Vatra Dornei
—   municipiu   —
Strada Mihai Eminescu in centrul municipiului Vatra Dornei
Stem?
Vatra Dornei Vatra Dornei (Romania) Pozi?ia geografic?
Coordonate: 47°20′46″N 25°21′34″E  ( {{PAGENAME}} )  /  47.34611°N 25.35944°E
?ar?	Romania
Jude?	Suceava
SIRUTA	146744
Atestare documentar?	1592
Municipiu	2000
Re?edin??	Vatra Dornei [*] ​
Componen??	Vatra Dornei [*] ​ , Argestru , Ro?u , Todireni
Guvernare
-  primar al municipiului Vatra Dornei [*] ​	Ilie Bonche? [*] ​ [1] [2] ( PNL , 2012 )
Suprafa??
- Total	144,34  km²
Altitudine	802  m.d.m.
Popula?ie (2021)
- Total	12.578 locuitori
-  Densitate	95 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod po?tal	725700
Prezen?? online
site web oficial
Pozi?ia localit??ii Vatra Dornei
Modific? date / text

Vatra Dornei (in german? Dorna Watra , in maghiar? Dornavatra ) este un municipiu in jude?ul Suceava , Bucovina , Romania , format din localit??ile componente Argestru , Ro?u , Todireni ?i Vatra Dornei (re?edin?a). La recens?mantul din anul 2011, localitatea avea o popula?ie de 14429 locuitori, ^[3] fiind al cincilea centru urban ca m?rime al jude?ului. La 1 ianuarie 2020 num?rul de locuitori era de 16.520 conform bazei de date INS ^[4] . A fost declarat? municipiu in anul 2000, fiind cel mai recent ?i cel mai mic municipiu din jude?ul Suceava. Vatra Dornei este cunoscut? inc? din secolul al XIX-lea, ca sta?iune balnear? ?i pentru practicarea sporturilor de iarn? .

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Localizare [ modificare | modificare surs? ]

Municipiul Vatra Dornei este situat in partea sud-vestic? a jude?ului Suceava , in Depresiunea Dornelor , avand urm?toarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordic? ?i 25° 22' longitudine estic?. Vecinii ora?ului sunt urm?toarele comune: Pojorata (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), ?aru Dornei (la sud) ?i Dorna-Arini (la est).

Localitatea Vatra Dornei este traversat? de ?oseaua european? E58 (DN 17), important? cale rutier? care leag? nordul Moldovei de Transilvania . Distan?ele din Vatra Dornei pan? la cele mai apropiate ora?e pe aceast? ?osea sunt urm?toarele: 110 km pan? in municipiul Suceava (re?edin?a jude?ului cu acela?i nume), 43 km pan? in municipiul Campulung Moldovenesc , 84 km pan? municipiul Bistri?a , 74 km pan? in ora?ul Gura Humorului ?i 66 km pan? in ora?ul Frasin .

Alt? cale rutier? important? care str?bate Vatra Dornei este ?oseaua na?ional? DN 17B, care asigur? leg?tura cu jude?ul Neam? . Pe aceast? ?osea, Vatra Dornei se afl? la 156 km de municipiul Piatra Neam? , 52 km de ora?ul Bro?teni ?i 130 km de ora?ul Bicaz .

Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de c?i ferate romane prin magistrala feroviar? Suceava ? Vama ? Floreni ? Ilva Mic? , care traverseaz? centrul ora?ului, unde exist? dou? sta?ii CFR, aflate la mic? distan?? una de cealalt?: Gara Vatra Dornei (construit? in 1902) ?i Gara Vatra Dornei B?i (construit? in 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din Suceava, aflat la circa 120 km distan??.

Municipiul Vatra Dornei administreaz? trei localit??i care fac parte din alc?tuirea sa: Argestru , Ro?u ?i Todireni .

Relief [ modificare | modificare surs? ]

Vatra Dornei reprezint? o a?ezare depresionar? tipic montan?, fiind situat? in partea de nord a Carpa?ilor Orientali , la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Ora?ul este dispus in Depresiunea Dornelor care are urm?toarele limite: Mun?ii Rar?u ?i Giumal?u la nord-est (cu Varful B?rn?rel ? 1.321 metri); Mun?ii C?limani la sud (cu Varful Dealu Negru ? 1.302 metri) ?i Mun?ii Suhard la nord (cu Varful Runc ? 1.149 metri). Geologia teritoriului este format? din ?isturi cristaline (Mun?ii Suhard, in partea de nord) ?i din roci de natur? vulcanic? (Mun?ii C?lim?ni, in partea de sud).

Hidrografie [ modificare | modificare surs? ]

Municipiul este a?ezat la confluen?a raurilor Bistri?a Aurie ?i Dorna . In afar? de aceste dou? cursuri de ap? principale, la confluen?a c?rora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este str?b?tut? de cateva parauri: Argestru , Chilia, Col?celul , Ro?u, Negre?ti.

Clim? [ modificare | modificare surs? ]

Clima este una temperat-continental?, cu o temperatur? medie anual? de 5,2 °C. In luna iulie media este de +15 °C, iar in luna ianuarie este de -6 °C. Temperaturile extreme inregistrate la Vatra Dornei sunt urm?toarele: +36,4 °C (in data de 18 iulie 1904), respectiv -36,5 °C (in data de 13 ianuarie 1950).

Precipita?iile sunt abundente ?i ating aproximativ 800 mm. Num?rul de zile cu z?pad? intr-un an ajunge la aproximativ 120 zile/an. Cea mai lung? perioad? ploioas? inregistrat? la Vatra Dornei a fost in august 1908 (14 zile). Presiunea atmosferic? medie este de 690 mm in luna ianuarie, respectiv 694 mm in luna septembrie.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Componen?a etnic? a municipiului Vatra Dornei

      Romani (81,52%)

      Alte etnii (1,05%)

      Necunoscut? (17,44%)

Componen?a confesional? a municipiului Vatra Dornei

      Ortodoc?i (77,84%)

      Romano-catolici (1,53%)

      Alte religii (2,33%)

      Necunoscut? (18,29%)

Conform recens?mantului efectuat in 2021 , popula?ia municipiului Vatra Dornei se ridic? la 12.578 de locuitori, in sc?dere fa?? de recens?mantul anterior din 2011 , cand fuseser? inregistra?i 14.429 de locuitori. ^[3] Majoritatea locuitorilor sunt romani (81,52%), iar pentru 17,44% nu se cunoa?te apartenen?a etnic?. ^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i (77,84%), cu o minoritate de romano-catolici (1,53%), iar pentru 18,29% nu se cunoa?te apartenen?a confesional?. ^[6]

Conform Institutului Na?ional de Statistic?, la 1 ianuarie 2020, municipiul Vatra Dornei avea o popula?ie de 16.520 persoane. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Vatra Dornei - evolu?ia demografic?

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informa?ii se g?sesc la Phabricator ?i la wiki-ul MediaWiki .

Date: Recens?minte sau birourile de statistic? - grafic? realizat? de Wikipedia

Recens?mantul din 1930 [ modificare | modificare surs? ]

Componen?a etnic? a ora?ului Vatra Dornei

      Romani (62,71%)

      Germani (15,75%)

      Evrei (17,78%)

      Ruteni (1%)

      Polonezi (1,55%)

      Alt? etnie (1,21%)

Componen?a confesional? a ora?ului Vatra Dornei

      Ortodoc?i (61,69%)

      Romano-catolici (14,09%)

      Mozaici (17,8%)

      Evanghelici\Luterani (3,75%)

      Greco-catolici (2,49%)

      Alt? religie (0,18%)

Conform recens?mantului efectuat in 1930, popula?ia ora?ului Vatra Dornei se ridica la 9.826 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau romani (62,71%), cu o minoritate de germani (15,75%), una de evrei (17,78%), una de ruteni (1,00%) ?i una de polonezi (1,55%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (40 persoane), armeni (8 persoane), greci (1 persoan?), ru?i (20 persoane), sarbi \ croa?i \ sloveni (3 persoane) ?i cehi \ slovaci (7 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodoc?i (61,69%), dar existau ?i romano-catolici (14,09%), mozaici (17,80%), evanghelici \ luterani (3,75%) ?i greco-catolici (2,49%). Alte persoane au declarat: armeano-catolici (3 persoane), armeano-gregorieni (1 persoan?), reforma?i (5 persoane), unitarieni (3 persoane), f?r? religie (1 persoan?), iar 2 persoane nu au declarat religia.

Politic? ?i administra?ie [ modificare | modificare surs? ]

Municipiul Vatra Dornei este administrat de un primar ?i un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ilie Bonche? [*] ​ , de la Partidul Na?ional Liberal , este in func?ie din 2012 . Incepand cu alegerile locale din 2020 , consiliul local are urm?toarea componen?? pe partide politice: ^[7]

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Existen?a Dornei este atestat? inc? de pe vremea intemeierii statului Moldova , conform unei legende care leag? numele localit??ii de o dragoste tragic? a intemeietorului Drago? Vod? . Acesta s-ar fi indr?gostit de p?stori?a localnic? Dorina, pe care a ucis-o dintr-o gre?eal? ?i, in amintirea ei, a decis ca apa lang? care s-a petrecut drama s? poarte numele ei.

O explica?ie ?tiin?ific? a toponimicului ?Dorna” este greu de oferit. Dic?ionarul limbii romane editat de Academia Republicii Populare Romane in anul 1958 , explic? no?iunea ?dorn?” prin bulboan? sau vale cu ap?. Slavii au numit a?ezarea ml??tinoas? ?dolin?”, romanii au numit-o ?durnacum”, iar la romani a ajuns ?Dorina”, care prin eliminarea vocalei ?i” ?i prin rotacismul specific limbii romane, a devenit ?Dorna”.

Prima atestare documentar? a localit??ii dateaz? din anul 1592 . La 14 mai 1600 Mihai Viteazul trimite spre Moldova armata condus? de generalul s?u, Baba Novac . Acesta urmeaz? drumul prin Candreni , peste Mestec?ni? , spre Campulung ?i apoi spre Suceava , in urm?rirea domnului Moldovei Ieremia Movil? .

Dup? anul 1775 , Dorna intr? sub st?panire austriac?, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai domeniului imp?r?tesc Campulung. Faptul genereaz? conflicte care dureaz? aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la carcium?rit, pescuit, mor?rit, li se pus taxe pe fane?e ?i p?duri ?i sunt obliga?i s? presteze munci nepl?tite la diferite lucr?ri edilitare ini?iate de coroan?. De asemenea, ei trebuie sa dea autorit??ilor biruri in natur? (g?ini, lan? ?i lemne). Pe teritoriul targului Dornei se desf??oar? numeroase conflicte sangeroase care sfar?esc prin insemnate pierderi de vie?i omene?ti. In 1884 , o sentin?? a autorit??ilor austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o ?dojan? sever?”.

Locuitorii Dornelor incearc? s? pun? cap?t opresiunilor ?i nemul?umirilor prin plangeri repetate la imp?rat ?i la autorit??ile locale dar ele nu pot fi solu?ionate pan? in jurul anului 1850 , cand este abrogat? vechea constitu?ie austriac? ?i incepe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic.

Evolu?ia edilitar? ?i urbanistic? a localit??ii Dorna este puternic marcat? de descoperirea uria?elor rezerve de ape minerale r?spandite pe o suprafa?? de mai multe zeci de kilometri p?tra?i ?i cunoscute de ciobanii locului inc? din anul 1750 , fiind botezate de ace?tia ?izvoare cu burcut” (nume imprumutat probabil din maghiarul ?borviz”). O cercetare ?tiin?ific? a apelor minerale din ?inutul Dornelor este cunoscut? in literatura de specialitate in jurul anului 1790 . Chimistul Hacquette de Nurnberg realizeaz? in aceast? perioad? o analiz? relativ complet? a apelor din Dorna ?i din localit??ile limitrofe Candreni ?i ?ar . Recunoa?terea oficial? a importan?ei izvoarelor minerale ?i o analiz? complet? a lor, se datoreaz? studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocup? mai intai de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810 , s? inainteze autorit??ilor de la Viena primele semnale despre starea dezastruoas? a b?ilor din Vatra Dornei ?i a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativ? sistematizare a lor.

Din scrierile ?i rapoartele doctorului Plusch rezult? c?, in forma lor primar?, b?ile se f?ceau cu ap? scoas? de bolnavi din fantana Izvorului Ioan, situat? la numai 200 de pa?i de drumul imp?r?tesc. Prepararea b?ilor se f?cea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea sta?iunii pe proprietatea particular? a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic ?i material al proprietarului minelor din Iacobeni , Manz de Mariense.

Proiectul de amenajare al b?ilor propus de doctorul Plusch, este aprobat prin decretul administra?iei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer prime?te ordinul s? construiasc? o cl?dire cu ?ase c?zi de baie la care apa mineral? s? fie adus? printr-o conduct? ?i apoi s? curg? prin jgheaburi.

In anul 1870 Fondul Bisericesc Roman cump?r? B?ile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, impreun? cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi se ridic? un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 ?i Cazinoul Vatra Dornei .

O descriere a sta?iunii in jurul anilor 1880-1895 rezult? din insemn?rile inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate in mod primitiv. Acestea prezentau ni?te g?uri p?trate imprejmuite cu barne ?i acoperite cu coaj? de brad, f?r? nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu ap? cu rugin? murdar?, in care cantau broa?tele. Din aceste izvoare curgea apa prin ni?te jgheaburi, in butoaie deschise a?ezate pe barne. Din aceste butoaie apa curgea prin ?evi de metal spre locul unde era incalzit? ?i de acolo la c?zi. In total pe teritoriul localit??ii Vatra Dornei au fost puse in valoare 15 izvoare de ape minerale.

O etap? nou? in dezvoltarea sta?iunii balneare se inregistreaz? in anul 1895 . La aceast? dat? geologul Stur intreprinde un studiu geologic al sta?iunii Vatra Dornei ?i al terenului pe care este amplasat?. In baza acestui studiu se proiecteaz? ?i se dezvolt? sta?iunea dup? 1895.

In anul 1899 , principalele obiective ale sta?iunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate ?i inaugurate. Intre acestea se num?r?: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand ?i Izvorul Sentinela, toate aflate in vecin?tatea cazinoului. Descoperit in anul 1871 , Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni in anul 1897 . Ini?ial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac , numindu-se Izvorul Falkenhein, dar romanii din Dorna constitui?i intre 1898-1901 in Societatea cultural? patriotic? ?Sentinela” hot?r?sc s? acorde numele institu?iei lor acestui izvor renumit. Dup? 1948 izvorul se nume?te ?23 August”, revenind la vechiul s?u nume, Sentinela, dup? Revolu?ia din decembrie 1989 .

Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localit??ii se num?r? ?i stabilimentul balnear construit in anul 1895, in care se executau proceduri cu ape carbogazoase ?i n?mol de Dorna.

Localitatea Vatra Dornei se dezvolt? incepand din secolul al XVIII-lea in jurul sta?iunii balneare ?i concomitent cu aceasta. Pan? in anul 1774 Dorna este dependent? de Ocolul Campulung ?i din aceast? cauz? nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu ?i vornic sau primar este dobandit abia in anul 1823 , dar localitatea continu? s? existe sub suzeranitatea vornicului de Campulung pan? in 1853 .

In anii de dup? 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre r?scoalele dornenilor impotriva recrut?rii cu sila, despre construc?ia in 1830 a Podului Armeanului care traversa Raul Bistri?a in zona Chilia ?i despre nenum?rate persecu?ii la care au fost supu?i locuitorii ?inutului Dornei de c?tre st?panirea habsburgic?.

In anul 1848 , in perioada cand primar este George Burc?, se construie?te in locul actualului pod de la pia??, un pod care s-a numit ?al vicilicilor” (participan?ii dorneni la evenimentele revolu?ionare de la sfar?itul secolului al XVIII-lea).

Un an mai tarziu, in 1849 , Bucovina este dezlipit? de Gali?ia ?i ridicat? la rangul de ducat. Aceast? ac?iune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de targ in 1855 ?i inscrierea sa in actele oficiale ale st?panirii habsburgice sub numele Vatra Dornei. In acela?i an, la 9 septembrie, se infiin?eaz? la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Jude? Dorna, similar cu Institu?ia Prefecturii.

In anii urm?tori istoria locului pomene?te tot mai des despre nemul?umirile dornenilor, despre inf??i??rile lor cu plangeri la imp?ratul Franz Joseph al Austriei , despre implicarea unor mari personalit??i ale vremii, precum Eudoxiu Hurmuzachi , in lupta lor pentru emancipare social? ?i administrativ?.

In anul 1868 se creeaz? Prefectura Campulungului, iar dup? 1872 , cand este desfiin?at Domeniul Imperial Campulung, incepe dezvoltarea administrativ? a localit??ii in strans? legatur? cu dezvoltarea sta?iunii balneare.

Intre 1850 ?i 1875 la Dorna se perind? mai mul?i vornici ?i primari. Ziarul ?De?teptarea” din Cern?u?i scria: ?In anul 1875 Vatra Dornei nu mai era un sat, ci targ ?i noul comitet comunal de acolo era in mare incurc?tur? fiindc? nu avea nici un om potrivit de primar. In ziua alegerii primarului c?pitanul vine la Vatra Dornei, cheam? noul comitet ales ?i ii spune c? ar fi bine s? aleag? primar un om cu carte, pentru c? Vatra Dornei ii acum targ ?i un om f?r? carte n-ar putea carmui o comun? ca aceasta. To?i c?rturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului ≪Amin≫, numai Vasile Deac a zis f?r? sfial? ≪Nu≫, de?i el a fost ?i este om f?r? carte. Intrebandu-l c?pitanul pe Deac cine socoate c? ar fi bun de primar, Deac a r?spuns: ≪Eu socot c? a? fi cel mai bun!≫ ?i ?ti?i ce s-a intamplat? To?i c?rturarii din comun? au strigat ≪Da! Dac? Deac se prime?te s? fie primar, apoi el ii cel mai bun!≫”

Instalarea lui Vasile Deac in func?ia de primar al ora?ului, coincide cu perioada cand se studiaz? de c?tre oamenii de ?tiin?? ai vremii ?i de c?tre administra?ia Bucovinei ?i a Campulungului dezvoltarea sta?iunii balneare Vatra Dornei.

In deceniul urm?tor instal?rii lui Deac, Fondul Bisericesc din Cern?u?i devine proprietarul izvoarelor de ape minerale ?i al a?a-zisului institut balnear. In aceast? conjunctur? se pune tot mai acut problema dezvolt?rii b?ilor la nivelul edilitar al sta?iunilor cunoscute deja in Europa . Ajutat de arhitec?i ?i oameni de ?tiin??, proprietarul b?ilor intocme?te un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare ?i petrecere a timpului liber, pe care dore?te s?-l materializeze in afara dezvolt?rii urbanistice a localita?ii.

Proiectul Fondului Bisericesc este supus in anul 1883 aprob?rii imp?ratului Franz Joseph ?i prin aprobarea acestuia, proiectul c?p?t? posibilitatea intr?rii in execu?ie. Modul de a gandi al autorit??ilor Fondului Bisericesc nu ii convine primarului Vasile Deac ?i, consultandu-se cu arhitec?i ?i oameni de ?tiin?? recunoscu?i in epoc?, ajunge la concluzia c? singura posibilitate de a for?a dezvoltarea targului concomitent cu sta?iunea balnear? este solicitarea unei audien?e la imp?ratul Franz Joseph. Ob?ine audien?a la imp?rat in anul 1886 ?i, odat? cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistic? a localit??ii Vatra Dornei, pe teritoriul central al c?reia urmau s? fie instalate Palatul Comunal, Palatul Na?ional, cl?direa ?colii primare, Gara Mare ?i Gara B?i , Biserica romano-catolic? ?i Templul Evreiesc .

Pentru inceput ?i avand rezervat? suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal ?i 30.000 de coroane pentru zidirea unei ?coli romane?ti de trei clase, el trece la execu?ia proiectelor. Lucr?rile construc?iilor aprobate de imp?rat sunt conduse de un me?ter italian care se instaleaz? in Vatra Dornei pe cheltuiala prim?riei ?i, in anul 1895 , incep lucr?rile de construc?ie a Palatului Comunal, care se desf??oar? in acela?i timp cu lucr?rile de construc?ie ale ?colii generale. In localul Palatului Comunal func?ioneaz? ?i un han, in locul hanurilor care au disp?rut pan? la finele deceniului al optulea ?i un restaurant, care d?inuie pan? in anul 1938 .

In toamna anului 1897 este dat? in folosin?? ?i cl?direa ?colii Generale (ast?zi ?coala nr. 1). Inainte de a se incheia lucr?rile de construc?ie a Palatului Comunal, Vasile Deac incepe lucr?rile de construc?ie a Palatului Na?ional, care urma s? ad?posteasc? sediul Societ??ii culturale ?i al cabinetului de citire ?Sentinela”. ?Sentinela” este prima asocia?ie patriotic? a romanilor din Vatra Dornei, ac?ionand consecvent pentru izbandirea idealurilor na?ionale. In timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, in anul 1902 , gara cunoscut? sub numele de Gara Mare (sta?ia CFR Vatra Dornei) care leag? pentru prima dat? Suceava de Vatra Dornei ?i se incepe construc?ia G?rii Vatra Dornei B?i , care este dat? in folosin?? dup? decesul primarului. Tot in timpul mandatului lui Vasile Deac sunt concepute ?i par?ial demarate lucr?rile Templului Evreiesc ?i a Bisericii romano-catolice . Aceasta este lovit? de dou? obuze in timpul Primului R?zboi Mondial , urmele loviturilor fiind vizibile ?i ast?zi in peretele estic.

Vatra Dornei este declarat ora? al Imperiului Austro-Ungar la 17 decembrie 1907. Primul R?zboi Mondial aduce luptele pe creasta mun?ilor din jurul ora?ului Vatra Dornei transformandu-l pe acesta ?i sta?iunea intr-o fort?rea?? armat? a austro-ungarilor. Sta?ionarea trupelor la Vatra Dornei dureaz? aproape doi ani, timp in care sunt distruse ?i ora?ul ?i sta?iunea, dar dup? unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei se pune problema refacerii ?i administr?rii b?ilor. In anul 1919 se formeaz? un consor?iu care ia in arend? stabilimentele balneare pe termen de un an. Ac?iunea se repet? in anii 1920, 1921 ?i 1922, dar condi?iile de arendare sunt nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru c? ofer? arenda?ilor venituri uria?e in timp ce ca?tigul proprietarului este derizoriu.

Ulterior, se stabile?te printr-o licita?ie trecerea in administrarea aceluia?i consor?iu a b?ilor pe termen de 20 de ani, dar ca?tig?torul licita?iei nu i?i indepline?te obliga?iile ci, dimpotriv?, ini?iaz? cateva ac?iuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul se incheie prin interven?ia ministrului agriculturii de atunci, prof. dr. Iancu Nistor, care determin? Statul Roman s? permit? Fondului Bisericesc exploatarea b?ilor in regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor ?i restaurarea daunelor aduse in timpul r?zboiului.

Primarul Petru Forfot? ii prezenta Regelui Mihai I stabilimentele sta?iunii balneare in urm?torii termeni: ?Publicul ce a vizitat aceast? sta?iune in anii de dup? r?zboi a putut fi pe deplin satisf?cut in a?tept?rile sale de ceea ce i se oferea. Binein?eles c? au existat ?i lipsuri in dezvoltarea sta?iunii. Lipse?te canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea str?zilor ora?ului, etc. Aceste lucr?ri nu au putut fi executate pan? acum, din cauz? c? au lipsit fondurile necesare. Trebuie ?tiut c? administra?ia comunal? a acestui ora? lupt? cu mari greut??i financiare din cauz? c? veniturile curente nu curg in visteria comunal?, dup? cum aproape to?i vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de sta?iune apar?in Fondului Bisericesc care a fost ?i inainte de r?zboi ?i este ?i ast?zi proprietarul stabilimentului de b?i. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodat? cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucr?rile edilitare ale ora?ului. In acela?i timp nici taxele de cur? incasate de c?tre for?ele comisiei balneare nu intr? in visteria administra?iei comunale ci sunt folosite in alte scopuri. Administra?ia comunal? a fost ?i este ?i azi obligat? s? acopere nevoile edilitare ale ora?ului ?i sta?iunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greut??ile acestea nedrepte ?i ingrate, administra?ia comunal? pe care am cinstea s? o conduc este in prezent pe punctul culminant al sfor??rilor sale de a infiin?a apeductul ?i canalizarea. Imi fac o prea placut? datorie s? ar?t c? numai gra?ie in?elegerii pe care am g?sit-o la membrii guvernului in frunte cu primul ministru ?i ministrul de interne Gheorghe T?t?rascu ?i ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca in urm?torii trei ani apeductul ?i canalizarea s? fie realizate.” In acest fel ora?ul Vatra Dornei ?i sta?iunea balnear? intr? in perioada lor de emancipare edilitar? modern?.

In timpul celui de- al Doilea R?zboi Mondial ?i in special in a doua sa parte, anii 1943-1944, sta?iunea balnear? Vatra Dornei sufer? nenum?rate distrugeri. Oranduirea instalat? dup? 1945 a preia b?ile prin actul na?ionaliz?rii de la 11 iunie 1948 ?i incepe o vast? campanie de refacere ?i modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea sta?iunii. Imediat dup? 1950 , sta?iunea balnear? Vatra Dornei intr? in exploatare la intreaga capacitate ?i pan? in 1989 continu? s? se dezvolte in toate planurile: medical, de agrement, de odihn?, etc. In anul 2000 , ora?ul este ridicat la rangul de municipiu.

Cultur? [ modificare | modificare surs? ]

Centrul de desf??urare a majorit??ii activit??ilor culturale din municipiul Vatra Dornei este Casa de Cultur? ?Platon Pard?u”. Aici au loc expozi?ii, spectacole de teatru, spectacole folclorice, vernisaje ?i alte manifest?ri artistice locale. In interiorul cl?dirii exist?, incepand din anul 2002, sala multifunc?ional? ?Salonul Alb”, in care au loc simpozioane, dezbateri, ?edin?e, microconcerte, expozi?ii de pictur?, grafic?, sculptur?, ceramic? ?i art? fotografic?. ^[8] Casa de cultur? este situat? in centrul ora?ului, pe Strada G?rii nr. 2, ?i poart? numele poetului ?i scriitorului Platon Pard?u, originar din Vatra Dornei.

Muzee [ modificare | modificare surs? ]

Muzeul de ?tiin?ele Naturii ?i Cinegetic? din Vatra Dornei, localizat pe Strada Unirii nr. 3, a fost infiin?at in anul 1952 , fiind deschis oficial abia in 1957 . Este constituit din dou? sec?ii: Sec?ia de Faun? ?i Flor? din zona Dornelor ?i Sec?ia de Cinegetic? din jude?ul Suceava. Exponatele de faun? ?i flor? sunt prezentate redand aspecte din mediul lor natural, ceea ce d? un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie ?i ecologie. Parterul muzeului prezint? colec?ia cinegetic?. Animalele vertebrate sunt prezentate in ordine evolutiv?: pe?ti, amfibieni, reptile, p?s?ri ?i mamifere. De asemenea, muzeul include un interior van?toresc (realizat cu obiecte din coarne c?zute, bl?nuri, fazani ?i capete de c?prior naturalizate) ?i Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blan?, trofee de coarne ?i trofee de col?i de mistre?, adunate din aceast? regiune). ^[9]

Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17, in cl?direa prim?riei, a fost infiin?at in anul 1987 ?i ofer? o imagine de ansamblu a crea?iei populare din zona montan? a Bucovinei . Expozi?ia reprezint? cursiv domeniile principale ale artei populare, structurate sub forma zonelor etnografice montane. Sunt ilustrate preocup?rile de varf ale locuitorilor de pe aceste meleaguri, prin prezentarea fenomenului artistic popular. De asemenea, sunt reprezentate dou? dintre ocupa?iile specifice zonei Dornelor: cre?terea animalelor ?i plut?ritul. In incinta muzeului au fost reconstituite dou? interioare tradi?ionale din zon?, care prezint? vizitatorilor armonia ?i farmecul organiz?rii interiorului unei case ??r?ne?ti. In colec?ie se g?sesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte me?te?ug?re?ti ?i ceramic? din zona Bucovinei. ^[10]

Festivaluri [ modificare | modificare surs? ]

La Vatra Dornei se desf??oar? periodic Festivalul ?Porni?i Plugul Fe?i Frumo?i” (festival de datini ?i obiceiuri de iarn? organizat anual in perioada dinaintea Anului Nou ) ?i ?Serb?rile Z?pezii” (o serie de concerte ?i concursuri sportive de iarn?, organizate anual sub acest nume, la baza partiei ?Parc”).

Turism [ modificare | modificare surs? ]

Situat? in nordul Romaniei , in depresiunea intramontan? a Dornelor din Carpa?ii Orientali , Vatra Dornei este o localitate turistic? foarte c?utat? datorit? apelor termale, peisajului, climei ?i facilit??ilor de practicare a schiului. Ora?ul-sta?iune este inconjurat de mun?i imp?duri?i: Mun?ii Giumal?u , Mun?ii Bistri?ei , Mun?ii C?limani , Mun?ii Rodnei , Obcina Mestec?ni? . Se practic? alpinismul ?i sporturile de iarn?, iar localitatea este in acela?i timp ?i o important? sta?iune balnear?.

Parcul natural din centrul sta?iunii, renumit pentru veveri?ele sale, precum ?i cazinoul amintesc de faimoasele sta?iuni balneare din vestul Europei . In ora?, intre cele mai interesante atrac?ii turistice se num?r? ?i cele dou? muzee deschise publicului vizitator: Muzeul de ?tiin?ele Naturii ?i Cinegetic?, respectiv Muzeul Etnografic g?zduit in cl?direa prim?riei.

Cei care doresc s? exploreze imprejurimile au la dispozi?ie telescaunul care acoper? distan?a dintre ora? ?i Dealul Negru, sau pot pleca in excursii la Poiana Negrii ?i Poiana Stampei , renumite pentru izvoarele lor minerale.

Partii de schi [ modificare | modificare surs? ]

In perioada sezonului rece, turi?tilor le stau la dispozi?ie cinci partii dedicate practic?rii sporturilor de iarn?, dintre care una dedicat? schiului fond.

Partia de schi ?Dealu Negru” (denumit? uneori ?i partia de schi ?Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasat? pe locul al doilea in Romania din punct de vedere al lungimii. ^[11] Partia are o diferen?? de nivel de 400 de metri ?i un grad de dificultate mediu, fiind destinat? mai degrab? schiorilor amatori decat celor profesioni?ti, avand ?i pante mai abrupte, dar care nu provoac? probleme practican?ilor acestui sport. Partia beneficiaz? de o instala?ie de transport cu telescaunul cu o capacitate de 120 de scaune cu cate dou? locuri. Lungimea traseului telescaunului este de 3.000 de metri. ^[12] Baza de plecare se afl? pe Strada Negre?ti, iar cea de terminare la cea mai inalt? cot? a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizeaz? spre partea superioar? a versantului nordic al Dealului Negru. ^[13] Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp in care iubitorii de munte pot admira peisajele pitore?ti ale catorva masive muntoase ce inconjoar? depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil in toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara ?i iarna. Partia ?Dealu Negru” beneficiaz? ?i de instala?ie de z?pad? artificial? cu band? transportoare.

Partia de schi ?Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o inclinare medie de 28,5° ?i o diferen?? de nivel de circa 150 de metri. ^[14] Este situat? in centrul sta?iunii Vatra Dornei, in vecin?tatea Parcului Central, ?i este una din cele mai vizitate partii din nordul ??rii. ^[15] La baz? se afl? o pist? de snowtubing ?i ?coala de schi ?Euroski”. Partia are o dificultate medie, este dotat? cu tunuri de z?pad?, beneficiaz? de iluminare nocturn? ?i de transport cu telescaunul asigurat de Teleschiul Parc. Acesta include ?i un baby-schi pentru copii, iar lungimea traseului este de 230 de metri. ^[16] Baza de plecare se afl? pe Strada Parcului.

In continuarea partiei de schi ?Parc” se afl? partia ?Poieni?a” (numit? ?i ?Parc 2”), cu o lungime de 550 de metri ?i o diferen?? de nivel de 50 de metri. ^[11] Partia beneficiaz? de o l?rgime optim? pentru incep?tori ?i copii, avand un grad de dificultate redus. ^[17]

Partia de schi ?Veveri?a” este situat? in vecin?tatea partiei ?Parc”, accesul f?candu-se atat de pe Strada Parcului, cat ?i de pe partia ?Parc 2”. ^[18] Partia a fost inaugurat? la data de 6 martie 2011. ^[19] Are o lungime de 780 de metri ?i o diferen?? de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiaz? de iluminat nocturn, instala?ie de producere z?pad? artificial? ?i instala?ie de transport pe cablu (un teleschi bipost).

In afar? de cele patru partii de schi alpin, mai exist? partia ?Dealu Runc”, dedicat? practic?rii de schi fond ?i situat? in continuarea p?r?ii superioare a partiei ?Veveri?a”. Are o lungime de 5.000 de metri ?i un grad de dificultate sc?zut, fiind recomandat? pentru incep?tori. Nu beneficiaz? de iluminare nocturn?, z?pad? artificial? sau transport pe cablu. ^[11]

Personalit??i [ modificare | modificare surs? ]

• Platon Pard?u (1934-2002) ? poet ?i scriitor roman.
• Vasile Deac (1824-1909) ? primar al ora?ului Vatra Dornei in perioada 1875-1902.

Obiective istorice ?i turistice [ modificare | modificare surs? ]

• Biserica Na?terea Maicii Domnului ? construit? in 1905 ca biseric? luteran?, este folosit? din 1947 ca biseric? ortodox?.
• Biserica romano-catolic? Schimbarea la Fa?? a lui Isus ? construit? in 1905 pe locul unei biserici mai vechi.
• Biserica Sfantul Ilie ? construit? in 1908 ca biseric? greco-catolic? rutean?, este folosit? in prezent ca biseric? ortodox?.
• Cazinoul din Vatra Dornei ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-A-05670), construit? in 1898.
• Izvorul Sentinela ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-A-05658), construit? in 1896.
• Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05669), construit? in 1896.
• Cl?direa b?ilor ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05668 ), construit? in 1898.
• Casa Vladimir, azi Intreprinderea Minier? Vatra Dornei ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05661), construit? la sfar?itul secolului al XIX-lea.
• Casa de lemn ?Aurora Negrea” ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05657), construit? in prima jum?tate a secolului al XIX-lea.
• Hotelul Carol, fosta Vil? nr. 1 ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05671), construit? in 1896.
• Hotelul din Strada Mihai Eminescu nr. 15 ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05665), construit? in 1896.
• Prim?ria ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05662), construit? in 1897. Include Muzeul de Etnografie, infiin?at in 1987.
• Biblioteca or??eneasc? ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05666), construit? in 1901.
• Gara Vatra Dornei ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05660), construit? in 1902.
• Gara Vatra Dornei B?i ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05659), construit? in 1910.
• Po?ta ? cl?dire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05663), construit? in 1929.
• Casa de Cultur? ?Platon Pard?u” ? cl?dire cu valoare arhitectural?.
• Muzeul de ?tiin?ele Naturii ?i Cinegetic? ? infiin?at in 1952 ?i deschis oficial in 1957.
• Sinagoga din Strada Luceaf?rul ? construit? la inceputul secolului al XX-lea.
• Templul Mare din Vatra Dornei ? construit in perioada 1898-1902.
• Grupul statuar din parcul sta?iunii balneare ? busturile lui Mihai Eminescu , Ion Luca Caragiale , Mihail Sadoveanu , George Enescu , Ciprian Porumbescu , Mihail Kog?lniceanu , Costache Negri , Alecu Russo ?i Ion Luca , monumente istorice (cod de clasificare SV-IV-m-B-05717), realizate in perioada 1964-2000.
• Zona veche comercial? a ora?ului (Strada Mihai Eminescu nr. 28-34 ?i 23-31) ? ansamblu de cl?diri monument istoric (cod de clasificare SV-II-s-B-05664), construit in secolul al XIX-lea.
• Zona veche comercial? a ora?ului (Strada Luceaf?rul nr. 1-13 ?i 4-14) ? ansamblu de cl?diri monument istoric (cod de clasificare SV-II-s-B-05667), construit in secolul al XVIII-lea.
• Schitul de c?lug?ri Sfantul Nectarie ? l?ca? de cult ortodox situat pe Varful Barn?rel, la aproximativ 1,5-2 ore de mers pe jos din sta?iune.
• Man?stirea Sfantul Dimitrie ? l?ca? de cult ortodox situat pe Strada Chilia nr. 11B.

Imagini [ modificare | modificare surs? ]

Strada Republicii v?zut? de pe malul stang al raului Dorna

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Gheorghe C. Pa?a - ??inutul Vatra Dornei - studiu monografic” (Suceava, 1993)
• Ion Bojoi, Nicolae Carlan, Ioan Cocuz, Mihai Iacobescu, Ioan Iosep, Octav Monoranu, Ion Popescu-Arge?el, Nicoale Ursulescu - ?Ghid turistic al jude?ului Suceava” (Editura Sport-Turism, Bucure?ti, 1979), p. 153-159
• Prezentare a municipiului Vatra Dornei pe site-ul vatra-dornei.ro
• Prezentare a municipiului Vatra Dornei pe site-ul judetulsuceava.ro

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Vatra Dornei

• Site-ul oficial al Prim?riei Municipiului Vatra Dornei Arhivat in 23 iunie 2008 , la Wayback Machine .
• Site-ul oficial al sta?iunii turistice Vatra Dornei
• Dorna Turism - Site al sta?iunii turistice Vatra Dornei
• Site-ul Spitalului Municipal Vatra Dornei
• Vatra Dornei Live - Site cu ?tiri, anun?uri ?i evenimente locale
• BalneoTurism - Pagina sta?iunii balneoclimaterice Vatra Dornei Arhivat in 6 martie 2016 , la Wayback Machine .
• Euroski - Partii de schi in Vatra Dornei Arhivat in 16 iulie 2013 , la Wayback Machine .
• TurismLand - Partii de schi in Vatra Dornei Arhivat in 3 iulie 2013 , la Wayback Machine .
• Jude?ul Suceava in imagini ?i cuvinte - Prezentare Vatra Dornei
• La Vatra Dornei bei ap? ca la Karlovy Vary ^{[ nefunc?ional? ]} , 17 iulie 2009, Otilia B?lini?teanu, Ziarul Lumina
• Fotografii vechi din Vatra Dornei

v   ?   d   ?   m Subdiviziunile administrative ale jude?ului Suceava Re?edin?a Suceava (92.121 loc.) Municipii Campulung Moldovenesc (16.722 loc.)   · F?lticeni (25.723 loc.)   · R?d?u?i (23.822 loc.)   · Vatra Dornei (14.429 loc.) Ora?e Bro?teni (5.506 loc.)   · Cajvana (6.901 loc.)   · Dolhasca (10.298 loc.)   · Frasin (5.876 loc.)   · Gura Humorului (13.667 loc.)   · Liteni (9.596 loc.)   · Mili??u?i (5.005 loc.)   · Salcea (9.015 loc.)   · Siret (7.976 loc.)   · Solca (2.188 loc.)   · Vicovu de Sus (13.308 loc.) Comune Adancata   · Arbore   · Baia   · B?l?ceana   · B?lc?u?i   · Berchi?e?ti   · Bilca   · Bogd?ne?ti   · Boroaia   · Bosanci   · Boto?ana   · Breaza   · Brodina   · Bune?ti   · Burla   · Cacica   · Calafinde?ti   · Capu Campului   · Carlibaba   · Cioc?ne?ti   · Ciprian Porumbescu   · Com?ne?ti   · Cornu Luncii   · Co?na   · Crucea   · D?rm?ne?ti   · Dolhe?ti   · Dorna-Arini   · Dorna Candrenilor   · Dorne?ti   · Dr?goie?ti   · Dr?gu?eni   · Dumbr?veni   · Fantana Mare   · Fantanele   · For??ti   · Fr?t?u?ii Noi   · Fr?t?u?ii Vechi   · Frumosu   · Fundu Moldovei   · G?l?ne?ti   · Gr?me?ti   · Gr?nice?ti   · H?n?e?ti   · Hartop   · Horodnic de Jos   · Horodnic de Sus   · Horodniceni   · Iacobeni   · Iaslov??   · Ili?e?ti   · Ipote?ti   · Izvoarele Sucevei   · Marginea   · M?lini   · M?n?stirea Humorului   · Mitocu Dragomirnei   · Moara   · Moldova-Suli?a   · Moldovi?a   · Mu?eni?a   · Ostra   · Panaci   · P?ltinoasa   · P?tr?u?i   · Parte?tii de Jos   · Poiana Stampei   · Poieni-Solca   · Pojorata   · Preute?ti   · Putna   · R?d??eni   · Ra?ca   · Sadova   · Satu Mare   · Siminicea   · Slatina   · Straja   · Stroie?ti   · Stulpicani   · Sucevi?a   · ?aru Dornei   · ?cheia   · ?erb?u?i   · Todire?ti   · Ude?ti   · Ulma   · Vadu Moldovei   · Valea Moldovei   · Vama   · Vatra Moldovi?ei   · Vere?ti   · Vicovu de Jos   · Voitinel   · Volov??   · Vulture?ti   · Zamostea   · Zvori?tea Sate List? de localit??i din jude?ul Suceava