De?i acest articol con?ine o list? de referin?e bibliografice, sursele sale r?man neclare deoarece ii lipsesc notele de subsol . Pute?i ajuta introducand cit?ri mai precise ale surselor.

Tonul acestui articol sau al acestei sec?iuni este nepotrivit pentru o enciclopedie . Pute?i contribui la imbun?t??irea lui sau sugera modific?rile necesare in pagina de discu?ie .

Vlad ?epe?
Domn al ??rii Romane?ti
Tablou postum, din a doua jum?tate a secolului XVI-lea. 60x50 cm. Kunsthistorisches Museum (Viena).
Date personale
N?scut	1431 [6] Sighi?oara , Regatul Ungariei
Decedat	14 decembrie 1476 (45 de ani) Bucure?ti , ?ara Romaneasc?
Inmormantat	M?n?stirea Snagov
Cauza decesului	omor [7] ( decapitare [8] )
P?rin?i	Vlad Dracul
Fra?i ?i surori	Radu al III-lea cel Frumos
C?s?torit cu	Anastasia Maria Holszanska? sau Cneajna Bathory? Jusztina Szilagyi de Horogszeg [4] , sau Ilona Szilagyi Ilona sau Jusztina Nelipic [5]
Copii	Mihnea I cel R?u [9]
Religie	cre?tinism ortodox [*] ​
Ocupa?ie	conduc?tor [*] ​
Limbi vorbite	limba slavon? limba roman?
Apartenen?? nobiliar?
Titluri	prin? Voievod
Familie nobiliar?	Dinastia Dr?cule?tilor
Domn al ??rii Romane?ti (1x)
Domnie	octombrie – novemberie 1448 [1]
Predecesor	Vladislav al II-lea
Succesor	Vladislav al II-lea
Domn al ??rii Romane?ti (2x)
Domnie	aprilie / iunie 1456 – iulie / august 1462 [2]
Predecesor	Vladislav al II-lea
Succesor	Radu cel Frumos
Domn al ??rii Romane?ti (3x)
Domnie	8 noiembrie [3] – 14 decembrie 1476
Predecesor	Basarab Laiot? cel B?tran
Succesor	Basarab Laiot? cel B?tran
Semn?tur?
Modific? date / text

Vlad ?epe? (n. 1431 , Sighi?oara , Regatul Ungariei  ? d. 14 decembrie 1476 , Bucure?ti , ?ara Romaneasc? ), denumit ?i Vlad Dr?culea (sau Dracula , de c?tre str?ini), a domnit in ?ara Romaneasc? in anii 1448 , 1456 - 1462 ?i 1476 . ^[5]

Familia; considera?ii generale

Unii istorici consider? c? s-a n?scut la Sighi?oara in Voievodatul Transilvaniei , unde tat?l s?u Vlad Dracul ?i mama lui, nobil? transilv?nean? ^{[ necesit? citare ]} , sau poate, o domni?? moldoveanc?, fiica lui Alexandru cel Bun ?i sora lui Bogdan al II-lea ?i a lui Ilia? al Moldovei ^[10] , numit?, dup? unii, Anastasia ^[11] , dupa al?ii Vasilisa Maria Cheajna Mu?at ^{[ necesit? citare ]} au locuit intre anii 1431 ?i 1435. ^[12]

A fost c?s?torit de trei ori: intai cu o nobil? din Transilvania - Cneajna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi din Moldova ?i apoi cu Ilona Nelipic ^[5] , veri?oar? a lui Matei Corvin .

A avut cinci copii, patru b?ie?i ?i o fat?: Radu ?i Vlad din prima c?s?torie, Mihail ?i Mihnea cel R?u din a doua ?i Zaleska din a treia c?s?torie. ^[5] . Se pare c? Radu, un descendent din Vlad ?epe?, s-a stabilit in Moldova ?i a pus bazele ramurii moldovene?ti a neamului Dr?cule?tilor ^[13] .

In timpul domniei sale, ?ara Romaneasc? ?i-a ob?inut temporar independen?a fa?? de Imperiul Otoman . Vlad ?epe? a devenit vestit prin severitatea sa ?i pentru c? obi?nuia s? i?i trag? inamicii in ?eap? . Din cauza conflictelor cu negustorii bra?oveni, ace?tia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonic?.

In 1453 , resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care ob?ineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul ) ?i amenin?au Europa. Imperiul Otoman ajunge s? st?paneasc? mare parte din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia , par?ial Ungaria , par?ial Romania , Bulgaria , Albania ?i Grecia ), extinderea spre occident oprindu-se la por?ile Vienei , al c?rei asediu e?ueaz?. In acest context istoric, Vlad ?epe? a luptat pentru a-?i ap?ra domnia ?i ?ara, folosind impotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care f?ceau parte ?i execu?iile ?i supliciile cu caracter exemplar ?i de intimidare.

Originea supranumelui ?Dracula” ?i a poreclei ??epe?”

Tat?l s?u, Vlad Dracul , fusese primit in Ordinul Dragonului . Ordinul - care poate fi comparat cu cel al Cavalerilor de Malta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni - era o societate militaro-religioas?, infiin?at in anul 1408 de Sigismund de Luxemburg , imp?rat al Sfantului Imperiu Roman ). ^{[14] [15]} Ziua infiin??rii ar fi putut, de asemenea, coincide cu incoronarea fondatorului, Sigismund von Luxemburg , ca regele Ungariei, in anul 1387. ^[16]

Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era ap?rarea cre?tinismului ?i cruciada contra turcilor otomani . Datorit? apartenen?ei sale la Ordinul Dragonului ^[17] , tat?l lui Vlad ?epe? era supranumit Dracul, dup? numele latin al Ordinului Dragonului (Draco). ^[18] Vlad al II-lea a fost primit in Ordinul Dragonului la Nurnberg , in 1431, de c?tre Sigismund de Luxemburg. In 1436, numele lui va fi ins? ?ters de pe lista cavalerilor acestui ordin, deoarece in anul 1432, la numai un an de la innobilare, contrar statutului cre?tin al Ordinului care avea ca scop protejarea cre?tin?t??ii de p?gani, in spe?? de amenin?area otoman?, Vlad al II-lea Dracul i-a condus personal pe turcii care au asediat ?i incendiat Cetatea Severinului, fiind uci?i to?i cavalerii teutoni din cetate, care luptau impotriva pericolului otoman. Tot in 1432 in fruntea acelora?i turci, folosindu-se prin viclenie de titlul de cavaler al Ordinului, Vlad al II-lea Dracul a ordonat deschiderea por?ilor Cet??ii Caransebe?ului care, ascultand porunca, a fost incendiat? ?i jefuit? de aceia?i turci condu?i de Vlad al II-lea Dracul, jaf ?i pustiire care se va intinde in intregul sud al Transilvaniei, turcii retr?gandu-se cu pr?zi ?i robi nenum?ra?i la sud de Dun?re.

Porecla ?epe? i s-a atribuit lui Vlad al III-lea in urma execu?iilor frecvente prin tragere in ?eap? pe care le ordona. Chiar turcii il denumeau Kazıklı Bey , ( Prin?ul ?epe? ). Acest nume a fost men?ionat pentru prima oar? intr-o cronic? valah? din 1550 ?i s-a p?strat in istoria romanilor.

Domn al ??rii Romane?ti

Inceputul domniei

In iarna anului 1436 , Vlad Dracul a devenit domn al ??rii Romane?ti ?i s-a stabilit la Curtea domneasc? din Targovi?te . Vlad Dr?culea ?i-a urmat tat?l ?i a tr?it acolo ?ase ani. In 1442 , din motive politice, el ?i fratele s?u mai tan?r, Radu cel Frumos , au fost ceru?i ca ostatici de c?tre sultanul Murad al II-lea ; Vlad al III-lea a fost ostatic pan? in 1448 , iar fratele s?u pan? in 1462 . Aceast? perioad? de captivitate a jucat un rol important in formarea ?i ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, in 1447 , dup? moartea tat?lui s?u - asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea , rival la tronul ??rii Romane?ti. Tot atunci, Vlad a aflat ?i de moartea fratelui s?u mai mare, Mircea, torturat ?i ingropat de viu de boierii din Targovi?te.

La varsta de 17 ani, sus?inut de un corp de cavalerie turceasc? ?i de un contingent de trupe imprumutate lui de pa?a Mustafa Hassan, Vlad Dr?culea a luat pentru prima dat? domnia ??rii Romane?ti. Dar, dou? luni mai tarziu, a fost infrant de Vladislav al II-lea, care ?i-a rec?p?tat tronul. Pentru a-?i asigura a doua ?i cea mai lung? domnie, Vlad al III-lea a trebuit s? a?tepte pan? in 20 august 1456 , cand a reu?it s?-?i ucid? du?manul de moarte.

Primul act important de r?zbunare a fost indreptat impotriva boierilor din Targovi?te , vinova?i de moartea tat?lui ?i a fratelui s?u. In duminica de Pa?ti a anului 1459 , el a arestat toate familiile de boieri care participaser? la petrecerea princiar?. Cei mai b?trani au fost tra?i in ?eap?, iar ceilal?i au fost for?a?i s? str?bat? pe jos drumul de o sut? de kilometri din capital? pan? la Poenari , unde au fost pu?i s? construiasc? o fort?rea?? pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la raul Arge? .

Vlad ?epe? a ajuns curand faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sa?i din Transilvania, el ordona deseori ca osandi?ii s? fie jupui?i de piele, fier?i, decapita?i, orbi?i, strangula?i, spanzura?i, ar?i, frip?i, ciopar?i?i, b?tu?i in cuie, ingropa?i de vii etc. De asemenea, punea s? li se taie victimelor nasul , urechile , organele genitale ?i limba . Ins? supliciul favorit era trasul in ?eap? , de la care provine porecla ?epe? , cel care trage in ?eap? . Aceast? form? de execu?ie a folosit-o in anii 1457 , 1459 ?i 1460 contra negustorilor transilv?neni care nu respectaser? legile sale comerciale. Incursiunile pe care le f?cea impotriva sa?ilor din Transilvania erau in acela?i timp ?i acte de protec?ionism menite s? promoveze activit??ile comerciale din ?ara Romaneasc? . In plus, in acea perioad? era ceva obi?nuit ca pretenden?ii la tronul ??rii Romane?ti s? g?seasc? sprijin in Transilvania, unde a?teptau momentul potrivit pentru a ac?iona.

In Enciclopedia Britanic? ^[19] se men?ioneaz? c? Vlad ?epe? nu a inventat aceast? metod? de tortur? ?i execu?ie, fiind prescris? ca pedeaps? pentru uciderea so?iei in Codul lui Hammurabi .

Conflictul cu Imperiul Otoman

In 1459 , Vlad ?epe? refuz? s? mai pl?teasc? tribut turcilor (10.000 galbeni anual). Se pare c? aceast? r?zvr?tire s-a datorat existen?ei unui proiect de cruciad? impotriva otomanilor, cruciad? sus?inut? de Pap? ?i in care regele Ungariei, Matia Corvin , ar fi urmat s? joace rolul principal (acesta chiar prime?te de la Pap? suma de 40.000 galbeni, suficient? pentru a echipa 12.000 de oameni ?i 10 nave de r?zboi).

In acest context politic, Vlad ?epe? incheie o alian?? cu Matei Corvin, probabil la inceputul anului 1460 , pe care otomanii ar fi vrut s? o impiedice. Mai mult, ace?tia vor incerca prin intermediul lui Hamza pa?a, beiul de Nicopole, ?i al diacului sultanului, Catavolinos, s?-l prind? pe Vlad prin vicle?ug, f?r? succes ins?. Odat? dejucate planurile otomanilor ?i pedepsi?i (cei doi au fost tra?i in ?eap? impreun? cu to?i solda?ii turci care-i inso?eau), Vlad ?epe? organizeaz? o campanie surpriz? la sud de Dun?re in iarna 1461-1462.

O intins? regiune, de la Obluci?a la Novoe Selo ?i de la v?rsarea Dun?rii in Marea Neagr? pan? la Rahova , a fost devastat?. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupat? prin vicle?ug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, num?rul celor uci?i fiind indicat de insu?i Vlad ?epe? intr-o scrisoare adresat? lui Matei Corvin. Tot in aceast? scrisoare, expediat? din Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad ii solicita in mod insistent sprijin regelui ungar. De?i l-a asigurat, la 4 martie 1462 , c? ii va veni in ajutor, Matei Corvin a p?r?sit Buda abia la sfar?itul lui august, cand campania otoman? era deja incheiat?.

In ceea ce-l prive?te pe Mahomed al II-lea , acesta, surprins de sfidarea lui ?epe?, ii va preg?ti un r?spuns pe m?sur?. In prim?vara lui 1462 , sultanul, in fruntea unei armate uria?e, circa 100-120.000 de oameni (a doua ca m?rime dup? aceea care cucerise Constantinopolul) plus 175 de nave de r?zboi al c?ror scop era acela de a cuceri Chilia, se va indrepta spre Dun?re. Efectivele domnului valah nu dep??eau, dup? estim?rile cele mai generoase, 30.000 de o?teni. De?i Vlad incearc? s?-i opreasc? pe turci la Dun?re, in dreptul cet??ii Turnu , ace?tia, la ad?postul nop?ii, reu?esc s? treac? fluviul indreptandu-se direct spre Targovi?te (4 iunie 1462).

In aceste condi?ii ?epe? va aplica tactica h?r?uirii: pustiirea p?mantului - mai ales drumul spre Targovi?te -, otr?virea fantanilor, atacarea deta?amentelor turce?ti plecate dup? hran?. In aceast? atmosfer? apas?toare in care o?tile turce?ti, fl?mande ?i infrico?ate, inaintau prin ?ara pustiit?, a avut loc marea lovitur? a lui Vlad ?epe?, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit s? demoralizeze ?i mai mult oastea otoman?, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. ?inta atacului a fost insu?i sultanul, ins? acesta a sc?pat, cortul s?u fiind confundat cu al unui vizir. Totu?i efectul psihologic al atacului a fost important. Mul?i turci au fost uci?i, iar sultanul, conform relat?rilor, "a p?r?sit in ascuns tab?ra in chip ru?inos"; v?zand "marea pierdere suferit? de ai s?i" a dat ordin de retragere. In apropierea Targovi?tei il a?tepta un spectacol care a b?gat groaza in o?tile sale: o p?dure de ?epi in care atarnau o mul?ime de turci uci?i inainte sau in timpul b?t?liei; in fa?a acestei priveli?ti, turcii "s-au insp?imantat foarte tare", iar sultanul a recunoscut c? "nu poate s? ia ?ara unui b?rbat care face lucruri a?a de mari" ?i care "ar fi vrednic de mai mult".

Cu excep?ia cronicilor turce?ti, toate celelalte izvoare m?rturisesc infrangerea sultanului, care a fost silit ?s? se intoarc? in fug? spre Dun?re cu mari pierderi printre ai s?i ?i cu ru?inea de a fi dat dosul”. Oastea turc? s-a indreptat spre Dun?re, a?a de repede incat la 11 iulie 1462 sultanul ajunsese la Adrianopol . Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a l?sat la plecare, la Targovi?te , ca domn pe fratele lui ?epe?, Radu cel Frumos , in ideea ca acesta s? atrag? de partea sa pe to?i cei ce i se impotriveau lui ?epe?. Pa?a de Nicopole urma s? asigure sprijin armat lui Radu.

Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoria ??rii Romane?ti, cei doi fra?i c?utand fiecare s?-?i int?reasc? for?ele pentru a-?i elimina adversarul. Spre deosebire de Vlad ?epe? care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea ?i prietenia cu sultanul. Ace?tia trec pan? la urm? de partea lui. In aceste condi?ii, p?r?sit de cea mai mare parte a boierilor, dar avand inc? o oaste destul de numeroas? cu care se pare c? in jurul datei de 8 septembrie ar fi dobandit chiar o ultim? victorie asupra adversarilor s?i, in octombrie 1462 ?epe? trece in Transilvania pentru a se intalni cu aliatul s?u Matei Corvin.

Cum acesta nu venise nici preg?tit, nici prea hot?rat de lupt?, a decis destul de repede s?-?i schimbe planul ini?ial, recunoscand situa?ia existent? in ?ara Romaneasc? ?i renun?and s?-l sprijine pe Tepe?. Mai mult, la decizia regelui ar fi contribuit ?i o presupus? scrisoare a lui Vlad c?tre sultan in care domnul muntean ar fi cerut iertare ?i, mai mult decat atat, s-ar fi obligat s?-l ajute impotriva o?tilor maghiare. Drept urmare, in noiembrie 1462 Vlad ?epe?, in loc s? primeasc? ajutorul aliatului s?u, este arestat sub acuza?ia de tr?dare ?i incarcerat la Visegrad vreme de 12 ani. Dup? Vi?egrad, e silit s? locuiasc? aproape 2 ani la Buda, cu domiciliu for?at. Va fi eliberat in 1475, la cererea lui ?tefan cel Mare , domnul Moldovei, in contextul presiunilor turce?ti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dun?re.

Ultima domnie, sfar?itul vie?ii ?i locul mormantului

Vlad a fost recunoscut ca domn al ??rii Romane?ti pentru a treia oar? in 1475 , ins? s-a bucurat de o perioad? foarte scurt? de domnie. A fost asasinat la sfar?itul lunii decembrie 1476 . Corpul s?u a fost decapitat ?i capul trimis sultanului, care l-a a?ezat intr-o ?eap?, ca dovad? a triumfului asupra lui Vlad ?epe?. S-a emis ipoteza ca ?Dr?culea” ar fi fost ingropat la M?n?stirea Snagov , pe o insul? din apropierea Bucure?tilor . Examin?rile recente au ar?tat c? ?mormantul” lui ?epe? de la m?n?stire con?ine doar cateva oase de cal datate din neolitic ?i nu r?m??i?ele adev?rate ale domnului valah. Dup? opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici , mormantul acestuia ar fi pe locul m?n?stirii Comana , ctitorie a voievodului. ^[20]

Reprezent?ri

Pentru inf??i?area lui Vlad ?epe? s-au p?strat o serie de izvoare, printre ele fiind o descriere a f?cut? de un martor ocular contemporan ?i o serie de imagini: un desen, o gravur? in mai multe copii, trei miniaturi ?i dou? tablouri. Pe lang? valoarea lor brut?, aceste imagini sunt ?i o m?rturie a schimb?rilor manierei de reprezentare a voievodului roman de-a lungul timpului. ^[21] In afar? de aceste reprezent?ri directe ale voievodului, exista in epoc? ?i practica criptoportretelor, care inf??i?eaz? persoane contemporane artistului in ipostaze biblice sau mitologice.

Dracula

Cartea Dracula ( 1897 ), a scriitorului irlandez Bram Stoker , este o nuvel? prezentat? in forma unei alegorii istorice, cu accent critic, ale c?rei ac?iuni se petrec in Transilvania ?i Anglia secolului XIX ?i nu se bazeaz? numai pe faptele istorice locale din timpul domniei lui Vlad Dr?culea. Aceasta face parte dintr-o serie de nuvele publicate de autor intre anii 1875 ( Calea bunelor inten?ii , adaptare a idiomului britanic ?The Primrose Path”) ?i 1911 ( S?la?ul viermelui alb ). In urma succesului seriei de nuvele publicate de Stoker, Transilvania a r?mas asociat? personajului mitologiei moderne Dracula.

Scriitorul irlandez Bram Stoker putea u?or consulta la Royal Library din Londra cateva din acele gravuri s?se?ti din secolul XV , ce se g?seau ?i in colec?iile de la British Museum , in care Vlad ?epe? este descris ca un monstru, un vampir ce bea sange de om ?i un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces ?i la cartea ?Istoria Moldovei ?i a ??rii Romane?ti” a lui Johann Christian von Engel ^[23] , care il descrie pe Vlad ?epe? ca un tiran sangeros, ceea ce i-a dat probabil ideea s? ia prin?ul ??rii Romane?ti ca model pentru personajul s?u fictiv : Dracula . Unii autori precum Matei Cazacu sau Dumitru Peligrad au propus ideea c? Stoker ar fi avut o rela?ie de amici?ie cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Armin Vambery, ?i este posibil ca acesta s? ii fi dat informa?ii despre Vlad ?epe?. Mai mult, faptul c? Dr. Abraham Van Helsing il men?ioneaz? pe prietenul s?u Arminius in romanul din 1897 ca surs? a cuno?tin?elor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare s? sprijine aceast? ipotez?. Trebuie re?inut ?i faptul c? aceasta pare s? fie singura cauz?, neexistand o leg?tur? real? intre Vlad Dr?culea din istorie ( 1431 - 1476 ) ?i mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, men?iuni istorice ?i experien?e personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de alt? parte, merit? men?ionat faptul c? detractorii politici principali ai lui Vlad - in general sa?ii - se foloseau de sensul de diavol al cuvantului drac pentru a umbri reputa?ia voievodului. Astfel, asocierea dintre cele dou? sensuri ale cuvantului, dragon ?i diavol, ?i porecla Dr?culea ar putea s? explice de ce Vlad al III-lea ?epe? a fost asociat de c?tre Bram Stoker cu vampirismul . Un important element simbolic al Ordinului Dragonului , din care s-a inspirat Stoker pentru a-?i crea personajul demonic, era imbr?c?mintea oficial? a Ordinului - o cap? neagr? peste o hain? ro?ie - ce era purtat? doar vinerea pentru a comemora Patimile lui Iisus Hristos . Tot Bram Stoker a avut ideea s? asocieze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir ( Desmodus rotundus ).

Ecraniz?ri

Pe lang? nenum?ratele filme cu Dracula , care nu au decat vagi leg?turi cu adev?ratul Vlad ?epe?, dou? incearc? s? se apropie de realitate. In anul 1979 , Doru N?stase a regizat un film istoric despre via?a domnitorului . In rolul lui Vlad a jucat ?tefan Sileanu .

O portretizare a copil?riei domnului incearc? Sergiu Nicolaescu , in filmul s?u ?Mircea” (1989) - rol jucat de Vlad Neme?. Desigur, aceasta reprezint? doar o licen??, intrucat la moartea marelui voievod ?i domn, Vlad nici m?car nu se n?scuse. Astfel, se incearc? o explica?ie asupra genezei comportamentului de mai tarziu al lui ?epe?: dragostea pentru ?ar? ?i groaznica pedeaps? care i-a dat porecla. ^{[ necesit? citare ]}

Note

Bibliografie

• ?tefan Andreescu - Vlad ?epe? (Dracula). Intre legend? ?i adev?r istoric.
• Denis Buican - Dracula ?i avatarurile sale , Bucuresti, Scripta, 1993.
• Denis Buican- Metamorfozele lui Dracula , Bucuresti, Scripta, 1996.
• Sergiu Bacalov, Tangen?e moldovene?ti in istoria neamului Dr?cule?tilor (Dracula) https://bacalovsergiu.files.wordpress.com/2016/04/deschide-pdf-sergiu-bacalov-tangenc5a3e-moldovenec59fti-c3aen-istoria-neamului-drc483culec59ftilor_dracula.pdf
• Neagu Djuvara - De la Vlad ?epe? la Dracula Vampirul , Editura Humanitas, ISBN 973-50-0438-0
• Constantin C. Giurescu , Dinu C.Giurescu - Istoria Romanilor vol. 2 Editura Stiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1976
• Florin Andreescu - Romania - Vlad ?epe? - Dracula , Editura Ad Libri
• Ileana Toma - Singur?tatea lui Vlad ?epe? , Editura Didactic? ?i Pedagogic?, 2001.
• Florin ?perlea - De la Vlad ?epe? la Ceau?escu , Editura Corint, 2001.
• Emil Stoian - Vlad ?epe? - mit ?i realitate istoric? , Editura Albatros
• Radu Florescu - The Life and Times of the Historical Dracula , curs de istorie, 1988 , Boston College
• Radu Florescu ?i Raymond T. McNally - Dracula - Prince of Many Faces; His life and His Times , Back Bay Books , Little, Brown and Company , New York / Boston , ISBN 0-316-28655-9 (cartonat?) ?i ISBN 0-316-28656-7 (copert? normal?)
• Bartholomaus Ghotan: Van deme quaden thyranne Dracole Wyda , nicht vor 1488 ( Digitalisat (7,88 MB) des Exemplars der Szechenyi-Nationalbibliothek mit ungarischer Einleitung)
• Worly: So die Christen mit Gottes hilff unnd beystandt widerumb bey 500000 Turcken bey Ostrahitz inn Croatien den 29. Octobris, anno des 87. Jar aberhalten, unnd uberwunden haben , 1587.
• Magdeburg: Historia Wie grewlich der grosse Mahomet, Turckischer Keiser, des Namens der ander die hoch beruhmte Stadt Constantinopel, mit viermal hundert tausend Man belagert, erobert, geplundert vnd endlich in seine gewalt bracht hat , 1595.
• Sebastian Henricpetri: Walachischen Kriegs oder Geschichten warhaffte Beschreibung , 1578.
• Bukoavn: Alphabetarium der Walachen in Siebenburgen , um 1600.
• Mathiae Corvini Hungariae Regis , 1891.
• S. Lurie: Povest’ o Drakule / issledovanie i podgotovka tekstov , 1964.
• Radu Florescu: Dracula a biography of Vlad the Impaler 1431?1476 , 1973.
• Nicolae Stoicescu: Vlad ?epe?. ^{[ nefunc?ional? ]} Bukarest 1976 (engl. Ausgabe 1978: Vlad ?epe? : prince of Walachia) [Beides nur noch antiquarisch]
• Dieter Harmening: Der Anfang von Dracula. Zur Geschichte von Geschichten , 1983.
• Matei Cazacu : Histoire du prince Dracula , Paris-Geneve, Droz, (1988) et Taillandier (2004) ISBN 2-84734-143-9 .
• Matei Cazacu: L’Histoire du Prince Dracula en Europe centrale et orientale (XVe siecle) , 1988 .
• Buican (Denis): Dracula de Vlad l'Empaleur a Staline et Ceau?escu , La Garenne-Colombes , Editions de l'Espace europeen, 1991.
• Ralf-Peter Martin: Dracula. Das Leben des Fursten Vlad ?epe? , Fischer, Frankfurt am Main ²1993, ISBN 3-596-10330-4 .
• Vasile M?rcule? - art. Vlad Dracul p.200-2002 ?i art. Vlad ?epe? p.203-205, in V.M?rcule? (coord) Dic?ionarul Domnilor ??rii Romane?ti ?i ai Moldovei , Editura Meronia, Bucure?ti 2009
• Denis Buican : Les Metamorphoses de Dracula. L'histoire et la legende , Paris, Le Felin, 1993.
• Kurt W. Trptow: VladIII. Dracula, The Life and the Times of the historical Dracula, Center for Romanian Studies, ISBN 973-98392-2-3 , 2000
• Academia Romana (Academie Roumaine): Istoria Romanilor vol.IV (Histoire des Roumains), Bucarest, Editura Enciclopedic?, 2001.
• Jean Nouzille : La moldavie - Histoire tragique d'une region europeenne , Paris, Ed. Belier, 2004 ISBN 2-9520012-1-9
• Constantin Dobrila : Entre Dracula et Ceaucescu. La tyrannie chez les Roumains , Bucarest, Institut culturel roumain, 2006.
• Dracula.Woiwode und Vampir. hsg. von Wilfried Seipel, Ausstellung. Kunsthistorisches Museum, Sammlungen Schloss Ambras, bearbeitet von Margot Rauch, Alfred Auer, Veronika Sandbichler, Katharina Seidl, Thomas Kuster. Innsbruck 2008, ISBN 978-3-85497-139-9
• Michael Kroner: Dracula. Wahrheit, Mythos und Vampirgeschaft , Johannis Reeg Verlag, Heilbronn, 2005, ISBN 978-3-937320-33-5
• Олег Талмазан : Авторский вымысел в Сказании о Дракуле воеводе , Философский полилог, журнал Международного центра изучения русской философии, СПб, 2018, №3, ISSN 2587-7283, 196с, стр.151-176. DOI: https://doi.org/10.31119/phlog.2018.3.10

Lectur? suplimentar?

• Stoicescu Nicolae. Vlad ?epe?. Sub imperiul terorii . Bucure?ti, Paul Editions, 237 p. ISBN 9786069703977

Vezi ?i

• Familia Basarabilor
• Lista domnilor ??rii Romane?ti
• De bellis Gothorum ( Niccolo de Modrussa )

Leg?turi externe

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Vlad ?epe?

• Cum a ajuns Vlad ?epe? cel mai sangeros domnitor Arhivat in 10 august 2014 , la Wayback Machine ., Vasile M?rcule?, historia.ro
• Monede atribuite lui Vlad ?epe?
• Dou? portrete ale lui Vlad ?epe? Alte portrete ale lui Vlad ?epe?
• Despre Katharina, iubirea lui ?epe? din Bra?ov ^{[ nefunc?ional? ]} , 7 iunie 2004, Tatiana Dabija, Jurnalul Na?ional - [1] [2] Arhivat in 27 septembrie 2007 , la Wayback Machine .
• Ecraniz?ri despre Vlad ?epe? sau Dracula Arhivat in 29 iunie 2007 , la Wayback Machine .
• Vlad ?epe? , Transilpedia
• Vlad ?epe?, intre domn drept ?i monstru sadic , 7 decembrie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
• Tepes, domnul de legenda , 20 martie 2006, Daniela Carlea ?ontic?, Jurnalul Na?ional
• Vlad Tepes - Prima victim? a unei campanii de pres? , 30 noiembrie 2009, Nicu Parlog, Descoper?
• Vlad Tepes, legenda si realitate Arhivat in 11 octombrie 2013 , la Wayback Machine ., 26 martie 2009, Adrian Bucurescu, Romania liber?
• Vlad ?epes ? a fost Vlad ?epes erou sau vampir? , 8 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoper?
• In vremea lui Dracula ^{[ nefunc?ional? ]} , 15 ianuarie 2007, Cristina Diac, Jurnalul Na?ional
• Unde dai ?i unde crap? - despre asasinarea lui Vlad ?epe? ^{[ nefunc?ional? ]} , 14 august 2006, Oana Vataselu, Jurnalul Na?ional
• Taina unui mormant ^{[ nefunc?ional? ]} , 20 martie 2006, Carmen Plesa, Jurnalul Na?ional
• ?epe?, aceea?i faim? proast? , 6 martie 2010, C?t?lin Alistari, Evenimentul zilei
• Vlad ?epe? scap? de Dracula, la Hollywood , 14 decembrie 2009, Florentina Ciuverca, Evenimentul zilei
• Miturile in istorie ?i nevoia poporului de eroi. Vlad ?epe?, tiranul transformat in justi?iar , 16 februarie 2013, Dana Mihai, Adev?rul
• Cine este cu adev?rat Dracula | VIDEO , 7 septembrie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
• filmul Deliler din 2018 , film turcesc despre Vlad ?epe?
• 10 curiozit??i despre Vlad ?epe? , 18 decembrie 2021, DespreLume.ro
• [3] , Oleg Talmazan: The image of Dracula in the light of the ideological issues of “The Tale of Dracula the Voievode”// Limbaj ?i context / Speech and Context International Journal of Linguistics, Semiotics and Literary Science, Volume I (XIII) 2021, p.15-30/ ISSN: 1857-4149

v   ?   d   ?   m Domnii ??rii Romane?ti Anii 1300 - 1400 Basarab I ? Nicolae Alexandru ? Vladislav I ? Radu I ? Dan I ? Mircea cel B?tran ? Vlad Uzurpatorul Anii 1400 - 1500 Mihail I ? Radu Praznaglava ? Dan al II-lea ? Radu Praznaglava ? Dan al II-lea ? Alexandru I Aldea ? Vlad Dracul ? Basarab al II-lea ? Vlad Dracul ? Vladislav al II-lea ? Vlad ?epe? ? Radu cel Frumos ? Basarab Laiot? cel B?tran ? Radu cel Frumos ? Basarab Laiot? cel B?tran ? Radu cel Frumos ? Basarab Laiot? cel B?tran ? Basarab cel Tan?r ?epelu? ? Radu cel Frumos ? Basarab Laiot? cel B?tran ? Vlad ?epe? ? Basarab Laiot? cel B?tran ? Basarab cel Tan?r ?epelu? ? Mircea al II-lea ? Basarab cel Tan?r ?epelu? ? Vlad C?lug?rul ? Basarab cel Tan?r ?epelu? ? Vlad C?lug?rul Anii 1500 - 1600 Radu cel Mare ? Mihnea cel R?u ? Mircea al III-lea ? Vlad cel Tan?r ? Neagoe Basarab ? Teodosie ? Vlad C?lug?rul ? Radu de la Afuma?i ? Vladislav al III-lea ? Radu B?dica ? Radu de la Afuma?i ? Vladislav al III-lea ? Radu de la Afuma?i ? Vladislav al III-lea ? Basarab al VI-lea ? Moise Vod? ? Vlad Inecatul ? Vlad Vintil? ? Radu Paisie ? Barbu Neagoe ? Radu Paisie ? ?erban din Izvorani ? Radu Paisie ? Laiot? Basarab ? Radu Paisie ? Mircea Ciobanul ? Radu Ilie Haid?ul ? Mircea Ciobanul ? P?tra?cu cel Bun ? Mircea Ciobanul ? Petru cel Tan?r ? Alexandru al II-lea Mircea ? Vintil? ? Alexandru al II-lea Mircea ? Mihnea Turcitul ? Petru Cercel ? Mihnea Turcitul ? ?tefan Surdul ? Alexandru cel R?u ? Mihai Viteazul ? Nicolae P?tra?cu Anii 1600 - 1700 Simion Movil? ? Radu ?erban ? Simion Movil? ? Radu Mihnea ? Radu ?erban ? Gabriel Bathory ? Radu Mihnea ? Radu ?erban ? Radu Mihnea ? Alexandru Ilia? ? Gavril Movil? ? Radu Mihnea ? Alexandru Coconul ? Alexandru Ilia? ? Leon Tom?a ? Radu Ilia? ? Matei Basarab ? Constantin ?erban ? Mihnea al III-lea Radu ? Gheorghe Ghica ? Constantin ?erban ? Gheorghe Ghica ? Grigore I Ghica ? Radu Leon ? Antonie din Pope?ti ? Grigore I Ghica ? Gheorghe Duca ? ?erban Cantacuzino ? Constantin Brancoveanu Anii 1700 - 1800 ?tefan Cantacuzino ? Nicolae Mavrocordat ? Ioan Mavrocordat ? Nicolae Mavrocordat ? Constantin Mavrocordat ? Mihai Racovi?? ? Constantin Mavrocordat ? Grigore al II-lea Ghica ? Constantin Mavrocordat ? Mihai Racovi?? ? Constantin Mavrocordat ? Grigore al II-lea Ghica ? Matei Ghica ? Constantin Racovi?? ? Constantin Mavrocordat ? Scarlat Ghica ? Constantin Mavrocordat ? Constantin Racovi?? ? ?tefan Racovi?? ? Scarlat Ghica ? Alexandru Scarlat Ghica ? Grigore al III-lea Ghica ? Manole Giani Ruset ? Alexandru Ipsilanti ? Nicolae Caragea ? Mihai Su?u ? Nicolae Mavrogheni ? Mihai Su?u ? Alexandru Moruzi ? Alexandru Ipsilanti ? Constantin Hangerli ? Alexandru Moruzi Anii 1800 - 1860 Mihai Su?u ? Caimacam Alexandru Su?u ? Constantin Ipsilanti ? Alexandru Su?u ? Constantin Ipsilanti ? Ioan Caragea ? Alexandru Su?u ? Tudor Vladimirescu ? ( Scarlat Callimachi *) ? Grigore al IV-lea Ghica ? Alexandru Dimitrie Ghica ? Gheorghe Bibescu ? Caimacam Constantin Cantacuzino ? Barbu ?tirbei ? Caimacam Alexandru Dimitrie Ghica ? Caimacam Ioan Manu , Emanoil B?leanu ?i Ioan Filipescu (Filipide) ? Alexandru Ioan Cuza