한국   대만   중국   일본 
Utilizator:Babu/Urs - Wikipedia Sari la con?inut

Utilizator : Babu/Urs

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Ursidae
Fosil?: Eocenul superior - Recent
Urs brun
Clasificare ?tiin?ific?
Regn: Animalia
Increng?tur?: Chordata
Subincreng?tur?: Vertebrata
Clas?: Mammalia
Ordin: Carnivora
Infraordin: Arctoidea
Familie: Ursidae
G. Fischer de Waldheim
1817
Subfamilii

daggerAmphicynodontinae
daggerHemicyoninae
daggerUrsavinae
daggerAgriotheriinae
Ailuropodinae
Tremarctinae
Ursinae

Modific? text   Consultați documentația formatului

Ur?ii sunt mamifere carnivore din familia Ursidae apar?inand subordinului caniformes . De?i exist? doar opt specii de ur?i, ace?tia sunt r?spandi?i, ap?rand intr-o mare varietate de habitate in toat? emisfera nordic? ?i par?ial in emisfera sudic?. Se g?sesc in America de Nord , America de Sud , Europa ?i Asia . Caracteristicile comune ale ur?ilor moderni includ corpuri mari cu picioare indesate, bot lung, urechi mici rotunjite, p?r aspru, labe plantigrade cu cinci gheare neretractibile ?i cozi scurte.

In timp ce ursul polar este in mare parte carnivor , iar ursul panda se hr?ne?te aproape in intregime cu bambus, celelalte ?ase specii sunt omnivore , cu diete variate. Cu excep?ia cuplurilor in timpul curtarii ?i a mamelor cu puii lor, ur?ii sunt in general animale solitare. Pot fi diurni sau nocturni ?i au un excelent sim? al mirosului. In ciuda constitu?iei lor greoaie ?i a mersului stangace, ei sunt alerg?tori, c???r?tori ?i inot?tori exper?i. Ur?ii folosesc ad?posturile naturale, cum ar fi pe?terile ?i copacii scorburo?i, drept barloguri; majoritatea speciilor petrec iarna in interiorul barlogului intr-o ling? perioad? de hibernare , care poate ajunge pan? la 100 de zile.

Ur?ii au fost vana?i inc? din timpuri preistorice pentru carnea ?i blana lor; au fost folosi?i in lupte ?i alte forme de divertisment, cum ar fi s? danseze. Cu prezen?a lor fizic? puternic?, ei joac? un rol proeminent in arte, mitologie ?i alte aspecte culturale ale diferitelor societ??i umane. In vremurile moderne, ur?ii au fost supu?i unei presiuni din cauza invad?rii habitatelor lor ?i a comer?ului ilegal cu p?r?i din ur?i. IUCN enumer? ?ase specii de ur?i ca fiind vulnerabile sau pe cale de dispari?ie ?i chiar specia cea mai pu?in ingrijor?toare, cum ar fi ursul brun , este expus? riscului de dispari?ie in anumite ??ri. Braconajul ?i comer?ul interna?ional al acestor popula?ii cele mai amenin?ate sunt interzise, dar sunt inc? in desf??urare.

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Cuvantul ?urs” provine din latinescul ursus . [1] Alte denumiri legate de ur?i, cum ar fi cea a infraordinului Arctoidea provine din greaca veche ?ρκτο? ( arktos ), ?urs”, [2] precum ?i termenii ?arctic” ?i ?antarctic”.

Numele taxonilor ur?ilor, cum ar fi Ursidae ?i Ursus , provin din latinescul Ursus (urs)/ Ursa (ursoaic?). [3] Prenumele feminin ?Ursula”, derivat ini?ial din numele unui sfant cre?tin, inseamn? ?mica urs?” (diminutiv din latinescul ursa ). In Elve?ia, prenumele masculin ?Urs” este deosebit de popular, in timp ce numele cantonului ?i ora?ului Berna sunt derivate din Bar , cuvantul german pentru urs. Numele germanic Bernard (inclusiv Bernhardt ?i forme similare) inseamn? ?urs curajos”, ?urs robust” sau ?urs indr?zne?”. [4] [5]

Cuvantul englezesc ?bear” provine din engleza veche bera ?i apar?ine unei familii de nume pentru urs in limbile germanice, cum ar fi suedezul bjorn . In mod conven?ional, se spune c? aceast? form? este legat? de un cuvant proto-indo-european pentru ?maro”, astfel incat ?ursul” ar insemna ?cel maro”. [6] [7] Cu toate acestea, lingvistul Donald Ringe noteaz? c?, de?i aceast? etimologie este plauzibil? din punct de vedere semantic, nu se poate g?si un cuvant care s? insemne ?maro” in aceast? form? in proto-indo-european. El sugereaz? in schimb c? ?urs” provine din cuvantul proto-indo-european *??w?r- ~ *??wer ?animal s?lbatic”. [8]

Taxonomie [ modificare | modificare surs? ]

Familia Ursidae este una dintre cele nou? familii din subordinul Caniformia , ordinul Carnivora . Cele mai apropiate rude in via?? ale ur?ilor sunt pinipedele , canidele ?i musteloidele . [9] Ur?ii moderni cuprind opt specii in trei subfamilii: Ailuropodinae (monotipic cu ursul panda ), Tremarctinae (monotipic cu ursul cu ochelari ) ?i Ursinae (con?inand ?ase specii imp?r?ite in unul pan? la trei genuri, in func?ie de autoritate). Analiza cromozomilor nucleari arat? c? cariotipul celor ?ase ur?i este aproape identic, fiecare avand 74 de cromozomi, in timp ce panda uria? are 42 de cromozomi ?i ursul cu ochelari 52. Aceste numere mai mici pot fi explicate prin fuziunea unor cromozomi; in plus, faptul c? modelele de band? de pe acestea se potrivesc cu cele ale speciilor ursine dar difer? de cele ale procionidelor, sus?ine includerea acestor dou? specii in Ursidae mai degrab? decat in Procyonidae, unde au fost plasate de unele autorit??i anterioare. [10]

Filogenie [ modificare | modificare surs? ]

Ur?ii formeaz? o clad? in cadrul Carnivora. Cladograma se bazeaz? pe filogenie moleculara de ?ase gene la Flynn, 2005. [11]

Carnivora

Re?ine?i c?, de?i sunt numi?i ?ur?i” in unele limbi, panda ro?ii ?i ratonii ?i rudele lor apropiate nu sunt ur?i, ci mai degrab? musteloizi. [11]

Exist? dou? ipoteze filogenetice cu privire la rela?iile dintre speciile de ur?i existente ?i fosile. Una este toate speciile de ur?i sunt clasificate in ?apte subfamilii: Amphicynodontinae, Hemicyoninae, Ursavinae, Agriotheriinae, Ailuropodinae, Tremarctinae ?i Ursinae. [12] [13] [14] [15] Mai jos este o cladogram? a subfamiliilor de ur?i dup? McLellan ?i Reiner (1992) [12] ?i Qiu ?i colab. (2014): [15]

Ursidae

A doua ipotez? filogenetic? alternativ? a fost implementat? de McKenna ?i colab. (1997) pentru a clasifica toate speciile de ur?i in superfamilia Ursoidea , Hemicyoninae ?i Agriotheriinae fiind clasificate in familia ?Hemicyonidae”. [16] In clasificarea McKenna ?i Bell, atat ur?ii, cat ?i pinipedele se afl? intr-un parvordin de mamifere carnivore cunoscute sub numele de Ursida, impreun? cu mamiferele extincte din familia Amphicyonidae. [16] Mai jos este cladograma bazat? pe clasificarea McKenna ?i Bell (1997): [16]

Ursida

Filogenia speciilor de urs existente este prezentat? intr-o cladogram? bazat? pe secven?ierea complet? a ADN-ul mitocondrial de Yu ?i colab. (2007) [17] Panda uria?, urmat? de ursul cu ochelari, sunt in mod clar cea mai veche specie. Rela?iile celorlalte specii nu sunt foarte bine rezolvate, de?i ursul polar ?i ursul brun formeaz? o grupare apropiat?. [10]

Ursidae

Caracteristici fizice [ modificare | modificare surs? ]

M?rime [ modificare | modificare surs? ]

Ursul polar (stanga) ?i ursul malaez, cea mai mare ?i, respectiv, cea mai mic? specie.

Familia ur?ilor include cele mai masive animale terestre existente din ordinul Carnivora . [a] Ursul polar este considerat a fi cea mai mare specie existent?, [19] cu masculi adul?i cant?rind 350?700 de kilograme ?i m?surand 2,4?3 metri in lungime total?. [20] Cea mai mic? specie este ursul malaez, care are o greutate de 25?65 kg ?i 100?140 cm in lungime. [21]

Ur?ii preistorici din America de Nord ?i de Sud cu fa?? scurt? au fost cele mai mari specii cunoscute c? au tr?it. Despre cel din urm? s-a estimat c? avea o greutate de 1.600 kg ?i o in?l?ime de 3,4 m. [22] [23] Greutatea corporal? variaz? de-a lungul anului la ur?ii din climatul temperat ?i arctic, deoarece ace?tia acumuleaz? rezerve de gr?sime vara ?i toamna ?i pierd in greutate in timpul iernii. [24]

Morfologie [ modificare | modificare surs? ]

Ghearele de grizzly sunt mai lungi decat ale unui urs negru american ?i sunt adaptate pentru s?pat.

Ur?ii sunt in general animale voluminoase ?i robuste, cu cozi scurte. Sunt dimorfi sexual in ceea ce prive?te dimensiunea, masculii fiind de obicei mai mari. [25] [26] Speciile mai mari tind s? prezinte niveluri crescute de dimorfism sexual in compara?ie cu speciile mai mici. [26] Bazandu-se pe putere mai degrab? decat pe vitez?, ur?ii au membre relativ scurte, cu oase groase pentru a-?i sus?ine volumul. Omoplatul ?i pelvisul sunt in mod corespunz?tor masive. Membrele sunt mult mai drepte decat cele ale felinelor intrucat nu este nevoie ca ei s? se flexeze in acela?i mod din cauza diferen?elor de mers. Membrele anterioare puternice sunt folosite pentru a prinde prada, pentru a excava barlogurile, pentru a dezgropa animale ascunse in vizuini, pentru a r?sturna stancile ?i bu?tenii pentru a localiza prada ?i a lovi animale mari. [24]

Spre deosebire de majoritatea carnivorelor terestre, ur?ii sunt plantigrazi. I?i distribuie greutatea c?tre picioarele din spate, ceea ce le face s? par? greoaie cand merg. Sunt capabili de explozii de vitez?, dar obosesc curand ?i, ca rezultat, se bazeaz? mai mult pe ambuscad? decat pe urm?rire. Ur?ii pot sta pe picioarele din spate ?i pot sta drept, cu un echilibru remarcabil. Labele lor din fa?? sunt suficient de flexibile pentru a prinde fructe ?i frunze. Ghearele neretractabile ale ur?ilor sunt folosite pentru s?pat, c???rat, ruperea ?i prinderea pr?zii. Ghearele de la picioarele din fa?? sunt mai mari decat cele din spate ?i pot fi o piedic? atunci cand se ca??r? in copaci. Ur?ii negri sunt cei mai arborici dintre ur?i ?i au cele mai scurte gheare. Panda este unic? prin faptul c? are o extensie osoas? pe incheietura picioarelor din fa??, care ac?ioneaz? ca degetul mare ?i este folosit pentru prinderea mugurilor de bambus in timpul hr?nirii. [24]

Ur?ii pot sta drept, cu un echilibru remarcabil.

Blana ur?ilor este alc?tuit? din fire lungi de p?r, care formeaz? un inveli? de protec?ie, ?i din fire scurte ?i dense de p?r, care formeaz? un strat izolator ce capteaz? aerul aproape de piele. Ur?ii polari au fire de p?r goale, translucide, care capteaz? c?ldur? de la soare ?i o conduce la pielea de culoare inchis? de dedesubt. Au un strat gros de gr?sime pentru izolare suplimentar?, iar t?lpile picioarelor au o pern? dens? de blan?. [24] In timp ce ur?ii tind s? aib? o culoare uniform?, unele specii pot avea semne pe piept sau pe fa??, iar panda uria? are o blan? alb-negru. [27]

Ur?ii au urechi mici ?i rotunjite, astfel incat s? minimizeze pierderile de c?ldur?, dar nici auzul ?i nici vederea nu sunt deosebit de acute. Spre deosebire de multe alte carnivore, ace?tia au capacitatea de a vedea culorile, poate pentru a-i ajuta s? disting? fructele ?i nucile coapte. Sunt unici printre carnivore prin faptul c? nu au must??i sensibile la atingere pe bot; cu toate acestea, au un excelent sim? al mirosului, mai bun decat cel al cainelui sau, posibil, al oric?rui alt mamifer . Folosesc mirosul pentru a se semnala unul altuia (fie pentru a-i avertiza pe rivali, fie pentru a detecta perechea) ?i pentru a g?si mancare. Mirosul este principalul sim? folosit de ur?i pentru a-?i localiza cea mai mare parte a hranei ?i au amintiri excelente, care ii ajut? s? se mute in locurile in care au g?sit hran? inainte. [24]

Craniu de urs brun

Craniul ur?ilor este masiv, oferind ancorare pentru puternicii mu?chi ai maxilarului. Caninii sunt mari, dar adesea sunt utiliza?i pentru afi?are, iar molarii sunt pla?i ?i folosi?i la zdrobirea hranei. Spre deosebire de majoritatea celorlal?i membri ai carnivorelor, ur?ii au din?i carnasiali relativ nedezvolta?i, iar din?ii lor sunt adapta?i pentru o diet? care include o cantitate semnificativ? de materie vegetal?. [24] Chiar ?i in cadrul unei specii apar varia?ii considerabile in formula dentar?. Acest lucru poate indica faptul c? ur?ii sunt inc? in proces de evolu?ie de la o diet? in care m?nanc? in principal carne la una predominant erbivor?. Ur?ii polari au din?ii asem?n?tori carnasierelor, deoarece dieta lor s-a reintors la cea a carnivorelor. [28] Structura laringelui ur?ilor pare a fi cea mai primitiv? caniforme. [29] Ei posed? pungi de aer conectate la faringe care le pot amplifica vocaliz?rile. [30]

Ur?ii au un sistem digestiv destul de simplu, tipic pentru carnivore, cu un singur stomac, intestine scurte nediferen?iate ?i f?r? cecum . [31] [32] Chiar ?i panda uria? erbivor are inc? sistemul digestiv al unui carnivor, precum ?i gene specifice carnivorelor. Capacitatea sa de a digera celuloza este atribuit? microbilor din intestinul s?u. [33] Ur?ii trebuie s? petreac? mult timp hr?nindu-se pentru a ob?ine suficient? hran? din vegetale. Panda, in special, petrece 12-15 ore pe zi hr?nindu-se. [34]

Distribu?ie ?i habitat [ modificare | modificare surs? ]

In prezent ur?ii se mai g?sesc in ?aizeci de ??ri, in principal in emisfera nordic? ?i sunt concentra?i in Asia, America de Nord ?i Europa. O excep?ie este ursul cu ochelari ; originar? din America de Sud, locuie?te in regiunea andin?. [35] Arealul ursului malaez se extinde sub ecuator in Asia de Sud-Est. [36] Ursul Atlas, o subspecie a ursului brun, tr?ia in Africa de Nord, din Maroc pan? in Libia, dar a disp?rut in jurul anilor 1870. [37]

Cea mai r?spandit? specie este ursul brun , care apare din Europa de Vest spre est prin Asia pan? in zonele de vest ale Americii de Nord. Ursul negru american este limitat la America de Nord, iar ursul polar este limitat la Marea Arctic?. Toate speciile de ur?i r?mase sunt asiatice. [35]

Ele apar intr-o gam? larg? de habitate care includ p?durea tropical? de campie, p?duri de conifere, p?duri de foioase, prerii, stepe, paji?ti montane, versan?i alpini, tundra arctic? ?i, in cazul ursului polar, sloiuri de ghea??. [35] [38] Ur?ii i?i pot s?pa barlogurile pe dealuri sau pot folosi ca ad?post pe?teri, bu?teni g?uno?i ?i vegeta?ie dens?. [38]

Comportament ?i ecologie [ modificare | modificare surs? ]

Urme de urs negru american

Ur?ii bruni ?i negri americani sunt in general diurni, ceea ce inseamn? c? sunt activi in cea mai mare parte in timpul zilei, de?i ei pot merge pe distan?e lungi noaptea. [39]

Alte specii pot fi nocturne, active pe timp de noapte, de?i femelele cu pui se pot hr?ni mai mult in timpul zilei pentru a evita competi?ia ?i pr?d?torii nocturni. [40] Ur?ii sunt animale solitare ?i sunt considerate a fi cele mai asociale dintre toate carnivorele. Singurele momente in care ur?ii sunt intalni?i in grupuri sunt mamele cu pui sau perioadele ocazionale de hran? bogat? (cum ar fi curele de somon). [41] [42] Cu sim?ul lor acut al mirosului, ur?ii pot localiza carcasele de la ca?iva kilometri distan??. Ei se folosesc de sim?ul mirosului pentru a localiza hrana, pentru a intalni perechea, pentru a evita rivalii ?i pentru a-?i recunoa?te puii. [24]

Hr?nire [ modificare | modificare surs? ]

Ursul panda hr?nindu-se cu bambus.

Majoritatea ur?ilor sunt omnivori oportuni?ti ?i consum? mai mult? materie vegetal? decat animal?. Ei m?nanc? orice, de la frunze, r?d?cini ?i fructe de p?dure pan? la insecte , hoituri , carne proasp?t? ?i pe?te ?i au un sistem digestive ?i din?i adapta?i unei astfel de diete. [35] La extreme se afl? ursul panda aproape in intregime erbivor ?i ursul polar in mare parte carnivor. Cu toate acestea, to?i ur?ii se hr?nesc cu orice surs? de hran? care devine disponibil? sezonier. [34] De exemplu, ur?ii negri asiatici din Taiwan consum? un num?r mare de ghinde atunci cand acestea sunt comune ?i trec la copitate in alte perioade ale anului. [43]

Cand caut? plante, ur?ii aleg s? le m?nance in stadiul in care sunt cele mai hr?nitoare ?i digerabile, evitand de obicei ierburile, rogozurile ?i frunzele mai in varst?. [32] [34] Prin urmare, in zonele temperate mai nordice, p??unatul este mai frecvent la inceputul prim?verii ?i mai tarziu devine mai restrans. [44] A ?ti cand plantele sunt coapte pentru a fi mancate este un comportament inv??at. [34] Ei caut? fructele de p?dure in tufi?uri sau in varful copacilor ?i incearc? s? maximizeze num?rul de fructe de p?dure consumate fa?? de frunzi?. [44] Toamna, unele specii de ur?i se hr?nesc cu cantit??i mari de fructe fermentate natural, ceea ce le afecteaz? comportamentul. [45] Ur?ii mai mici se ca??r? in copaci dup? ghinde. [46] Ur?ii bruni, cu abilit??ile lor puternice de s?pat, m?nanc? de obicei r?d?cini. [44] Dieta ursului panda const? in peste 99% din bambus, [47] din 30 de specii diferite. F?lcile sale puternice sunt adaptate pentru zdrobirea tulpinilor dure ale acestor plante, de?i prefer? s? m?nance frunzele mai hr?nitoare. [48] [49] Bromeliaceele pot reprezenta pan? la 50% din dieta ursului cu ochelari, care are ?i f?lci puternice pentru a le mu?ca. [50]

Urs brun american hr?nindu-se cu pe?ti.

Ursul buzat nu este la fel de specializat ca ursul polar sau panda, ?i-a pierdut ca?iva din?i din fa?? care se g?sesc la ceilal?i ur?i ?i ?i-a dezvoltat o limb? lung? pentru a se hr?ni cu furnici , termite ?i alte insecte care au locuin?a in tuneluri sub p?mant. In anumite perioade ale anului, aceste insecte pot reprezenta 90% din dieta lor. [51] Unii indivizi devin dependen?i de dulciurile din gunoiul din ora?ele unde se genereaz? de?euri legate de turism pe tot parcursul anului. [52] Unele specii pot ataca cuiburile viespilor ?i albinelor pentru miere ?i insecte imature, in ciuda in?ep?turilor. [53] Ursul malaez i?i folose?te limba lung? pentru a linge atat insectele, cat ?i mierea. [54] Pe?tii sunt o surs? important? de hran? pentru unele specii, iar ur?ii bruni, in special, se adun? in num?r mare la cursele cu somoni. De obicei, un urs se cufund? in ap? ?i prinde un pe?te cu f?lcile sau cu labele din fa??. P?r?ile preferate de mancat sunt creierul ?i ou?le. Uneori sap? dup? mamiferele mici, cum ar fi roz?toarele. [55] [44]

Urs polar hr?nindu-se cu o foc? pe un banc de ghea?? la nord de Svalbard , Norvegia. Este cea mai carnivor? specie de urs.

Ursul brun ?i ambele specii de ur?i negri prind uneori copitate mari, cum ar fi c?prioare ?i bovide, mai ales tinere ?i firave. [43] [56] [55] Aceste animale pot fi prinse printr-o scurt? goan? ?i ambuscad?. [44] [57] Ursul polar i?i folose?te excelentul sim? al mirosului pentru a localiza o gaur? prin care focile ies s? respire ?i se ghemuie?te in apropiere, a?teptand ore intregi ca foca s? apar?. [58] Ei m?nanc? in primul rand gr?simea foarte digerabil?. [59] [55] Mamiferele mari sunt de obicei ucise printr-o mu?c?tur? in cap sau gat sau (in cazul tinerilor) pur ?i simplu doborat? ?i mutilat?. [44] [60] Comportamentul pr?d?tor la ur?i este de obicei predat puilor de c?tre mam?. [55]

Ur?ii sunt cleptoparazi?i prolifici, furand depozitele de hran? de la roz?toare ?i carcasele de la al?i pr?d?tori. [32] [61] Pentru speciile care hiberneaz?, cre?terea in greutate este important? deoarece ele nu se mai hr?nesc in timpul repausului de iarn?. Un urs brun poate manca 41 kg de hran? ?i poate ca?tiga 2-3 kg de gr?sime pe zi inainte de a intra in barlog. [62]

Comunicare [ modificare | modificare surs? ]

Pui de urs panda

Ur?ii produc o serie de sunete vocale ?i non-vocale. Morm?itul, puf?itul, se fac in situa?ii cordiale, cum ar fi intre mame ?i pui sau cuplurile care se curteaz?, in timp ce bufnitul, pufnitul sau suflarea aerului se fac atunci cand un individ este stresat. Sunetele de avertizare includ plesc?ituri, in timp ce zgomote din din?i, maraiturile, r?getul sunt emise in intalnirile agresive. Puii, atunci cand sunt in primejdie, scancesc, sau ?ip? sau strig? ?i pot morm?i ca un motor cand sunt confortabil sau sunt al?pta?i. [29] [63] [64] [65] [66] [67]

Ur?ii comunic? uneori cu afi??ri vizuale, cum ar fi stand in picioare, ceea ce exagereaz? dimensiunea individului. Privirea este un act agresiv, iar semnele faciale ale ur?ilor cu ochelari ?i ale ur?ilor panda pot ajuta la atragerea aten?iei asupra ochilor in timpul intalnirilor agresive. [68] Indivizii se pot apropia unul de cel?lalt mergand cu picioarele in?epenite, cu capul in jos. Dominan?a intre ur?i se afirm? prin realizarea unei orient?ri frontale, ar?tand canini, r?sucirea botului ?i intinderea gatului. Un subordonat poate r?spunde cu o orientare lateral?, intorcandu-se ?i lasand capul in jos ?i stand sau intinzandu-se. [42] [69]

Puiul imit? zgomotele emise de ursoaic?.

Ur?ii pot marca teritoriul frecandu-se de copaci ?i alte obiecte care pot servi la r?spandirea mirosului lor. Acest lucru este de obicei inso?it de zgaraierea cu ghearele ?i mu?carea obiectului. Scoar?a poate fi indep?rtat? pentru a atrage aten?ia asupra stalpului de marcare. [70] Se ?tie c? ursul panda marcheaz? obiectele cu urin? ?i o substan?? cerat? din glandele lor anale. [71] Ur?ii polari i?i las? in urm? mirosul pe urmele lor, ceea ce le permite indivizilor s? se urm?reasc? unii pe al?ii in vastul pustiu arctic. [72]

Reproducere ?i dezvoltare [ modificare | modificare surs? ]

Cuplu de ur?i reproducandu-se

Sistemul de imperechere al ur?ilor a fost descris in mod diferit ca o form? de poliginie, promiscuitate ?i monogamie in serie. [73] [74] [75] In timpul sezonului de reproducere, masculii iau in seam? femelele din vecin?tatea lor, iar femelele devin mai tolerante cu masculii. Un urs mascul poate vizita o femel? continuu pe o perioada de cateva zile sau s?pt?mani, in func?ie de specie, pentru a-?i testa starea reproductiv?. In aceast? perioad? de timp, masculii incearc? s? impiedice rivalii s? interac?ioneze cu partenera lor. Curtarea poate fi scurt?, de?i la unele specii asiatice, perechile se pot angaja in lupte, imbr??i??ri, lupte simulate ?i vocalize. Ovula?ia este indus? prin imperechere, care poate dura pan? la 30 de minute in func?ie de specie. [74]

Pui de urs brun, Parcul Naional Baschiria, Rusia

Sarcina dureaz? in mod obi?nuit 6-9 luni, iar num?rul puiilor de pan? la patru. [27] Panda pot da na?tere la gemeni, dar ei pot al?pta doar un pui, iar cel?lalt este l?sat s? moar?. [76] La speciile din nord, na?terea are loc in timpul repausului de iarn?. Puii se nasc orbi ?i neputincio?i cu cel mult un strat sub?ire de p?r, bazandu-se pe mama lor pentru c?ldur?. Laptele femelei de urs este bogat in gr?simi ?i anticorpi, iar puii sunt al?pta?i pan? la un an dup? na?tere. La 2-3 luni, puii i?i pot urma mama in afara barlogului. Ur?ii masculi nu joac? nici un rol in cre?terea puilor. Infanticidul, in care un mascul adult ucide puii altuia, a fost inregistrat la ur?i polari, ur?i bruni ?i ur?i negri americani, dar nu ?i la alte specii. [77] Masculii ucid puii pentru a aduce femela la estru. [78] Puii fug iar mama ii ap?r? chiar ?i cu pre?ul vie?ii. [79] [80] [81]

La unele specii, puii pot deveni independen?i in jurul prim?verii urm?toare, de?i unii pot r?mane pan? cand femela se imperecheaz? din nou cu succes. Ur?ii ating maturitatea sexual? la scurt timp dup? ce p?r?se?te familia; la aproximativ 3?6 ani in func?ie de specie. Masculii de ur?i bruni ?i polari din Alaska pot continua s? creasc? pan? la varsta de 11 ani. [27] Durata de via?? poate varia, de asemenea, intre specii. Ursul brun poate tr?i in medie 25 de ani. [82]

Hibernare [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Hibernare .

Ur?ii din regiunile nordice, inclusiv ursul negru american ?i ursul grizzly, hiberneaz? iarna. [83] [84] In timpul hibern?rii, metabolismul ursului incetine?te, temperatura corpului s?u scade u?or, iar ritmul cardiac incetine?te de la o valoare normal? de 55 la doar 9 b?t?i pe minut. [85] In mod normal, ur?ii nu se trezesc in timpul hibern?rii ?i pot trece toat? perioada f?r? s? m?nance, s? bea, s? urineze sau s? i?i fac? nevoile. [24] Un dop fecal se formeaz? in colon ?i este expulzat cand ursul se treze?te prim?vara. [86] Dac? au stocat suficient? gr?sime corporal?, mu?chii lor r?man in stare bun?. [24] Femelele de urs nasc in timpul perioadei de hibernare ?i sunt trezite atunci cand fac acest lucru. [84]

Pr?d?tori, parazi?i ?i agen?i patogeni [ modificare | modificare surs? ]

Van?tori de ur?i in Suedia, la inceputul secolului XX.

Ur?ii nu au mul?i pr?d?tori. Cel mai important dintre ace?tia este omul , care de cand a inceput s? cultive campurile, a intrat din ce in ce mai mult in conflict cu aceste animale care au n?v?lit in recolte. De la inventarea armelor de foc, oamenii au putut s? omoare ur?ii cu mai mult? u?urin??. [87] Felidele precum tigrul pot, de asemenea, s? reprezinte o amenin?are pentru ur?i, [88] [89] in special pentru pui, care pot fi amenin?a?i ?i de canide . [10] [75]

Ur?ii sunt parazita?i de optzeci de specii de parazi?i, inclusiv protozoare unicelulare ?i viermi gastrointestinali, precum ?i viermi rotunzi ?i viermi pla?i localiza?i in inim?, ficat, pl?mani ?i sange. In exterior au c?pu?e, purici ?i p?duchi. Un studiu al ur?ilor negri americani a g?sit ?aptesprezece specii de endoparazi?i, inclusiv protozoarul Sarcocystis , viermele parazit Diphyllobothrium mansonoides ?i viermii rotunzi Dirofilaria immitis , Capillaria aerophila , sp. Physaloptera , sp. Strongyloides ?i al?ii. Dintre ace?tia, D. mansonoides ?i C. aerophila provocau simptome patologice. [90] In schimb, ur?ii polari au pu?ini parazi?i; multe specii parazite au nevoie de o gazd? secundar?, de obicei terestr?, iar stilul de via?? al ursului polar este de a?a natur? incat exist? pu?ine gazde alternative in mediul lor. Cu toate acestea Toxoplasma gondii a fost g?sit la ur?ii polari, iar viermele Trichinella nativa poate provoca o infec?ie grav? ?i degradare la ur?ii polari mai in varst?. [91] Ur?ii din America de Nord sunt uneori infecta?i cu un Morbillivirus asem?n?tor cu virusul bolii canine. [92] De asemenea, sunt susceptibili la hepatita infec?ioas? canin? (CAV-1) ?i ur?ii negri din s?lb?ticie cedeaz? rapid la encefalit? ?i hepatit?. [93]

Rela?ia cu omul [ modificare | modificare surs? ]

Conservare [ modificare | modificare surs? ]

Pui de panda la Baza de cercetare a reproducerii panda din Chengdu

In vremurile moderne, ur?ii au fost supu?i unei presiuni din cauza invad?rii habitatelor lor [94] ?i a comer?ului ilegal cu p?r?i ale corpului lor, inclusiv pia?a asiatic? a ur?ilor, de?i van?toarea este acum interzis?. [95] Uniunea Interna?ional? pentru Conservarea Naturii (IUCN) enumer? ?ase specii de ur?i ca fiind vulnerabile; [96] chiar ?i cele dou? specii neamenin?ate cu dispari?ia , ursul brun ?i ursul negru american, [96] sunt expuse riscului de dispari?ie in anumite zone. In general, aceste dou? specii locuiesc in zone indep?rtate, cu o interac?iune redus? cu oamenii, iar principalele cauze non-naturale ale mortalit??ii sunt van?toarea, capcanele ?i uciderea rutier?. [97]

In multe zone ale lumii au fost adoptate legi pentru a proteja ur?ii de distrugerea habitatului. Percep?ia public? asupra ur?ilor este adesea pozitiv?, deoarece oamenii se identific? cu ur?ii datorit? dietei lor omnivore, abilit??ii lor de a sta pe dou? picioare ?i importan?ei lor simbolice. [98] Sprijinul pentru protec?ia ur?ilor este larg r?spandit, cel pu?in in societ??ile mai bogate. [99] Ursul panda a devenit un simbol mondial al conserv?rii. Sanctuarele de panda din Sichuan, care g?zduiesc aproximativ 30% din popula?ia de panda s?lbatic?, au devenit Patrimoniu Mondial UNESCO in 2006. [100] Acolo unde ur?ii atac? culturile sau atac? animalele, ace?tia pot intra in conflict cu oamenii. [101] [102] In regiunile rurale mai s?race, atitudinea locuitorilor fa?? de aceste animale poate fi influen?at? mai mult de pericolele prezentate de ur?i ?i de pagubele economice pe care le produc fermierilor ?i p?storilor. [101]

Atacuri [ modificare | modificare surs? ]

Unele atacuri de urs au loc atunci cand o ursoaic? simte ceea ce ea percepe ca fiind o amenin?are la adresa puilor ei.

Mai multe specii de ur?i sunt periculoase pentru oameni, mai ales in zonele in care s-au obi?nuit cu oamenii; in alt? parte, ei evit? in general oamenii. Atacurile ur?ilor sunt rare ins? pot fi fatale. [103] Ur?ii pot ataca oamenii ca r?spuns la luarea prin surprindere, pentru ap?rarea puilor sau a hranei, sau chiar din motive de pr?d?tor. [104]

Prima reac?ie a unui urs la intalnirea cu un om este s? fug?. [105] Autorul american Fergus Charles enumer? cateva cauze posibile pentru aceast? reac?ie instinctiv?, fiecare fiind o specula?ie sau o teorie bazat? mai mult pe intui?ie decat pe dovezi fizice. Unii speculeaz? c? ur?ii i?i mo?tenesc natura precaut? de acum mii de ani, cand trebuiau s? se fereasc? de carnivorele mai mari ?i mai periculoase. [105] Unii cred c? ur?ii au ajuns s? rela?ioneze prezen?a uman? cu armele de foc sau cu alte arme de care au ajuns s? se team?. [105] Al?ii cred c? van?torii tind s? ?inteze ur?ii mai agresivi, l?sand astfel doar ur?ii mai timizi s? se reproduc?, creand o popula?ie de ur?i mai pu?in ostil? decat inainte. [105]

Una dintre cele mai periculoase situa?ii care duce la atacuri de urs este atunci cand o ursoaic? percepe o amenin?are la adresa puilor ei. Ursoaicele sunt foarte protectoare cu puii, dedicandu-?i, f?r? nici o participare din partea ursului mascul, mul?i ani din via?a lor doar pentru a-?i cre?te puii ?i a-i inv??a s? vaneze; de aici termenul de ?mam? urs” care se refer? la o mam? extrem de reactiv? ?i protectoare, in special cele care fac asta f?r? ajutorul ingrijirii paterne. [106]

Divertisment, van?toare, mancare ?i medicin? popular? [ modificare | modificare surs? ]

Dresor de ur?i, Anglia

Ur?ii in captivitate au fost folosi?i ca surs? de divertisment de secole. In Europa au fost dresa?i s? danseze [107] ?i folosi?i in lupt? cel pu?in din secolul al XVI-lea. La vremea respectiv?, in Southwark, un cartier al Londrei, existau cinci arene in care aveau loc lupte cu ur?ii: r?m??i?ele arheologice a trei dintre acestea au supravie?uit pan? ast?zi. [108] In toat? Europ?, dresorii de etnie rom? de ur?i, numi?i ursari , au tr?it jucandu-se ?i cantand cu ur?i inc? din secolul al XII-lea. [109]

Un ursar nomad, dresor de urs. Desen de Theodor Aman , 1888

Ur?ii au fost vana?i pentru sport, hran? ?i medicina popular?. Carnea lor este intunecat? ?i fibroas?, ca o bucat? tare de vit?. In buc?t?ria cantonez?, labele de urs sunt considerate o delicates?. Carnea de urs ar trebui s? fie g?tit? bine, deoarece poate fi infectat? cu parazitul Trichinella spiralis . [110] [111]

Popoarele din Asia de Est folosesc p?r?ile ?i secre?iile corpului ur?ilor (in special vezica biliar? ?i bila) ca parte a medicinei tradi?ionale chineze. Se crede c? peste 12.000 de ur?i sunt ?inu?i in ferme din China, Vietnam ?i Coreea de Sud pentru produc?ia de bil?. Comer?ul cu produse de urs este interzis in temeiul CITES, dar bila de urs a fost detectat? in ?ampoane, vin ?i medicamente pe baz? de plante vandute in Canada, Statele Unite ?i Australia. [112]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Tratand pinipedele [18] ca mamifere marine.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ ?dexonline” , Dexonline.ro , accesat in  
  2. ^ Liddell, Henry George; Scott, Robert. ?Arktos” . A Greek-English Lexicon . Perseus Digital Library.  
  3. ^ ?The Great Bear Constellation Ursa Major” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  4. ^ ?Ursa Major ? the Greater Bear” . constellationsofwords.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  5. ^ ?Bernhard Family History” . ancestry.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  6. ^ Mallory, J. P.; Adams, Douglas Q. ( ). The Oxford Iintroduction to Proto Indo European and the Proto Indo European World . New York: Oxford University Press. p. 333. ISBN   9781429471046 . OCLC   139999117 .  
  7. ^ Fortson, Benjamin W. ( ). Indo-European Language and Culture: An Introduction (ed. 2nd). Hoboken: John Wiley & Sons. p. 31. ISBN   9781444359688 . OCLC   778339290 .  
  8. ^ Ringe, Don ( ). From Proto-Indo-European to Proto-Germanic . A Linguistic History of English. 1 (ed. 2nd). Oxford: Oxford University Press. p. 128. ISBN   9780192511188 .  
  9. ^ Wesley-Hunt, G.D.; Flynn, J.J. ( ). ?Phylogeny of the Carnivora: Basal relationships among the Carnivoramorphans, and assessment of the position of 'Miacoidea' relative to Carnivora”. Journal of Systematic Palaeontology . 3 (1): 1?28. doi : 10.1017/S1477201904001518 .  
  10. ^ a b c Servheen, C.; Herrero, S.; Peyton, B. ( ). Bears: Status Survey and Conservation Action Plan (PDF) . IUCN. pp. 26?30. ISBN   978-2-8317-0462-3 .  
  11. ^ a b Flynn, J.J.; Finarelli, J.A.; Zehr, S.; Hsu, J.; Nedbal, M.A. ( ). ?Molecular phylogeny of the Carnivora (Mammalia): Assessing the impact of increased sampling on resolving enigmatic relationships”. Systematic Biology . 54 (2): 317?337. doi : 10.1080/10635150590923326   Accesibil gratuit. PMID   16012099 .  
  12. ^ a b McLellan, B.; Reiner, D.C. ( ). ?A review of bear evolution”. International Association for Bear Research and Management . 9 (1): 85?96. doi : 10.2307/3872687 . JSTOR   3872687 .  
  13. ^ de Bonis, L. ( ). ?A new species of Adelpharctos (Mammalia, Carnivora, Ursidae) from the late Oligocene of the "Phosphorites du Quercy" (France)”. Estudios Geologicos . 67 (2): 179?186. doi : 10.3989/egeol.40553.181   Accesibil gratuit.  
  14. ^ Louis De Bonis ( ). ?Ursidae (Mammalia, Carnivora) from the Late Oligocene of the "Phosphorites du Quercy" (France) and a reappraisal of the genus Cephalogale Geoffroy, 1862”. Geodiversitas . 35 (4): 787?814. doi : 10.5252/g2013n4a4 .  
  15. ^ a b Qiu, Zhan-Xiang; et al. ( ). ?A Late Miocene Ursavus skull from Guanghe, Gansu, China”. Vertebrata PalAsiatica . 52 (3): 265?302.  
  16. ^ a b c McKenna, M.C.; Bell, S. ( ). Classification of nammals above the species level . New York: Columbia University Press.  
  17. ^ Yu, Li; Li, Yi-Wei; Ryder, Oliver A.; Zhang, Ya-Ping ( ). ?Analysis of complete mitochondrial genome sequences increases phylogenetic resolution of bears (Ursidae), a mammalian family that experienced rapid speciation” . BMC Evolutionary Biology . 7 (198): 198. doi : 10.1186/1471-2148-7-198 . PMC   2151078   Accesibil gratuit. PMID   17956639 .  
  18. ^ Illiger, J. K. W. ( ). Prodromus Systematis Mammalium et Avium (in latin?). Sumptibus C. Salfeld. pp. 138?39.  
  19. ^ Ward and Kynaston, p. 61
  20. ^ Hemstock, Annie ( ). The Polar Bear . Manakato, MN: Capstone Press. p.  4 . ISBN   978-0-7368-0031-0 .  
  21. ^ Fitzgerald, C. S.; Krausman, P. S. ( ). ?Helarctos malayanus”. Mammalian Species . 696 : 1?5. doi : 10.1644/1545-1410(2002)696<0001:HM>2.0.CO;2 .  
  22. ^ Dell'Amore, C. ( ), Biggest Bear Ever Found , National Geographic Society, arhivat din original la  
  23. ^ Soibelzon, L. H.; Schubert, B. W. (ianuarie 2011). ?The Largest Known Bear, Arctotherium angustidens , from the Early Pleistocene Pampean Region of Argentina: With a Discussion of Size and Diet Trends in Bears” . Journal of Paleontology . 85 (1): 69?75. doi : 10.1666/10-037.1 . Arhivat din original la . Accesat in .  
  24. ^ a b c d e f g h i Anon ( ). Mammal Anatomy: An Illustrated Guide . Marshall Cavendish. pp. 104?123. ISBN   978-0-7614-7882-9 .  
  25. ^ Derocher, Andrew E.; Andersen, Magnus; Wiig, Øystein ( ). ?Sexual dimorphism of polar bears” (PDF) . Journal of Mammalogy . 86 (5): 895?901. doi : 10.1644/1545-1542(2005)86[895:SDOPB]2.0.CO;2   Accesibil gratuit. Arhivat din original (PDF) la .  
  26. ^ a b Hunt, R. M. Jr. ( ). ?Ursidae”. In Janis, Christine M.; Scott, Kathleen M.; Jacobs, Louis L. Evolution of Tertiary Mammals of North America, volume 1: Terrestrial carnivores, ungulates, and ungulatelike mammals . Cambridge, England: Cambridge University Press. pp. 174?195. ISBN   978-0-521-35519-3 .  
  27. ^ a b c Ward and Kynaston, pp. 144?148
  28. ^ Bunnell, Fred ( ). Macdonald, D., ed. The Encyclopedia of Mammals . Facts on File. p.  87 . ISBN   978-0-87196-871-5 .  
  29. ^ a b Ward and Kynaston, pp. 117?121
  30. ^ Weissengruber, G. E.; Forstenpointner, G.; Kubber-Heiss, A.; Riedelberger, K.; Schwammer, H.; Ganzberger, K. ( ). ?Occurrence and structure of epipharyngeal pouches in bears (Ursidae)” . Journal of Anatomy . 198 (3): 309?14. doi : 10.1046/j.1469-7580.2001.19830309.x . PMC   1468220   Accesibil gratuit. PMID   11322723 .  
  31. ^ Schwartz, C. C.; Miller, S. D.; Haroldson, M. A. ( ). ?Grizzly Bear”. In Feldhamer, G.; Thompson, B.; Chapman, J. Wild Mammals of North America; biology, management and conservation . Johns Hopkins University Press. p. 562. ISBN   978-0-8018-7416-1 .  
  32. ^ a b c ?Food Habits of Grizzly Bears and Black Bears in the Yellowstone Ecosystem” . National Park Service. Arhivat din original la . Accesat in .  
  33. ^ Ruiqiang Li; Fan, Wei; Tian, Geng; Zhu, Hongmei; He, Lin; Cai, Jing; Huang, Quanfei; Cai, Qingle; Li, Bo; Bai, Yinqi; Zhang, Zhihe; Zhang, Yaping; Wang, Wen; Li, Jun; Wei, Fuwen; Li, Heng; Jian, Min; Li, Jianwen; Zhang, Zhaolei; Nielsen, Rasmus; Li, Dawei; Gu, Wanjun; Yang, Zhentao; Xuan, Zhaoling; Ryder, Oliver A.; Leung, Frederick Chi-Ching; Zhou, Yan; Cao, Jianjun; Sun, Xiao; et al. ( ). ?The sequence and de novo assembly of the giant panda genome” . Nature . 463 (21): 311?317. Bibcode : 2010Natur.463..311L . doi : 10.1038/nature08696 . PMC   3951497   Accesibil gratuit. PMID   20010809 .  
  34. ^ a b c d Ward and Kynaston, p. 83
  35. ^ a b c d Servheen, C.; Herrero, S.; Peyton, B. ( ). Bears: Status Survey and Conservation Action Plan . IUCN. pp. 5?10. ISBN   978-2-8317-0462-3 . They are opportunistic omnivores whose diet varies from plant foliage, roots, and fruits; insect adults, larvae, and eggs; animal matter from carrion; animal matter from predation; and fish. Their dentition and digestive system reflects this varied diet.  
  36. ^ Ward and Kynaston, p.52
  37. ^ Hamdine, Watik; Thevenot, Michel; Michaux, Jacques ( ). ?Histoire recente de l'ours brun au Maghreb”. Comptes Rendus de l'Academie des Sciences (in francez?). 321 (7): 565?570. Bibcode : 1998CRASG.321..565H . doi : 10.1016/S0764-4469(98)80458-7 . PMID   10877599 .  
  38. ^ a b Nowak, R. M. ( ). Walker's Carnivores of the World . Johns Hopkins University Press. p.  114 . ISBN   978-0-8018-8032-2 .  
  39. ^ Klinka, D. R.; Reimchen, T. E. ( ). ?Nocturnal and diurnal foraging behaviour of brown bears ( Ursus arctos ) on a salmon stream in coastal British Columbia” (PDF) . Canadian Journal of Zoology . 80 (8): 1317?1322. doi : 10.1139/Z02-123 . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  40. ^ Ward and Kynaston, 99
  41. ^ Sandell, M. ( ). ?The mating tactics and spacing patterns of solitary carnivores”. Carnivore behavior, ecology, and evolution . Springer. pp. 164?182. doi : 10.1007/978-1-4613-0855-3_7 . ISBN   978-1-4613-0855-3 .  
  42. ^ a b Stonorov, D.; Stokes, A. W. ( ). ?Social behavior of the Alaska brown bear” (PDF) . Bears: Their Biology and Management . 2 : 232?242. doi : 10.2307/3872587 . JSTOR   3872587 . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  43. ^ a b Hwang, Mei-Hsiu ( ). ?Diets of Asiatic black bears in Taiwan, with Methodological and Geographical Comparisons” (PDF) . Ursus . 13 : 111?125. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  44. ^ a b c d e f Mattson, David. ?Foraging Behavior of North American Bears” (PDF) . Southwest Biological Science Center. Arhivat din original (PDF) la .  
  45. ^ Rue, Leonard Lee ( ). Furbearing Animals of North America Necesită înregistrare gratuită. Crown Publishers. p.  129 . ISBN   978-0-517-53942-2 .  
  46. ^ Mattson, David J. ( ). ?Diet and Morphology of Extant and Recently Extinct Northern Bears”. Ursus, A Selection of Papers from the Tenth International Conference on Bear Research and Management, Fairbanks, Alaska, July 1995, and Mora, Sweden, September 1995 . 10 : 479?496. JSTOR   3873160 .  
  47. ^ Lumpkin, Susan; Seidensticker, John ( ). Giant Pandas . Collins. p.  63 . ISBN   978-0-06-120578-1 .  
  48. ^ Ward and Kynaston, pp. 89?92
  49. ^ Dolberg, Frands ( ). ?Progress in the utilization of urea-ammonia treated crop residues: biological and socio-economic aspects of animal production and application of the technology on small farms” . University of Arhus. Arhivat din original la . Accesat in .  
  50. ^ Ward and Kynaston, p. 87
  51. ^ Joshi, Anup; Garshelis, David L.; Smith, James L. D. ( ). ?Seasonal and Habitat-Related Diets of Sloth Bears in Nepal”. Journal of Mammalogy . 1978 (2): 584?597. doi : 10.2307/1382910   Accesibil gratuit. JSTOR   1382910 .  
  52. ^ Prajapati, Utkarsh; Koli, Vijay K.; Sundar, K.S. Gopi ( ). ?Vulnerable sloth bears are attracted to human food waste: a novel situation in Mount Abu town, India” . Oryx . 55 (5): 699?707. doi : 10.1017/S0030605320000216 .  
  53. ^ ?What do bears like to eat in a beehive?” . North American Bear Center. Arhivat din original la . Accesat in .  
  54. ^ Ward and Kynaston, p. 89
  55. ^ a b c d Ward and Kynaston, pp. 93?98
  56. ^ Zager, Peter; Beecham, John ( ). ?The role of American black bears and brown bears as predators on ungulates in North America”. Ursus . 17 (2): 95?108. doi : 10.2192/1537-6176(2006)17[95:TROABB]2.0.CO;2 .  
  57. ^ ?Animal Protein” . North American bear Center. Arhivat din original la . Accesat in .  
  58. ^ Hemstock , pp. 24?27
  59. ^ Ward and Kynaston, p. 92
  60. ^ French, S. P.; French, M. G. ( ). ?Predatory behavior of grizzly bears feeding on elk calves in Yellowstone National Park, 1986?1988” (PDF) . International Conf. Bear Res. And Manage . 8 : 335?341. doi : 10.2307/3872937 . JSTOR   3872937 . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  61. ^ COSEWIC. Canadian Wildlife Service ( ). ?Assessment and Update Status Report on the Grizzly Bear ( Ursus arctos )” (PDF) . Environment Canada . Accesat in .  
  62. ^ Ward and Kynaston, p. 104
  63. ^ Naughton, D. ( ). The Natural History of Canadian Mammals: Opossums and Carnivores . University of Toronto Press. pp. 218?219, 236, 251?252. ISBN   978-1-4426-4483-0 .  
  64. ^ ?Vocalizations and Body Language” . North American Bear Center. Arhivat din original la . Accesat in .  
  65. ^ Masterson, Linda ( ). Living With Bears Handbook: Expanded 2nd Edition . PixyJack Press. pp. 215?16. ISBN   978-1-936555-61-1 .  
  66. ^ Peters, G.; Owen, M.; Rogers, L. ( ). ?Humming in bears: a peculiar sustained mammalian vocalization” (PDF) . Acta Theriologica . 52 (4): 379?389. doi : 10.1007/BF03194236 . Arhivat din original la . Accesat in .  
  67. ^ Laurie, A.; Seidensticker, J. ( ). ?Behavioural ecology of the Sloth bear ( Melursus ursinus )” (PDF) . Journal of Zoology . 182 (2): 187?204. doi : 10.1111/j.1469-7998.1977.tb04155.x . Arhivat din original la . Accesat in .  
  68. ^ Ward and Kynaston, pp. 124?125
  69. ^ Jordan, R. H. ( ). ?Threat behavior of the black bear ( Ursus americanus )”. Bears: Their Biology and Management . 40 : 57?63. doi : 10.2307/3872754 . JSTOR   3872754 .  
  70. ^ Ward and Kynaston, p. 122
  71. ^ Nie, Y.; Swaisgood, R. R.; Zhang, Z.; Hu, Y.; Ma, Y.; Wei, F. ( ). ?Giant panda scent-marking strategies in the wild: role of season, sex and marking surface”. Animal Behaviour . 84 (1): 39?44. doi : 10.1016/j.anbehav.2012.03.026 .  
  72. ^ Owen, M. A.; Swaisgood, R. R.; Slocomb, C.; Amstrup, S. C.; Durner, G. M.; Simac, K.; Pessier, A. P. ( ). ?An experimental investigation of chemical communication in the polar bear”. Journal of Zoology . 295 (1): 36?43. doi : 10.1111/jzo.12181 .  
  73. ^ Eide, S.; Miller, S. ?Brown Bear” (PDF) . Alaska Department of Fish and Game. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  74. ^ a b Ward and Kynaston, pp. 138?141
  75. ^ a b Lariviere, S. ( ). ?Ursus americanus” (PDF) . Mammalian Species . 647 : 1?11. doi : 10.1644/1545-1410(2001)647<0001:ua>2.0.co;2 . Arhivat din original (PDF) la .  
  76. ^ ?Panda Facts” . Pandas International. Arhivat din original la . Accesat in .  
  77. ^ Ward and Kynaston, p. 132
  78. ^ Bellemain, Eva; Swenson, Jon E.; Taberlet, Pierre ( ). ?Mating Strategies in Relation to Sexually Selected Infanticide in a Non-Social Carnivore: The Brown Bear” (PDF) . Ethology . 112 (3): 238?246. doi : 10.1111/j.1439-0310.2006.01152.x . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  79. ^ Bellemain, E.; Zedrosser, A.; Manel, S.; Waits, L. P.; Taberlet, P.; Swenson, J. E. ( ). ?The dilemma of female mate selection in the brown bear, a species with sexually selected infanticide” . Proceedings of the Royal Society of London B: Biological Sciences . 273 (1584): 283?291. doi : 10.1098/rspb.2005.3331 . PMC   1560043   Accesibil gratuit. PMID   16543170 .  
  80. ^ Swenson, J. E.; Dahle, B.; Sandegren, F. ( ). ?Intraspecific predation in Scandinavian brown bears older than cubs-of-the-year” . Ursus . 12 : 81?91. JSTOR   3873233 . Arhivat din original la . Accesat in .  
  81. ^ Morner, T.; Eriksson, H.; Brojer, C.; Nilsson, K.; Uhlhorn, H.; Agren, E.; af Segerstad, C.H.; Jansson, D.S.; Gavier-Widen, D. ( ). ?Diseases and mortality in free-ranging brown bear ( Ursus arctos ), gray wolf ( Canis lupus ), and wolverine ( Gulo gulo ) in Sweden”. Journal of Wildlife Diseases . 41 (2): 298?303. doi : 10.7589/0090-3558-41.2.298   Accesibil gratuit. PMID   16107663 .  
  82. ^ ?Grizzly Bear” . National Geographic.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  83. ^ Gerhard Heldmeier ( ). ?Life on low flame in hibernation”. Science . 331 (6019): 866?867. Bibcode : 2011Sci...331..866H . doi : 10.1126/science.1203192 . PMID   21330523 .  
  84. ^ a b Shimozuru, M.; et al. ( ). ?Pregnancy during hibernation in Japanese black bears: effects on body temperature and blood biochemical profiles”. Journal of Mammalogy . 94 (3): 618?627. doi : 10.1644/12-MAMM-A-246.1 .  
  85. ^ Tøien, Ø.; et al. ( ). ?Hibernation in Black Bears: Independence of Metabolic Suppression from Body Temperature”. Science . 331 (6019): 906?909. Bibcode : 2011Sci...331..906T . doi : 10.1126/science.1199435 . PMID   21330544 .  
  86. ^ Biel, M; Gunther, K. ?Denning and Hibernation Behavior” . Yellowstone National Park . National Park Service. Arhivat din original la . Accesat in .  
  87. ^ McTaggart Cowan, I. ( ). ?The Status and Conservation of Bears (Ursidae) of the World: 1970”. Bears: Their Biology and Management . 2 : 343?367. CiteSeerX   10.1.1.483.1402   Accesibil gratuit. doi : 10.2307/3872596 . JSTOR   3872596 .  
  88. ^ Seryodkin, Ivan ( ). The ecology, behavior, management and conservation status of brown bears in Sikhote-Alin (in rus?). Far Eastern National University, Vladivostok, Russia. pp. 1?252. Arhivat din original la .  
  89. ^ Seryodkin; et al. ( ). ?Denning ecology of brown bears and Asiatic black bears in the Russian Far East” . Ursus . 14 (2): 159. Arhivat din original la . Accesat in .  
  90. ^ Crum, James M.; Nettles, Victor F.; Davidson, William R. ( ). ?Studies on endoparasites of the black bear ( Ursus americanus ) in the southeastern United States”. Journal of Wildlife Diseases . 14 (2): 178?186. doi : 10.7589/0090-3558-14.2.178   Accesibil gratuit. PMID   418189 .  
  91. ^ Derocher, Andrew E. ( ). Polar Bears: A Complete Guide to Their Biology and Behavior . JHU Press. p. 212. ISBN   978-1-4214-0305-2 .  
  92. ^ Emergence and Control of Zoonotic Ortho- and Paramyxovirus Diseases . John Libbey Eurotext. p. 167. ISBN   978-2-7420-0392-1 .  
  93. ^ Williams, Elizabeth S.; Barker, Ian K. ( ). Infectious Diseases of Wild Mammals . John Wiley & Sons. p. 203. ISBN   978-0-470-34481-1 .  
  94. ^ ?Brown Bear ? Threats Grizzlies: Found in 2% of their former range” . WWF. Arhivat din original la . Accesat in .  
  95. ^ Bacon, Heather ( ). ?Implications of bear bile farming” . Vet Times. Arhivat din original la . Accesat in .  
  96. ^ a b ?Keyword search: "Ursidae", Exact phrase, The entire database” . IUCN . Arhivat din original la . Accesat in .  
  97. ^ Pelton, Michael R.; Coley, Alex B.; Eason, Thomas H.; Doan Martinez; Diana L.; Pederson, Joel A.; van Manen, Frank T.; Weaver, Keith M. ( ). Chapter 8. American Black Bear Conservation Action Plan . IUCN. pp. 144?156. ISBN   978-2-8317-0462-3 .  
  98. ^ Kellert, Stephen ( ). ?Public Attitudes toward Bears and Their Conservation”. Bears: Their Biology and Management . 9 (1): 43?50. doi : 10.2307/3872683 . JSTOR   3872683 .  
  99. ^ Andersone, ?anete; Ozolin?, J?nis ( ). ?Public perception of large carnivores in Latvia”. Ursus . 15 (2): 181?187. doi : 10.2192/1537-6176(2004)015<0181:PPOLCI>2.0.CO;2 .  
  100. ^ ?Pandas gain world heritage status” . BBC News . Accesat in .  
  101. ^ a b Goldstein, Isaac; Paisley, Susanna; Wallace, Robert; Jorgenson, Jeffrey P.; Cuesta, Francisc; Castellanos, Armando ( ). ?Andean bear?livestock conflicts: a review”. Ursus . 17 (1): 8?15. doi : 10.2192/1537-6176(2006)17[8:ABCAR]2.0.CO;2 .  
  102. ^ Fredriksson, Gabriella ( ). ?Human?sun bear conflicts in East Kalimantan, Indonesian Borneo”. Ursus . 16 (1): 130?137. doi : 10.2192/1537-6176(2005)016[0130:HBCIEK]2.0.CO;2 .  
  103. ^ Clark, Douglas ( ). ?Polar Bear?Human Interactions in Canadian National Parks, 1986?2000” (PDF) . Ursus . 14 (1): 65?71. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  104. ^ Than, K. ( ). ?Maulings by Bears: What's Behind the Recent Attacks?” . National Geographic.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  105. ^ a b c d Fergus, Charles. Wild Guide: Bears , p. 97
  106. ^ Ward, Paul and Suzanne Kynaston. Wild Bears of the World p. 146-150
  107. ^ Findeizen, Nikolai ( ). History of Music in Russia from Antiquity to 1800, Vol. 1: From Antiquity to the Beginning of the Eighteenth Century . Indiana University Press. p. 201. ISBN   978-0-253-02637-8 .  
  108. ^ ?Elizabethan Playhouses and Bear Baiting Arenas Given Protection” . Historic England. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  109. ^ Fraser, Angus M. ( ). The Gypsies Necesită înregistrare gratuită. Blackwell. pp.  45 ?48, 226. ISBN   978-0-631-19605-1 .  
  110. ^ ?Trichinellosis Associated with Bear Meat” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  111. ^ ?Bear meat poisoning in Siberia” . BBC News . . Arhivat din original la . Accesat in .  
  112. ^ Black, Richard ( ). ?BBC Test kit targets cruel bear trade” . BBC News . Arhivat din original la . Accesat in .  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Pute?i g?si mai multe informa?ii despre bear prin c?utarea in proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generic? de ?proiecte surori” :
Defini?ii ?i traduceri in Wik?ionar
Imagini ?i media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte surs? la Wikisurs?
Manuale la Wikimanuale
Resurse de studiu la Wikiversitate
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilizator:Babu/Urs&oldid=14785373