In poeziile sale, inculpatul (...) exprim? ideea ingr?dirii libert??ii spirituale a individului in ?ara noastr?, precum ?i faptul c? situa?ia studen?ilor ar fi insuportabil?. Prin con?inutul lor poeziile inculpatului au influen?? negativ? asupra tineretului, in general, cit ?i in ceea ce prive?te rolul literaturii ?i artei in societatea noastr?.“ (...) Faptele de propagand? impotriva orinduirii socialiste ce se re?in in sarcina inculpatului, prezint? un ridicat grad de pericol social intrucit prin activitatea desf??urat? de c?tre acesta, se pune in pericol securitatea statului, activitate de care inculpatul ?i a dat seama ?i a desf?surat o in mod con?tient. Pericolul social deosebit de grav al faptelor s?vir?ite de inculpat, rezult? mai ales, din aceea c?, poeziile cu caracter du?m?nos concepute ?i scrise de inculpat, au fost date publicit??ii, de ele au luat cuno?tint? mai multe persoane, in principal tineri studen?i ?i elevi, a c?ror con?tiint? ?i ideologie a fost viciat? ?i denaturat?, influen?ind negativ educa?ia socialist? a acestora, precum ?i a cititorului in general. Din felul ?i modul in care inculpatul a conceput ?i scris poeziile incriminate, precum ?i din celelalte preocup?ri du?m?noase ale acestuia, stabilite in cursul urm?ririi penale, rezult? c? inculpatul TOTOK WILLIAM se afl? sub influen?a ideologiei burgheze ?i a promovat in poeziile sale aceast? ideologie, cultivind neincrederea fa?? de legile statului nostru, fat? de conducerea statului. Fa?? de situa?ia de fapt descris? mai sus, in sarcina inculpatului TOTOK WILLIAM urmeaz? a se re?ine infrac?iunea de propagand? impotriva orinduirii socialiste, prev?zut? ?i pedepsit? de art. 166 al. 2 din Codul penal.” [7]

Cateva titluri de volume [ modificare | modificare surs? ]

Poezii [ modificare | modificare surs? ]

  • "Die Vergesellschaftung der Gefuhle" (Socializarea sentimentelor) (Bucure?ti, 1980);
  • "Freundliche Fremdheit" (Polite?e rezervat?) (Timi?oara, 1984);
  • "Das prompte Eingreifen des Fallmeisters beim Versuch eines Hundes sich eigenmachtig auf die Hinterbeine zu stellen" (Interven?ia prompt? a hingherului la incercarea unui ciine de a se ridica in dou? picioare) (Mainz, 1987);
  • "Eiszeit" (Timp inghe?at) (Berlin-Ost, 1987);
  • "... an den Fahnenstangen fault die Wut" (... pe catarge putreze?te mania. Poezii), (Ludwigsburg, 2016);

Eseuri, studii, publicistic? [ modificare | modificare surs? ]

  • "Die Zwange der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumanien" [Presiunea amintirilor. Insemn?ri din Romania], (Hamburg, 1988);
  • "Aprecieri neretu?ate. Eseuri, articole ?i interviuri 1987-1994", (Editura Universit??ii ?Alexandru Ioan Cuza”, Ia?i, 1994);
  • Marcel Pauker: "Ein Lebenslauf. Judisches Schicksal in Rumanien 1896-1938. Mit einer Dokumentation zu Ana Pauker", (ed. William Totok/Erhard Roy Wiehn), [Marcel Pauker. O biografie], (Konstanz, 1999);
  • "Der revisionistische Diskurs" [Discursul revizionist], (ed. Erhard Roy Wiehn), (Konstanz, 2000);
  • "Constrangerea memoriei. Insemn?ri, documente, amintiri", (Editura Polirom, Ia?i, 2001).
  • ?Episcopul, Hitler ?i Securitatea. Procesul stalinist impotriva ≫spionilor Vaticanului≪ din Romania“ (Editura Polirom, Ia?i, 2008);
  • "Die Kirchen in Osteuropa im Kommunismus" [Bisericile din Europa de Est in comunism], (ed. Detlef Stein/William Totok), (Berlin, 2011);
  • "Intre mit ?i bagatelizare. Despre reconsiderarea critic? a trecutului, Ion Gavril? Ogoranu ?i rezisten?a armat? anticomunist? din Romania" (impreun? cu: Elena-Irina Macovei), (Editura Polirom, Ia?i, 2016);
  • "Franz Xaver Kappus intre isterie de r?zboi ?i pacifism moderat", in: Franz Xaver Kappus , Biciul dispre?ului. Povestea unui stigmatizat / Die Peitsche im Antlitz. Geschichte eines Gezeichneten. Prefa??, tabel cronologic ?i edi?ie bilingv? ingrijit? de William Totok. Traducere din limba german? de Werner Kremm, (Editura Muzeul Literaturii Romane, Bucure?ti, 2018);

Colabor?ri la numeroase antologii ?i volume colective [ modificare | modificare surs? ]

  • ?Vint potrivit pin? la tare. Zece tineri poe?i germani din Romania“, (Editura Kriterion, Bucure?ti, 1982) - postfa?? de Peter Motzan , in romane?te de Ioan Mu?lea, cuvant inainte de Mircea Iorgulescu. Poe?ii antologati sunt: Anemone Latzina , Franz Hodjak , Rolf-Frieder Marmont , Johann Lippet , William Totok, Richard Wagner , Rolf Bossert , Hellmut Seiler , Horst Samson ?i Helmut Britz (edi?ia a 2-a, ad?ugit?, cu o prefa?? de Ion Bogdan Lefter, Bucure?ti, 2012);
  • "Punktzeit. Deutschsprachige Lyrik der achtziger Jahre" (Timp punctat. Liric? german? a anilor 80), (ed. Michael Braun/Hans Thill), (Heidelberg, 1987);
  • "Was sind das fur Zeiten. Deutschsprachige Gedichte der achtziger Jahre", (ed. Hans Bender), (Munchen, 1988);
  • "Nachruf auf die rumaniendeutsche Literatur", (Necrolog pentru literatura german? din Romania), (ed. Wilhelms Solms), (Marburg, 1990);
  • "Der Sturz des Tyrannen. Rumanien und das Ende einer Diktatur"; (Pr?bu?irea tiranului. Romania ?i sfir?itul unei dictaturi), (ed. Richard Wagner/Helmuth Frauendorfer), (Reinbek bei Hamburg, 1990);
  • "Ein Pronomen ist verhaftet worden. Die fruhen Jahre in Rumanien. Texte der Aktionsgruppe Banat“, (Un pronume a fost arestat. Textele Grupului de Ac?iune Banat), (ed. Ernest Wichner), (Frankfurt am Main, 1992);
  • "In der Sprache der Morder. Eine Literatur aus Czernowitz, Bukowina" (In limba uciga?ilor. Literatura din Cern?u?i/Bucovina), (ed. Herbert Wiesner/Ernest Wichner), (Berlin, 1993);
  • "Dosar Mihail Sebastian" (ed. Iordan Chimet), (Bucure?ti, 2001);
  • ?Der vergessene stalinistische Schauprozess gegen die `Spione des Vatikans´ in Rumanien 1951“, (Procesul stalinist uitat impotriva ?spionilor Vaticanului“ in Romania, 1951), in: ?Jahrbuch fur Historische Kommunismusforschung 2005“, (ed. Hermann Weber, Ulrich Mahlert, Bernhard H. Bayerlein ?.a.), (Berlin, 2005);
  • Coautor al "Raportului final" redactat de Comisia Interna?ional? pentru studierea Holocaustului in Romania (ed. Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu), (Ia?i, 2005).
  • "Holocaust an der Peripherie. Judenpolitik und Judenmord in Rumanien und Transnistrien 1940-1944", (Holocaust la periferie. Politica evreiasc? ?i uciderea evreilor in Romania ?i-n Transnistria 1940-1944), (ed. Wolfgang Benz, Brigitte Mihok), (Berlin, 2009); [edi?ia roman?, intr-o traducere de Cristina Grossu-Chiriac, Editura Cartier, Chi?in?u 2010];
  • ?Handbuch des Antisemitismus. Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart“, (vol. 2, 5, 6, 7), (Dic?ionarul antisemitismului. Ostilitatea fa?? de evrei in trecut ?i-n prezent), (ed. Wolfgang Benz), (Berlin, 2009, 2012, 2013, 2014);
  • "Studiu introductiv. Actualitatea trecutului: cazul lui Nicolae Paulescu", in: Peter Manu, Horia Bozdoghin?, "Polemica Paulescu: ?tiin??, politic?, memorie" (Bucure?ti, 2010);
  • Editor (impreun? cu Detlef Stein): "Die Kirchen in Osteuropa im Kommunismus", (Bisericile din Europa de est in timpul comunismului), (Edition Sudosteuropa-Forschungen III, OEZ Verlag, Berlin, 2011);
  • ?Zwanzig Jahre lang im Visier der Securitate“ (20 de ani in vizorul Securit??ii), in: Bernd Florath (ed.), "Das Revolutionsjahr 1989. Die demokratische Revolution in Osteuropa als transnationale Zasur", (Vandenhoeck & Ruprecht, Gottingen, 2011);
  • "Piper, scor?i?oar?, dafin, vanilie". Antologie de Marian Oprea, (Timi?oara, 2013);
  • Este coeditor al revistei bianuale pentru istorie, literatur? ?i politic? sudesteuropean?, "Halbjahresschrift fur sudosteuropaische Geschichte, Literatur und Politik" (care din 2020 apare sub titlul: "Halbjahresschrift fur Geschichte und Zeitgeschehen in Zentral- und Sudosteuropa" ).

Traduceri [ modificare | modificare surs? ]

Opinii critice asupra operei autorului [ modificare | modificare surs? ]

Eduard Schneider (in: Neue Banater Zeitung), Helmut Britz (in: Neuer Weg ), Peter Motzan (in: Die rumaniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Uberblik , Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1980), Hellmuth Seiler (in: Neuer Weg), Widmar Pohl (in: Dichter fur die Freiheit. Von der subversiven Kraft der Literatur in Osteuropa , Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1993), Thomas Krause (in: Die Fremde rast durchs Gehirn, das Nichts..., Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 1998), Rene Kegelmann (in: ?An den Grenzen des Nichts, diese Sprache“. Zur Situation der rumaniendeutschen Literatur der achtziger Jahre in der Bundesrepublik Deutschland, Aisthesis Verlag, Bielefeld, 1995), Urs Alemann (in: Basler Zeitung), Wolfgang Schuller (in: Frankfurter Allgemeine Zeitung), Matthias Messmer (in: Neue Zurcher Zeitung), Henriette Schroder (in: Suddeutsche Zeitung), Gabriel Andreescu (in: Observator Cultural), Gabriel Kohn (in: Orizont), Mircea Iorgulescu ( in: revista ?22“), Marta Petreu (in: Apostrof) Victor Neumann (in: Ideologie ?i fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gindirii politice in europa Est-Central? , Editura Polirom, Ia?i, 2001), Diana Schuster (in: Die Banater Autorengruppe: Selbstdarstellung und Rezeption in Rumanien und Deutschland , Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2004), Ion Bogdan Lefter (in: Puzzle cu ?noul val“. Addenda la falsul tratat de poezie Flashback 1985, Editura Paralela 45, Pite?ti, 2005); Sabina Kienlechner: ?≫Unter dem Einfluss der burgerlichen Ideologie≪. Die ≫Aktionsgruppe Banat≪ in den Akten der Securitate”, in: Sinn und Form , 62. Jg., Heft 6, November/Dezember 2010, pp. 746?769. etc.

“In scrisul ?i in stilul direct al lui William Totok trei sint constantele "mesajului" lor: O neobosit? obsesie de a vedea cu agerimea ochiului ?i a ar?ta cu degetul indign?rii orice form? de totalitarism, de orice culoare, de ieri ?i de azi. Un cult critic - accepta?i v? rog acest paradox al "cultului critic" - al democra?iei, cel pe care il au unii oameni, unii dintre noi care am venit in democra?ie mult dup? ce deveniser?m maturi in absen?a ei. Democra?ia are fire?te cusururi, ca orice act omenesc, dar nu exist? nici o alt? form? valabil? de a le corecta decit cele ce rezult? din chiar principiile ce o statuteaz?. Un neab?tut sim? al ap?r?rii minorit??ilor de presiunea sau abuzul sau prostia majorit??ilor - minorit??i de orice fel - stand mereu sub pericolul acelui sentiment al prea-siguran?ei de sine pe care il are majoritatea, ?i la bine ?i la r?u. Trebuiesc multe secole de civiliza?ie pentru majoritarul s? devin? apt de a asculta glasul minoritarului - ?i nu numai de civiliza?ie.” Gelu Ionescu (din: “Prefa?a” la volumul “Aprecieri neretu?ate” , Ia?i, 1994)

?Cea mai important? tendin?? ?i singura cu adev?rat nou? in literatura germanilor din Romania in aceast? perioad? o reprezint? ‘subiectivitatea angajat?’ (Walter Fromm). Promotorii acestei tendin?e au fost in parte acei tineri autori (Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, chiar Rolf Bossert etc.) care la sfir?itul anilor ?aizeci ?i la inceputul anilor ?aptezeci s-au afirmat (prin apari?ii comune in revista Neue Literatur) ca fenomen de grup, primind eticheta ‘Grupul de Ac?iune Banat’. Aceast? etichet? s-a transformat curind in nume de marc? ?i a fost acceptat? de ei in?i?i ca atare. (...) Locul angajamentului general-abstract, de?i bine inten?ionat, care miza pe complicitatea cititorului, a fost luat de observa?ia exact?, indreptat? asupra detaliilor vie?ii de zi cu zi; in locul lui ‘noi’ a trecut individul, in locul gindirii in sisteme ?i teoreme - propria subiectivitate ca filtru al realit??ii receptate, iar locul poeziei scurte spirituale ?i deseori chiar aforistice l-a ocupat poemul narativ-descriptiv ?i reflexiv.” Emmerich Reichrath (in: ?Reflexe II” , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984)

Cf. Ion Bogdan Lefter (coordonator): Scriitori romani din anii `80-’90. Dic?ionar bio-bibliografic , Volumul III, P-Z, Editura Paralela 45, Pite?ti-Bucure?ti-Bra?ov-Cluj-Napoca, 2001, pp. 228-230.

Premii ?i distinc?ii [ modificare | modificare surs? ]

  • Leonce-und-Lena-Forderpreis (1987);
  • Bursa Fondului literar din Germania (1987);
  • Bursa Casei literaturii din Stuttgart (1989);
  • Premiul Funda?iei Henning-Kaufmann-Stiftung (impreun? cu mai mul?i autori germani originari din Romania) (1989);
  • Bursa de crea?ie a Senatului din Berlin (1989);
  • Membru de onoare al Asocia?iei Solidaritatea Universitar? (1990);
  • Burs? de crea?ie "Schloß Wiepersdorf" (1995);
  • Premiul "Punctul 12 al Proclama?iei de la Timi?oara" "pentru promovarea principiilor Proclama?iei in diaspora" (2008);
  • Ordinul ?Meritul Cultural” in grad de Ofi?er (2009);
  • Premiul ?CriticAtac“, impreun? cu Elena-Irina Macovei, pentru cea mai bun? carte a anului 2016 (2017);

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Cf. Biografia autorului, pagina editurii Pop din Ludwigsburg
  2. ^ Text fotocopiat in: Halbjahresschrift - hjs-online
  3. ^ Adeverin?a CNSAS: Totok Wiliam
  4. ^ Blog Marius Mioc
  5. ^ "Mircea Rusnac ? Aktionsgruppe Banat, fenomen al disiden?ei minoritare in Romania anilor 1970-1980"
  6. ^ Adeverin?a CNSAS
  7. ^ Ancheta penal? 1975

?== Leg?turi externe ==

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_Totok&oldid=15651647