Viorel Rogoz (n. 24 iulie 1950 , Giurtelecu Hododului , jude?ul Satu Mare ) este un etnolog roman.

Moto: [ modificare | modificare surs? ]

?Eu cred c? orice ins n?scut la sat, intr-o familie tradi?ional?, poart? in sine, in fiin?a sa, o modest? comoar?, care face parte din fondul primar al amintirilor sale ?i totodat? al culturii sale: jocurile de copii, cantecele ?i pove?tile, riturile ?i miturile satului. Ele preced? elementele culturii scrise, vehiculate prin intermediul ?colii ?i al celorlalte mijloace de comunicare, alc?tuind un gen de matrice a viitoarei sale personalit??i culturale. Nostalgia satului, a r?d?cinilor, cheam? automat aceast? matrice in amintirea celor pleca?i in lumea ora?ului. De aici ?i pan? a identifica ?i alte componente ale universului folcloric ?i a le explica, nu e decat un pas”. (Dumitru Pop) ^[1]

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Data ?i locul na?terii [ modificare | modificare surs? ]

N?scut la 24 iulie 1950, intr-o familie tradi?ional? (cu str?mo?i atestati documentar in 1569), Viorel Rogoz poart? in sine matricea spiritual? a satului natal, Giurtelecu Hododului, jud. Satu-Mare, a?ezare la poalele Codrului, un ??inut inc?rcat de podoabe ?i valori patrimoniale, f?urite intr-un timp istoric ce coboar? pan? in vremea dacilor ?i dincolo de aceasta.” ^[2]

Prima atestare, ca sat romanesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; in maghiar?, Giurtelecu inseamn? proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute pan? acum, din hotarul localit??ii, dateaz? din epoca bronzului (a?ezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativ? a hotarului cu satele invecinate Or?a?a, Oar?a de Sus ?i Bicaz, unde exist? morminte tumulare (Damburele in Giurtelec) din aceea?i epoc?.

Familia Rogoz [ modificare | modificare surs? ]

Viorel Rogoz (fiul lui Vasile ?i al Iulianei Rogoz n?scut? Dan) ?i-a inceput studiile in satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. S?laj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba ?i literatura roman? - Limba ?i literatura francez?, in Universitatea ?Babe?-Bolyai” din Cluj Napoca ?i doctorale, la aceea?i universitate clujean?.

Tinere?ea [ modificare | modificare surs? ]

Folclorul, limba ?i via?a poporului l-au fascinat inc? din primii ani de studen?ie, cand, sub indrumarea mentorilor s?i - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion ?euleanu, Nicolae Bot ? s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectiv? mai larg?, etnologic? ?i antropologic?. Studentul Viorel Rogoz a activat in Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie ?i a participat la cercet?rile de teren organizate. Cercul de Folclor, infiin?at de profesorul D. Pop inc? in 1955, a devenit mai tarziu Cerc de Etnologie ?i a reprezentat un cadru favorabil in care s-au format de-a lungul timpului personalit??i ?tiin?ifice, intre care ?i etnologul Viorel Rogoz.

?Satul natal a constituit, pentru tan?rul ce se ini?ia in vastul domeniu al acestei discipline ?tiin?ifice, principalul camp de activitate practic?, acela pe care i?i va construi ?i verifica progresiv metoda de cercetare, ajungand astfel la o excelent? preg?tire teoretic? ?i de teren.” ^[3] Cercet?rile sale in ?inutul Codrului s-au concretizat in numeroase comunic?ri ?i articole publicate, intre care studiul Codrul ?zon? ?de trecere” ^[4] ,dar, mai cu seam?, in lucrarea de licen?? Contribu?ii la cercetarea magiei (1973) ?i teza de doctorat Rela?iile de familie

in folclorul Zonei Codru (1989).

Activitatea profesional? [ modificare | modificare surs? ]

Dup? o perioad? de activitate in inv???mantul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba francez? la Liceul din Livada, jud. Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede in inv???mantul universitar, devenind cercet?tor la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj, profesor de etnologie-antropologie la Universitatea Tehnic? Cluj Napoca (C.U.N.B.M.), unde a predat cursuri de: Introducere in studiul culturii populare, ?coli, curente, direc?ii in antropologia cultural?, Mitologie, Metode de cercetare in etnologie, Practic? de cercetare, Marketing tribal .

Membru al Asocia?iei Oamenilor de ?tiin??, al Asocia?iei folclori?tilor ?i etnografilor, al Ethno-web. Le Portail de l’Anthropologue , al Open Anthropology Cooperative , in prezent este etnologul cu cea

mai inalt? notorietate din Ardealul de Nord si Nord-Vest, recunoscut ?i premiat ca Omul anului 2013, in jude?ul Satu Mare.

Publica?ii [ modificare | modificare surs? ]

A contribuit la publicarea unor volume colective de cercet?ri ^[5]

In 1993 a participat la un stagiu ca bursier al Centrului de Antropologie Cultural? de pe lang? Institutul de Sociologie ?Ernest Solvay” al Universitatii Libere Bruxelles. In 1998 a obtinut, prin concurs de proiecte, o burs? de cercetare din partea Funda?iei Soros ?Pentru O Societate Deschis?”, coordonat?, la acea vreme, de Eduard Hedvig, viitor director al Serviciului Roman de Informa?ii.      A participat cu material cules din aria etnocultural? Maramure?, Satu-Mare ?i S?laj la proiectul de mare impact in lumea ?tiin?ific? lansat de celebra Brown University (2004-2006): Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz , dar ?i la un proiect al Institututului European de Cultur? din Luxemburg (director Sorina Capp). 

Studiile etnologului Viorel Rogoz au fost preluate in publica?ii ?i baze de date ale unor importante institu?ii de cultur? str?ine, a mai multor universit??i ?i publica?ii academice unele clasificate Thomson-ISI:

• Universitatea din Perugia ^[6]
• Universitata di Bari ?i ?Sapienza”, Roma ^[7]
• Institutul European de Cultur? Luxemburg, seria "Documents" ^[8]
• Universitatea Brown, U.S.A. ^[9]
• Universitatea Kent, Anglia ^[10]
• International Bibliography of Anthropology, XLIV ... ^[11]
• Universite de Picardie ?Jules Verne”, France ^[12]
• Indianapolis ^[13]
• Academia Republicii Moldova ^[14]
• Monguz OPAC, Library of Museum of Ethnography, Ungaria
• Centrul Cultural Interetnic Transilvania

Dr. antropolog Sophie Haberbusch acord? etnologului roman votul pentru un studiu de-al s?u publicat in limba francez? pe Portail des Sciences humaines , ceea ce-l clasific? printre primii la Sec?iunea ?Articole de onoare”. ^[15] Este citat ?i publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mandri cu mul?i studenti ai s?i, integra?i in cercetarea antropologic? european?. ^[16] Intre ace?tia, R?zvan Ro?u, aflat in prezent, cu o a doua burs?, la Jena, unde se specializeaz? in Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de ?tiin?e a Austriei.

Muzeul Etnografic al ??rii Codrului [ modificare | modificare surs? ]

Etnologul Viorel Rogoz a urm?rit mi?carea european? in domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de preg?tire, pe etnobotanic? , la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie general?, Muzee romane?ti in aer liber. In plus, a avut ideea realiz?rii unui muzeu in aer liber, a unui muzeu viu, ?i este ini?iatorul Proiectului ?Muzeul Etnografic al ??rii Codrului” de la M?riu?, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost ini?iat in 2008 in parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare.

Muzeul trebuia s? devin?, in concep?ia sa, un ?Templu Spiritual Codrenesc”. Il vedea precum satul s?u natal la vremea copil?riei: ?un sat codrenesc r?sfirat-spre-adunat, cu uli?i str?juite de garduri impletite, acoperite cu ?indril? sau paie, case vechi cu prisp?-ngust?, pe t?lpi din stejar masiv, ?uri inc?p?toare, p?tule, cote?e ?i fantani de drani?? cu cantaring; pomi umbro?i str?juiesc casa ?i olaturile: pruni, meri peri, nuci, cire?i ?i duzi din soiuri str?vechi. Ogr?zile sunt sem?nate cu cereale: grau, mei, alac, secar? etc; garduri vii ?i garduri de spini separ? propriet??ile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimiteaz? gr?dina, iar vrajni?a cu boc asigur? intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biseric?, ?coal?, cimitir, moar?, oloire, valtoare, potcov?rie, stupini, stan?, ?ura dan?ului, p?lincie, arie (cu batoz?, dibol, trier, stoguri) ?i, binein?eles, o fantan? a satului”. ^[17]

Profesorul preconiza ca Muzeul etnografic in aer liber de la M?riu? s? devin? un centru de studiu al tradi?iilor , iar in vecin?tatea lui s? fie amenajate mai multe obiective turistice, strans legate de tradi?iile locului.

?In apropiere, oaspe?ii vor putea savura un balmo?, ca? proasp?t, berbec la pro?ap, vizitand o stan? turistic?. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra van?toare de albine, cunoscut? in vechime sub numele de b?rcuit. Vizitand o stupin?, vizitatorii vor afla cum ar?tau co?ni?ele vechi din nuiele de curpen frumos impletit, ?tiubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau r?mase in forma in care pris?carii din Codru le-or fi g?sit. Acolo i se vor oferi c?l?torului gr?bit faguri picurand pe frunze r?coroase de varz?, sau de vi?? s?lbatic? tr?itoare pan? ast?zi, in sihl?, pe coastele insorite, ?i nu doar in mit”. ^[18]

S?tenii din M?riu? au donat 60 ha din p?mantul str?mo?esc in acest scop. Nume de rezonan?? ale muzeologiei romanesti - Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Talo?, Tiberiu Graur - au asistat ?i indrumat in permanen?? elaborarea Proiectului ?Muzeul Codrului”. Proiectul l-a gandit impreun? cu arhitectul Emanuil Va?vari, originar din Or?i?a. Profesorul Rogoz a ob?inut finan?are. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, ?uri, cote?e, hoboroace, unele aflate intr-o stare avansat? de degradare.

Revista Acolada [ modificare | modificare surs? ]

O perioad? de ca?iva ani ,(de la nr.9-2009 pan? la nr.5-2014, cand este victima unei tentative de asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunar? de literatur? ?i art? ? Acolada ” (director general Radu Ulmeanu, director Gheorghe Grigurcu, redactor-?ef Petre Got), revist? ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania.

A semnat num?r de num?r rubrica Etnologul roman in ?Epoca de aur”. Sunt pagini care, reunite in curand intr-un volum cu acela?i titlu, relev? alte laturi ale personalit??ii complexe a contemporanului nostru Viorel Rogoz. Prin articolele publicate in ?Acolada”, o revist? de literatur? ?i art?, facem cuno?tin?? nu doar cu etnologul, ci ?i cu scriitorul - cet??ean implicat in via?a social?, politic? ?i cultural? a timpului s?u, angajat in lupta pentru adev?r, bine ?i frumos. Temperament pasional, prin stilul inconfundabil, virulent, al unui pamfletar redutabil, Viorel Rogoz pune sub lup? aspecte ale realit??ii sociale contemporane, tare morale, tr?s?turi de caracter. Procedeele literare la care recurge scriitorul pentru crearea stilului personal, care poate fi caracterizat prin ironie, satir?, caricatur?, sarcasm, violen?? verbal?, sunt diverse, reprezentand toate nivelele limbii: epitete, personific?ri, compara?ii, metafore, interoga?ii ?i exclama?ii retorice, trimiteri la in?elepciunea paremiologic? sau la citate livre?ti, cu prec?dere din latin? sau francez?, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimat? etc.

?Am primit ?Acolada” ?i am citit ?Etnologul...”, spune Dr. Mircea Mo?, nu din motive extraestetice (…), ci pentru rafinamentul nara?iunii, tr?dand prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte in spatele rostirii, al c?rui portret se poate contura de c?tre cititor sub semnul unei aventuri singulare.” 

Etimologia cuvintelor arhaice [ modificare | modificare surs? ]

Profesorul Viorel Rogoz este pasionat de etimologia unor cuvinte arhaice din limba roman?, unele persistente ?i in graiul o?enilor. Lanseaz? o ipotez? senza?ional?, ?i anume c? o?enii sunt urma?ii cel?ilor…

Primul s?u contact cu ?ara Oa?ului a fost in vremea studen?iei, cand, preg?tind o comunicare pentru Sesiunea Na?ional? a Cercurilor ?tiin?iice Studen?e?ti, a avut posibilitatea s? parcurg? manuscrise cu texte culese din acest ?inut nordic, de o arhaicitate cople?itoare. G?sise intr-un descantec din Rac?a o expresie pietrificat? (?ap? leuroas? ”).

Apoi a aflat c? o?enii, maramure?enii ?i o parte dintre codreni numesc butoaiele, in care p?streaz? vinul ?i ?uica, tonuri; in francez? ?toneau”. Dic?ionarele il informeaz? c? francezii mo?teniser? cuvantul de la vechii cel?i (cuv. tunna). S-a ocupat ?i de alte expresii pietrificate, uneori cu mari satisfac?ii, cercet?rile sale axandu-se pe consultarea celor 16 volume din ?Corpus inscriptionum latinarum".

A inceput cercet?rile in leg?tur? cu posibilele elemente celtice din subdialectul maramure?ean-o?ean: brace (pantalonii cel?ilor erau numi?i braccae), certez?, C?marzana, tarni??, sambr?, Tarna, v?taf, Trip ?.a. A sus?inut mai multe comunic?ri pe tema enclavelor celtice ?i a mo?tenirii lingvistice pe care ne-au l?sat-o. ^[19] Dac? dic?ionarele franceze dau unele cuvinte de origine celtic?, cele cu r?d?cina Ard-, lingvistul Viorel Rogoz consider? c? ?i in etnotoponimia Codrului exist? probe gr?itoare pentru acela?i celtism ?Ard”: Ardeal, Ardud, Ardusat, Ardihat, Arduzel, Ardel. (Vezi ?i in Fran?a: Ardeni ,Ardeche ) ^[20] Ipoteza profesorului a starnit reac?ii polemice: ?Convie?uirea celto-dacic? a fost relativ indelungat?. Dar influn?ele reciproce, dintre cel?i ?i daci s-au manifestat in tot spa?iul azi romanesc, el nefiind specific doar nordului. Ins? in Maramure?, Oa?, Codru, probabil, s-au conservat mai bine cuvintele arhaice, popula?ia avand un poten?ial mai mare de a p?stra aceste cuvinte.” ^[21]

Familia in credin?e, rituri, obiceiuri [ modificare | modificare surs? ]

Lucrarea ?Familia in credin?e, rituri, obiceiuri ”, ap?rut? la Ed. Solsti?iu, din Satu-Mare, in 2002, cu un Cuvant inainte semnat de profesorul universitar Dumitru Pop, este o carte de ?tiin??, scris? pe baza confrunt?rii riguroase a cercet?rilor intreprinse de autor pe teren, in ?inutul Codrului, cu o vast? bibliografie romaneasc? ?i str?in? de specialitate.

Problemele fundamentale ale c?r?ii sunt abordate in cinci capitole: Sinele ?i ceilal?i (Omul comunitar), Rela?ia B?rbat-femeie, Raportul dintre genera?ii (Func?iile culturale ale familiei), Neamul ? o entitate intre lumea real? ?i mit ( Raportul cei mor?i ? cei vii), Rudenia spiritual? N??ia) , dup? ce, in prealabil, autorul face preciz?ri privind: Suportul antropogeografic al cercet?rii (?inutul Codrului), Orientarea metodologic?, Perspectiva etnologic? romaneasc?. Lucrarea este inso?it? apoi de: Lista de informatori, Glosar ?i Bibliografia selectiv?.

A?a cum profesorul Dumitru Pop preconiza in Cuvantul inainte , lectura acestei c?r?i de ?tiin?? inseamn? ?descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cat de vechi, pe atat de interesant? ?i inc?rcat? de ordine ?i spiritualitate”, iar ?cititorul in?elege astfel coeziunea satului nostru tradi?ional, tipurile de inrudire ?i de rela?ii existente in cuprinsul lui ?i care s-au p?strat vreme indelungat? in practicile ?i credin?ele, in riturile ?i miturile, in cantecele ?i jocurile, ca ?i in cadrul obiceiurilor satului; in ultim? analiz?, cititorul i?i poate explica insu?i sistemul care st? la baza vie?ii folclorice a unei comunit??i de tip tradi?ional, sau a unei zone, cum este cea a Codrului.”

A fost o incantare s? citesc un asemenea studiu exhaustiv legat de aceast? tem?, o exegez? n?scut? din iubire, f?cut? cu d?ruire ?i interes, scris? intr-o limb? romaneasc? frumoas?, armonioas?, deloc impov?rat? de neologisme ?i regionalisme.

Nu putea s? sondeze adancurile acestei problematici, ale sufletului romanesc confruntat cu atatea necunoscute intalnite de la na?tere pan? la moarte, decat un om pasionat, care s-a n?scut, a crescut, s-a format in acest univers spiritual, lumea satului cu eresurile sale, un specialist bine informat, un profesionist care a parcurs cu acribie o vast? bibliografie ?i care ?i-a impus experin?a de teren - meticuloas?, dur?, ind?r?tnic? - a cercet?torului.

Specialistul in etnologie Viorel Rogoz s-a n?scut parcurgand cu pasiune ?i rigoare drumul de la experien?a de via??, la profesionalizare prin studiu, prin cercetare. Teza sa de doctorat ? Familia in credin?e, rituri, obiceiuri ” ?vr?je?te si incant?” (Vasile Adas?sc?li?ei),  incant? ?i convinge, totodat?.

?Temeinic gandit? ?i elaborat? - subliniaz? profesorul Dumitru Pop in Cuvant inainte -, ­ cercetarea profesorului Viorel Rogoz va avea cu siguran?? un efect benefic in promovarea studiilor de acest gen” ?i un mesaj: ?str?vechea solidaritate uman?, bazat? pe cultul valorilor spiritului, poate contribui efectiv la ins?n?to?irea lumii in care tr?im”.

Despre aceast? solidaritate uman? str?veche, specific? satelor romane?ti tradi?ionale, vorbe?te autorul c?r?ii:

?Organizarea social? a satului codrenesc n-a cunoscut, in evolu?ia sa istoric?, diferen?ieri tran?ante in raport cu celelalte zone etnografice romane?ti. Ea se bazeaz? pe un sistem de rela?ii interpersonale, ingloband elemente de rudenie ?i vecin?tate”. ^[22]

?Neamul este alc?tuit din dou? p?r?i: cel din lumea alb? ?i cei din cealalt? lume. Ele comunic? la date ?i dup? ritualuri prestabilite (Samb?ta mor?ilor, Rusalii, inmormantarea unui individ din neam etc.)

Sub aspect temporal, succesiunea pe genera?ii a neamului se pierde in str?fundurile istoriei. Omul este nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. (…)

In mentalitatea ??r?neasc? vecin?tatea este v?zut? ca o prelungire a spa?iului familial (…), leg?tura familiei cu satul se f?cea prin intermediul vecinilor." ^[23]

Am incercat s? prezent?m foarte succint contribu?ia profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei romane?ti - ?i nu numai - cu toate c? intr-un Epitaf (adresat Maestrului Villon) se autocaracterizeaz? ironic:

?In lumea asta-s un parlit
(M? chiar intreb: La ce-am tr?it?)

N-am facut brum? de avere...
(Am mai iubit cate-o muiere...)

Iar tu i?i razi cand vezi ce scriu...
(Rogoz? A fost un mort de viu..)

L?s? in ciorn? cinci tratate...
(Balast pentru posteritate...)”

Nu putem incheia f?r? s? men?ion?m cateva cit?ri importane, venite din partea fo?tilor dasc?li ?i mentori clujeni:

1) Ion Talo? , profesor din Koln - Germania , in “Anuarul de folclor”, I, (1980, pag. 49-65) ”- citeaz? contribu?ia lui V. Rogoz la Corpusul Cimiliturii Romane?ti ? aflat, pe atunci, in mss., de Folclor-a Academiei, Filiala Cluj.

2)Dumitru Pop , prof. univ., in “Anuarul de folclor”nr. V-VII (1984-1986, pag.11-12) publica?ie patronat? de Academia Roman?- Filiala Cluj , citeaz?  cuvintele lui Viorel Rogoz, din mss-ul tezei de doctorat-exemplarul ?in extenso”(pt. c? tov. acad. ing. dr. Elena Ceau?escu a interzis dep??irea a 199 p., scrise pe fa?? ?i verso, iar teza dep??ea 800 pag. Avea ?i un impozant Corpus de texte )- unde viitorul doctor in filologie sublinia importan?a unei teme prezente in intreg spa?iul european: mitologia mormantului singuratic , c?reia, la vremea     aceea, ?i nici ?dup?”, nimeni, la noi, nu i-a dedicat un studiu competent. Ideea lui V. Rogoz porne?te de la legenda Calul Cioicului auzit? in zona Codrului.

3)Ion ?euleanu , prof.univ., fostul asistent din studen?ie, il citeaz? pe Viorel Rogoz in lucrarea de mare prestigiu ?tiin?ific: Nunta in Transilvania ( (in contextul ceremonialului nup?ial romanesc), Targu-Mure?, 2000.

Note [ modificare | modificare surs? ]