한국   대만   중국   일본 
Viridiana - Wikipedia Sari la con?inut

Viridiana

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Viridiana

Afi?ul romanesc al filmului
Titlu original Viridiana
Gen film dramatic
Regizor Luis Bunuel
Scenarist Julio Alejandro
Luis Bunuel
Bazat pe romanul Halma al scriitorului
Benito Perez Galdos
Produc?tor Gustavo Alatriste
Director de imagine Jose F. Aguayo
Montaj Pedro del Rey
Muzica Gustavo Pittaluga
Distribu?ie Silvia Pinal
Francisco Rabal
Fernando Rey
Margarita Lozano
Premiera 17 mai 1961 (Festivalul de Film Cannes)
Durata 90 minute
a/n
?ara Spania Spania
Mexic Mexic
Filmat in Madrid   Modificați la Wikidata
Locul ac?iunii Spania   Modificați la Wikidata
Limba original? spaniol?
Disponibil in roman? subtitrat
Prezen?? online

Viridiana (titlul original: in spaniol? Viridiana ) este un film dramatic hispano-mexican, realizat in 1961 de regizorul Luis Bunuel , dup? romanul Halma al scriitorului Benito Perez Galdos , protagoni?ti fiind actorii Silvia Pinal , Francisco Rabal , Fernando Rey ?i Margarita Lozano .

Con?inut [ modificare | modificare surs? ]

Aten?ie : urmeaz? detalii despre nara?iune ?i/sau deznod?mant.

Inainte de a deveni c?lug?ri?? la m?n?stire, tan?ra novice Viridiana este indemnat? s?-?i mai viziteze o dat? unchiul, marele proprietar Don Jaime. Acesta a ajutat-o financiar pentru intre?inerea ei, dar niciodat? nu a avut personal grij? de ea.

Insinguratul Don Jaime constat? c? Viridiana arat? uimitor de asem?n?tor cu so?ia sa, care a murit in urm? cu zeci de ani, in noaptea nun?ii lor. El incearc? s? o conving? pe Viridiana s? r?man? mai mult la el, dar ea insist? s? se intoarc? cat mai curand la m?n?stire.

In seara dinaintea plec?rii, Don Jaime i-a cerut Viridianei s? imbrace rochia de mireas? a so?iei decedate, lucru pe care ea il face. In aceast? sear?, Don Jaime ii m?rturise?te Viridianei dragostea pentru ea, cerandu-i s? devin? so?ie ?i s? r?man? pentru totdeauna cu el, dar refuzul vehement al Viridianei nu las? nicio speran?? in vederea realiz?rii acestei propuneri. Cu ajutorul menajerei Ramona, Don Jaime o narcotizeaz? ?i o duce la culcare in dormitorul s?u. A doua zi, el sus?ine c? a violat-o, zicand aceasta in speran?a c? Viridiana, din cauza presupusei pierderi a virginit??ii, nu ar mai fi considerat? potrivit? ca mireas? a lui Christos, prin urmare va r?mane cu el. Viridiana ins? insist? asupra plec?rii ei imediate. Cand s? urce in autobuz, este in?tiin?at? de poli?ie: Don Jaime s-a spanzurat de un pom din livada sa!

In testamentul l?sat, Don Jaime ii nume?te ca mo?tenitori atat pe Viridiana cat ?i pe Jorge, fiul s?u nelegitim. In timp ce Jorge, care de?i a sosit impreun? cu prietena sa Lucia, totu?i a pus ochii pe Viridiana, vrea s? reabiliteze propriet??ile care de-a lungul timpului au ajuns in paragin?, iar Viridiana se dedic? ajutor?rii ?i ingrijirii s?racilor. Astfel ea adun? la conac o mul?ime de cer?etori ?i vagabonzi, oferindu-le hran? ?i ad?post.

Cand noii proprietari pleac? la notar intr-o localitate mai indep?rtat?, cer?etorii profit? de ocazie s? organizeze o monstruoas? orgie intre ei, se imbat? ?i vandalizeaz? casa, fiind surprin?i de proprietarii intor?i pe nea?teptate. Unul dintre cer?etori il doboar? pe Jorge, altul incearc? s? o violeze pe Viridiana, tan?ra lor binef?c?toare. Poli?ia sosit? la chemarea slujnicei Ramona, reu?e?te s? impiedice o catastrof? ?i mai mare.

Deziluzionat?, Viridiana care il surprinde pe Jorge f?candu-i avansuri indubitabile Ramonei, se a?eaz? cu ei la mas?. Filmul se incheie cu acest sugestiv joc in trei, Viridiana, Ramona ?i Jorge jucand c?r?i impreun?.

Culise [ modificare | modificare surs? ]

Filmul prezint? contrastul dintre evlavia ?i moralitatea catolic? cu realitatea, acestea nefiind intotdeauna compatibile. Zelul religios al Viridianei de exemplu, merge atat de departe incat ea poart? o coroan? de spini in bagajul s?u, dar pe de alt? parte, ea nu reu?e?te s? in?eleag? starea emo?ional? a unchiului ei. De?i ofer? mult? aten?ie cer?etorilor ?i se roag? adesea impreun? cu ei, nu poate prevedea c? dorin?ele lor intr-o bun? zi nu se vor mai limita la cuvintele bune, painea primit? ?i rug?ciuni.

Scena final? a fost planificat? ini?ial de a ar?ta doar pe Viridiana ?i Jorge jucand c?r?i, dar acest lucru li s-a p?rut ap?r?torilor oficiali spanioli ai moralit??ii prea intim, a?a c? au decis s? pun? la mas? o a treia persoan?. Cenzorilor le-a sc?pat ins? c? acum era insinuat un menage a trois , pentru c? la urma urmei Jorge folosise jocul de c?r?i inainte de venirea Viridianei, doar ca scuz? (pentru a nu fi recunoscute tentativele sale de apropiere de Ramona) ?i astfel aceasta ac?ioneaz? ca o metafor? legat? de erotism. [1]

Filmul Viridiana este ca ?i Ingerul exterminator , un monument al urii ?i al volupt??ii de a distruge. ?inta loviturilor inver?unate ale regizorului o constituie religia, tot ceea ce credin?a ?i morala cre?tin? consider? a fi sfant, Bunuel ajungand la o aglomerare de orori ?i monstruozit??i care continu?, delirant, tradi?iile de co?mar ale Capriciilor lui Goya...; rochia ?i lenjeria de mireas? a logodnicei moarte demult (haine cu care b?tranul unchi, ca intr-un fel de ritual vicios, o imbr?case pe nepoat? inainte de a incerca s? o posedeze), incap in cele din urm? pe mana leprosului, impodobit cu v?lurile ?i corsetul alb, el danseaz? un dans hidos in acordurile Oratoriului de Handel ; osp??ul borfa?ilor copiaz? imaginea Cinei cea de tain? a lui da Vinci . [2]

Distribu?ie [ modificare | modificare surs? ]

Premii [ modificare | modificare surs? ]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ de Bunuel: Mein letzter Seufzer. p. 228f.
  2. ^ C. Cristian, Bujor T. Ripeanu, DIC?IONAR CINEMATOGRAFIC , p. 455, 456

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Cristian, Cornel; Ripeanu, Bujor T. DIC?IONAR CINEMATOGRAFIC . Bucure?ti, 1974,: Editura Meridiane.