Viridiana
(titlul original: in
spaniol?
Viridiana
) este un film dramatic hispano-mexican, realizat in 1961 de regizorul
Luis Bunuel
, dup? romanul
Halma
al scriitorului
Benito Perez Galdos
, protagoni?ti fiind actorii
Silvia Pinal
,
Francisco Rabal
,
Fernando Rey
?i
Margarita Lozano
.
Aten?ie
:
urmeaz? detalii despre nara?iune ?i/sau deznod?mant.
Inainte de a deveni c?lug?ri?? la m?n?stire, tan?ra
novice
Viridiana este indemnat? s?-?i mai viziteze o dat? unchiul, marele proprietar Don Jaime. Acesta a ajutat-o financiar pentru intre?inerea ei, dar niciodat? nu a avut personal grij? de ea.
Insinguratul Don Jaime constat? c? Viridiana arat? uimitor de asem?n?tor cu so?ia sa, care a murit in urm? cu zeci de ani, in noaptea nun?ii lor. El incearc? s? o conving? pe Viridiana s? r?man? mai mult la el, dar ea insist? s? se intoarc? cat mai curand la m?n?stire.
In seara dinaintea plec?rii, Don Jaime i-a cerut Viridianei s? imbrace rochia de mireas? a so?iei decedate, lucru pe care ea il face. In aceast? sear?, Don Jaime ii m?rturise?te Viridianei dragostea pentru ea, cerandu-i s? devin? so?ie ?i s? r?man? pentru totdeauna cu el, dar refuzul vehement al Viridianei nu las? nicio speran?? in vederea realiz?rii acestei propuneri. Cu ajutorul menajerei Ramona, Don Jaime o narcotizeaz? ?i o duce la culcare in dormitorul s?u. A doua zi, el sus?ine c? a violat-o, zicand aceasta in speran?a c? Viridiana, din cauza presupusei pierderi a virginit??ii, nu ar mai fi considerat? potrivit? ca mireas? a lui Christos, prin urmare va r?mane cu el. Viridiana ins? insist? asupra plec?rii ei imediate. Cand s? urce in autobuz, este in?tiin?at? de poli?ie: Don Jaime s-a spanzurat de un pom din livada sa!
In testamentul l?sat, Don Jaime ii nume?te ca mo?tenitori atat pe Viridiana cat ?i pe Jorge, fiul s?u nelegitim. In timp ce Jorge, care de?i a sosit impreun? cu prietena sa Lucia, totu?i a pus ochii pe Viridiana, vrea s? reabiliteze propriet??ile care de-a lungul timpului au ajuns in paragin?, iar Viridiana se dedic? ajutor?rii ?i ingrijirii s?racilor. Astfel ea adun? la conac o mul?ime de cer?etori ?i vagabonzi, oferindu-le hran? ?i ad?post.
Cand noii proprietari pleac? la notar intr-o localitate mai indep?rtat?, cer?etorii profit? de ocazie s? organizeze o monstruoas? orgie intre ei, se imbat? ?i vandalizeaz? casa, fiind surprin?i de proprietarii intor?i pe nea?teptate. Unul dintre cer?etori il doboar? pe Jorge, altul incearc? s? o violeze pe Viridiana, tan?ra lor binef?c?toare. Poli?ia sosit? la chemarea slujnicei Ramona, reu?e?te s? impiedice o catastrof? ?i mai mare.
Deziluzionat?, Viridiana care il surprinde pe Jorge f?candu-i avansuri indubitabile Ramonei, se a?eaz? cu ei la mas?. Filmul se incheie cu acest sugestiv joc in trei, Viridiana, Ramona ?i Jorge jucand c?r?i impreun?.
Filmul prezint? contrastul dintre evlavia ?i moralitatea catolic? cu realitatea, acestea nefiind intotdeauna compatibile. Zelul religios al Viridianei de exemplu, merge atat de departe incat ea poart? o coroan? de spini in bagajul s?u, dar pe de alt? parte, ea nu reu?e?te s? in?eleag? starea emo?ional? a unchiului ei. De?i ofer? mult? aten?ie cer?etorilor ?i se roag? adesea impreun? cu ei, nu poate prevedea c? dorin?ele lor intr-o bun? zi nu se vor mai limita la cuvintele bune, painea primit? ?i rug?ciuni.
Scena final? a fost planificat? ini?ial de a ar?ta doar pe Viridiana ?i Jorge jucand c?r?i, dar acest lucru li s-a p?rut ap?r?torilor oficiali spanioli ai moralit??ii prea intim, a?a c? au decis s? pun? la mas? o a treia persoan?. Cenzorilor le-a sc?pat ins? c? acum era insinuat un
menage a trois
, pentru c? la urma urmei Jorge folosise jocul de c?r?i inainte de venirea Viridianei, doar ca scuz? (pentru a nu fi recunoscute tentativele sale de apropiere de Ramona) ?i astfel aceasta ac?ioneaz? ca o metafor? legat? de erotism.
[1]
Filmul
Viridiana
este ca ?i
Ingerul exterminator
, un monument al urii ?i al volupt??ii de a distruge. ?inta loviturilor inver?unate ale regizorului o constituie religia, tot ceea ce credin?a ?i morala cre?tin? consider? a fi sfant, Bunuel ajungand la o aglomerare de orori ?i monstruozit??i care continu?, delirant, tradi?iile de co?mar ale
Capriciilor
lui Goya...; rochia ?i lenjeria de mireas? a logodnicei moarte demult (haine cu care b?tranul unchi, ca intr-un fel de ritual vicios, o imbr?case pe nepoat? inainte de a incerca s? o posedeze), incap in cele din urm? pe mana leprosului, impodobit cu v?lurile ?i corsetul alb, el danseaz? un dans hidos in acordurile
Oratoriului
de
Handel
; osp??ul borfa?ilor copiaz? imaginea
Cinei cea de tain?
a lui
da Vinci
.
[2]
- Silvia Pinal
? Viridiana, o tan?r? novice care viziteaz? unchiul
- Francisco Rabal
? Jorge, fiul lui Don Jaime
- Fernando Rey
? Don Jaime, un
hidalgo
v?duv, unchiul Viridianei
- Jose Calvo
? Don Amalio, un cer?etor
- Margarita Lozano
? Ramona, slujnica lui Don Jaime
- Jose Manuel Martin
? ?El Cojo”, cer?etorul ?chiop
- Victoria Zinny
? Lucia, logodnica lui Jorge
- Luis Heredia
? ?El Poca”, un cer?etor
- Joaquin Roa
? Don Zequiel, un cer?etor
- Lola Gaos
? Enedina, o cer?etoare
- Maria Isbert
? ?La Cancionera”, o cer?etoare cat?rea?? (ca
Maruja Isbert
)
- Teresa Rabal
? Rita, (ca
Teresita Rabal
)
- Juan Garcia Tienda
? Jose, cer?etorul lepros
- Sergio Mendizabal
? ?El Pelon”, un cer?etor
- Alicia Jorge Barriga
? ?La Eren”, cer?etoarea pitic?
- Milagros Tomas
? Refugio, un cer?etor
- Palmira Guerra
? ?La Jardinera”, o cer?etoare
- Joaquin Mayol
? Paco, un cer?etor
- Francisco Rene
? Moncho, servitorul b?tran a lui Don Jaime
- ^
de
Bunuel:
Mein letzter Seufzer.
p. 228f.
- ^
C. Cristian, Bujor T. Ripeanu,
DIC?IONAR CINEMATOGRAFIC
, p. 455, 456
- Cristian, Cornel; Ripeanu, Bujor T.
DIC?IONAR CINEMATOGRAFIC
. Bucure?ti, 1974,: Editura Meridiane.