한국   대만   중국   일본 
Underground (film) - Wikipedia Sari la con?inut

Underground (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
(Redirec?ionat de la Underground (1995 film) )
Underground
Rating
Titlu original Podzemlje
Подзем?е
Gen tragicomedie
dram?
film de comedie
film de r?zboi   Modificați la Wikidata
Regizor Emir Kusturica [1]   Modificați la Wikidata
Scenarist Du?an Kova?evi? [*] ​
Emir Kusturica   Modificați la Wikidata
Produc?tor Pierre Spengler [*] [[ Pierre Spengler (produc?tor de film francez)|​]]
Maksa ?atovi? [*] ​   Modificați la Wikidata
Studio Ciby 2000 [*] [[ Ciby 2000 (French film production and distribution company)|​]]
Eurimages   Modificați la Wikidata
Distribuitor Cecchi Gori Group [*] [[ Cecchi Gori Group (Italian film production company)|​]]
Netflix   Modificați la Wikidata
Director de imagine Vilko Fila? [*] ​   Modificați la Wikidata
Montaj Branka ?eperac [*] ​   Modificați la Wikidata
Muzica Goran Bregovi?   Modificați la Wikidata
Distribu?ie Miki Manojlovi? (Марко)
Slavko ?timac [*] [[ Slavko ?timac (actor sarb)|​]] (Иван)
Lazar Ristovski [*] [[ Lazar Ristovski (Serbian actor, director, producer and writer)|​]] (Петар Попара Црни)
Mirjana Jokovi? [*] [[ Mirjana Jokovi? (actri?? sarb?)|​]] (Натали?а)
Srđan Todorovi? [*] [[ Srđan Todorovi? (Serbian musician and actor)|​]]
Mirjana Karanovi? [*] [[ Mirjana Karanovi? (actri?? sarb?)|​]]
Milena Pavlovi? [*] [[ Milena Pavlovi? (actri?? sarb?)|​]]
Danilo Bata Stojkovi? [*] [[ Danilo Bata Stojkovi? (Serbian theatre, television and film actor (1934-2002))|​]]
Bora Todorovi? [*] ​
Davor Dujmovi? [*] ​
Emir Kusturica ( arms trader [*] [[ arms trader (person involved in arms trade)|​]] )
Nele Karajli? [*] [[ Nele Karajli? (cant?re? sarb)|​]]
?eljko Mitrovi? [*] [[ ?eljko Mitrovi? (actor sarb)|​]]
Ernst Stotzner [*] [[ Ernst Stotzner (German actor and theatre director)|​]]
Dragan Nikoli? [*] ​
Hark Bohm [*] [[ Hark Bohm (German actor, screenwriter, film director, playwright and former professor for cinema studies)|​]]
... inc? 16   Modificați la Wikidata
Premiera ( Republica Federal? Iugoslavia )
( Germania ) [2]
( Norvegia )
( Statele Unite ale Americii )   Modificați la Wikidata
Durata 163 min.  Modificați la Wikidata
?ara   Fran?a [3] [4] [5] [6]
  Germania [3] [4] [5] [6]
  Bulgaria
  Ungaria [3] [4] [5] [6]
  Cehia [3]
  Republica Federal? Iugoslavia [3]
  Iugoslavia [7]   Modificați la Wikidata
Locul ac?iunii Serbia   Modificați la Wikidata
Limba original? limba sarbocroat? [8]
limba german?   Modificați la Wikidata
Premii Palme d'Or ( Emir Kusturica , )   Modificați la Wikidata
Nominaliz?ri International Submission to the Academy Awards [*] [[ International Submission to the Academy Awards (A film submitted for Academy Awards consideration by a country's approved organization (jury or committee).)|​]] ( Republica Federal? Iugoslavia , )   Modificați la Wikidata
Buget 12.500.000 de euro  Modificați la Wikidata
Prezen?? online
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Underground [9] (cu sensul de Subteran , in sarb? Подзем?е / Podzemlje ) este un film de comedie-dram? de r?zboi din 1995 regizat de Emir Kusturica , dup? un scenariu scris de regizor ?i Du?an Kova?evi?. Este cunoscut ?i pentru subtitlul s?u A fost odat? o ?ar? (in sarb? Била ?едном ?една зем?а/Bila jednom jedna zemlja ), care a fost titlul unei mini-serii TV de 5 ore (versiunea lung? de montaj a filmului), mini-serie care a fost difuzat? de Radio Televiziunea Sarb??? in 1996. [11]

Filmul Underground folose?te povestea epic? a doi prieteni pentru a inf??i?a o istorie a Iugoslaviei de la inceputul celui de-al doilea r?zboi mondial ?i pan? la inceputul r?zboaielor iugoslave din anii 1990. Filmul a fost o coproduc?ie interna?ional? cu companii din Iugoslavia ( Serbia ), Fran?a , Germania , Republica Ceh? ?i Ungaria . Versiunea cinematografic? are 163 minute. In interviuri, Kusturica a declarat c? versiunea sa original? a avut peste 320 de minute, dar a fost obligat s? mai taie din ea de c?tre co-produc?tori.

Underground a ca?tigat Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 1995. A fost cel de-al doilea premiu al lui Kusturica, dup? Tata in c?l?torie de afaceri (1985).

Intrig? [ modificare | modificare surs? ]

Aten?ie : urmeaz? detalii despre nara?iune ?i/sau deznod?mant.

Diminea?a devreme, la 6 aprilie 1941, la Belgrad , capitala Regatului Iugoslaviei , doi ho?i petrec?re?i Petar Popara, poreclit Crni (Blacky) ?i Marko Dren se indreapt? spre cas?. Ei trec prin Parcul Kalemegdan ?i-l salut? pe fratelui lui Marko, Ivan, un ingrijitor de animale de la Gr?dina Zoologic? din Belgrad. Marko ii spune so?iei gravide a lui Blacky, Vera, c? l-au inscris pe Blacky in Partidul Comunist (KPJ).

Prima parte: R?zboi [ modificare | modificare surs? ]

Ulterior, Blacky, mahmur, ia micul dejun, in timp ce so?ia sa gravid? Vera se plange de presupusa lui aventur? cu o actri?? de teatru. Deodat?, se aud urletele avioanelor ?i bombele germane incep s? cad? asupra Belgradului. Dup? terminarea atacului aerian, Blacky iese afar?, impotriva dorin?elor so?iei sale, ?i inspecteaz? ora?ul devastat. Descoper? ruinele cl?dirilor ?i animale s?lbatice sc?pate de la gr?dina zoologic?, apoi se intalne?te cu Ivan care are cu el un cimpanzeu pe nume Soni. Rezisten?a Armatei Regale Iugoslave este rapid distrus?, iar trupele germane ocup? curand ?i dezmembreaz? intreg Regatul. Blacky incepe s? opereze clandestin ca activist comunist impreun? cu Marko ?i al?ii. Blacky i?i viziteaz? ocazional amanta, Natalija Zovkov, care a fost repartizat? intr-o brigad? de munc? a actorilor speciali care ajut? eforturile de reconstruc?ie a ora?ului sub control ocupa?ional german. Fiind o actri?? apreciat?, r?sf??at? ?i celebrat? a Teatrului Na?ional, Natalija a atras aten?ia unui ofi?er german de rang inalt, numit Franz.

Marko a aranjat un depozit de arme intr-un loc ascuns in pivni?a casei bunicului s?u. Dup? interceptarea lor cu un volum mare de arme, Marko ?i Blacky sunt identifica?i ca bandi?i comuni?ti periculo?i in buletinele radio germane. In timp ce Blacky se ascunde in p?dure, germanii intensific? raidurile din u?? in u?? in ora?. Marko ii duce pe Vera, Ivan ?i mul?i al?ii in pivni?? pentru a se ascunde. Vera d? na?tere unui b?ie?el, pe care il nume?te Jovan inainte de a muri.

In 1944, Blacky este in ora? pentru a s?rb?tori ziua de na?tere a fiului s?u la o petrecere comunist? local?. Cei doi cei mai buni prieteni se indreapt? spre teatru intr-o dispozi?ie jovial?. Ei o v?d pe Natalija interpretand pe scen? in fa?a lui Franz ?i a altor ofi?eri germani, iar Blacky il impu?c? pe Franz in piept. Cu Natalija, Blacky reu?e?te s? ajung? la o barc? ancorat? pe un rau chiar in afara Belgradului. To?i se preg?tesc pentru o nunt? for?at?, in ciuda protestelor Natalijei.

Petrecerea este intrerupt? de solda?ii germani care inconjoar? barca ancorat?. Deodat?, Franz apare strigand, cerand ca Blacky ?i Marko s? o elibereze pe Natalija, care fuge la Franz. Blacky este capturat de germani ?i torturat in spitalul din ora? cu ?ocuri electrice in timp ce Franz ?i Natalija i?i viziteaz? fratele Bata aflat in acela?i spital. Intre timp, Marko a g?sit o modalitate de a intra in cl?dire printr-un pasaj subteran de canalizare. Marko se strecoar? in spatele lui Franz, il sugrum? mortal cu un ?nur in fa?a Natalijei care trece din nou de partea lor. Marko continu? apoi s?-l elibereze pe Blacky. Ei pleac? cu Blacky extenuat care este ascuns intr-o valiz?. Blacky este r?nit accidental in valiz? de o grenad?.

Cateva zile mai tarziu, de Pa?te 1944, Marko ?i Natalija, acum un cuplu, se uit? la Blacky aflat in com?. La sfar?itul lunii octombrie, Armata Ro?ie inso?it? de partizanii iugoslavi intr? la Belgrad. Marko ?ine discursuri aprinse de pe balconul Teatrului Na?ional in timpul crizei de la Trieste, socializeaz? cu Josip Broz Tito , Aleksandar Rankovi? ?i Edvard Kardelj ?i st? lang? Tito in timpul paradelor militare prin centrul Belgradului.

Partea a doua: R?zboiul Rece [ modificare | modificare surs? ]

In 1961, Marko este unul dintre cei mai apropia?i asocia?i ?i consilieri ai lui Tito. Blacky ?i-a revenit intre timp dar impreun? cu ceilal?i sunt inc? in pivni??, avand impresia c? R?zboiul continu? deasupra lor. Marko ?i Natalija particip? la o ceremonie pentru deschiderea unui centru cultural ?i dezv?luie o statuie a lui Petar Popara Blacky, despre care toat? lumea crede c? a murit, devenind astfel Erou al Poporului . Cu ajutorul bunicului s?u, Marko supravegheaz? fabricarea armelor ?i chiar controleaz? timpul ad?ugand ore in fiecare zi, astfel incat oamenii din pivni?? cred c? au trecut doar 15 ani de la inceputul celui de-al Doilea R?zboi Mondial in loc de 20. Ei produc continuu arme ?i Marko profit? enorm din acest lucru.

Deasupra lor, incep film?rile la un film cinematografic sponsorizat de stat, bazat pe memoriile lui Marko intitulate Prole?e sti?e na belom konju ( Prim?vara vine pe un cal alb ). In curand, Jovan, fiul de 20 de ani al lui Blacky, se va c?s?tori cu Jelena, o fat? cu care a crescut in pivni??. Marko ?i Natalija sunt invita?i desigur la o s?rb?toare. Cimpanzeul lui Ivan, Soni, s-a r?t?cit intr-un tanc construit in pimni?? ?i a tras un proiectil care a f?cut o gaur? in perete. Soni iese afar?, se r?t?ce?te ?i Ivan il urmeaz?.

Blacky, cu fiul s?u Jovan, ies din subteran pentru prima dat? in ultimii 20 de ani. Intalnesc actorii ?i echipa de produc?ie a filmului Prim?vara vine pe un cal alb ?i cred c? r?zboiul este inc? in continuare, ucid doi actori imbr?ca?i in nazi?ti ?i pe actorul care-l interpreteaz? pe Franz. In aceast? van?toare de nazi?ti, Jovan se inec?, dar Blacky scap?.

Partea a treia: R?zboi [ modificare | modificare surs? ]

In 1992, in toiul r?zboaielor iugoslave , Ivan reapare cu Soni, pe care l-a g?sit recent. Se love?te de Marko, care incearc? s? intermedieze un transfer de arme in mijlocul unei zone de conflict. In?elegerea pic? ?i Ivan il prinde pe Marko ?i il bate pan? il las? incon?tient, apoi se sinucide. Natalija ajunge ?i intervine de partea lui Marko, delcarandu-?i dragostea pentru el. Sunt prin?i de militan?i ?i sunt comanda?i s? fie executa?i ca trafican?i de arme de c?tre comandantul militan?ilor, Blacky.

Blacky i?i mut? oamenii in pivni?a in care a tr?it cu ani in urm?, luandu-l pe Soni cu el. El vede o imagine a lui Jovan intr-o fantan? ?i, din neaten?ie, cade in ea ce se intinde dup? el.

Intr-o secven?? final? ca intr-un vis, Blacky, Marco ?i al?ii sunt impreun? la o petrecere afar?, s?rb?torind nunta lui Jovan. Ivan spune cateva cuvinte de desp?r?ire, care se termin? cu ?A fost odat? o ?ar?”.

Distribu?ie [ modificare | modificare surs? ]

  • Miki Manojlovi? ca Marko Dren , oficial al Partidului Comunist care avanseaz? in ierarhia partidului ?i care devine traficant de arme
  • Lazar Ristovski ca Petar ?Blacky” Popara , un electrician care se inscrie in Partidul Comunist inainte de al doilea r?zboi mondial ?i sfar?e?te ca un patriot sarb in timpul r?zboaielor iugoslave
  • Mirjana Jokovi? ca Natalija Zovkov , o actri?? de teatru oportunist? care-?i schimb? constant loialitatea
  • Slavko ?timac ca Ivan Dren , fratele balbait al lui Marko, care are grij? de animalele de la Gr?dina Zoologic? din Belgrad
  • Ernst Stotzner ca Franz , un ofi?er din Wehrmacht responsabil de Belgrad . De asemenea, Stotzner joac? un actor care il interpreteaz? pe Franz in filmul Prim?vara vine pe un cal alb .
  • Srđan Todorovi? ca Jovan Popara , fiul lui Blacky, care i?i tr?ie?te aproape intreaga via?? in subteran
  • Mirjana Karanovi? ca Vera , so?ia lui Blacky
  • Danilo Stojkovi? ca bunicul lui Marko , care este proprietarul pivni?ei ?i care il ajut? s? ?in? secretul fa?? de cei din pivni??
  • Bora Todorovi? ca Golub , ?eful orchestrei de al?muri care ii inso?e?te frecvent pe Blacky ?i Marko
  • Davor Dujmovi? ca Bata , fratele bolnav al Natalijei
  • Mirsad Tuka ca investigator
  • Predrag Zagorac ca Tomislav

Produc?ie [ modificare | modificare surs? ]

Filmarea a inceput in toamna anului 1993 ?i a durat pan? la inceputul prim?verii anului 1995. Radio-televiziunea din Serbia a avut un rol minor in finan?area filmului, iar filmul a folosit echipamentele armatei iugoslave inchiriate ca recuzit?. [12] Eurimages a contribuit par?ial la realizarea filmului.

Coloana sonor? [ modificare | modificare surs? ]

Coloana sonor? a filmului include muzica lui Goran Bregovi? ?i participarea cant?re?ei Cesaria Evora .

Recep?ie [ modificare | modificare surs? ]

Recep?ie critic? [ modificare | modificare surs? ]

Underground nu a fost revizuit pe scar? larg? de criticii in limba englez? , cu toate c? a ob?inut recenzii in general favorabile. Pe Rotten Tomatoes filmul are un scor de 81% pe baza a 31 de critici. In New York Daily News , Dave Kehr a l?udat filmul ca fiind ?inteligent de feroce ?i emo?ional din punct de vedere al ac?iunii”, [13] iar Kevin Thomas de la Los Angeles Times a precizat c? filmul ?[...] are un umor absurd scandalos, dar [prezint?] ?i o durere de nedescris, suferin?? ?i nedreptate". [14] Deborah Young de la revista Variety a revizuit pozitiv filmul dup? ce l-a v?zut la Festivalul de Film de la Cannes din 1995, considerand c? este ca un ?t?v?lug de circ care las? spectatorul ame?it ?i epuizat, dar puternic impresionat" ?i a ad?ugat c? "dac? Federico Fellini ar fi regizat un film de r?zboi , acesta poate c? ar fi sem?nat cu Underground ”. [15]

Janet Maslin, de la The New York Times , a scris c? ?adev?rata for?? a filmului este ideea devastatoare a unei dimine?i in care, dup? ce a tr?it o am?gire politic? care a durat cateva decenii, un b?rbat poate ie?i dintr-o ascunz?toare subteran? din Iugoslavia natal? ?i s? i se spun? c? nu mai exist? Iugoslavia". In timp ce recunoa?te c? ?politica din Underground a fost asaltat? ?i disecat? de publicul interna?ional”, consider? c? ?aceast? dezbatere este in mare parte specific?, deoarece nu exist? o agend? ascuns? pentru aceast? povestire robust? ?i nu teribil de subtil? a duplicit??ii... ideea central? a domnului Kusturica fiind o reprezentare indr?znea?? a ?icanelor politice care p?c?lesc o intreag? societate ?i a corup?iei care face un om s? prospere in detrimentul celui mai drag prieten al s?u". [16]

Intr-un articol din revista Sight & Sound din noiembrie 1996, autoarea britanic? Misha Glenny a lansat un atac in?ep?tor asupra criticilor care privesc acest film sau Lepa sela lepo gore al lui Srđan Dragojevi? printr-un obiectiv critic simplist, cu lentile pro- sau anti-sarbe. [17]

R?spuns politic [ modificare | modificare surs? ]

Criticii au considerat personajele Marko ?i Blacky drept ?idealizarea lui Kusturica a sarbilor prin?i in acte disperate de istorie ?i in r?ul altora, in timp ce personajele fricoase din film sunt croa?ii ?i bosniacii, care au ales tr?darea ?i colaborarea”. [18]

Stanko Cerovi?, directorul departamentului de redac?ie sarbo-croat al Radio France Internationale , a denun?at puternic filmul in iunie 1995, acuzandu-l pe Kusturica c? a r?spandit propaganda sarb?, folosind doar imaginile din istoria Iugoslaviei care i-au convenit, ignorand ? bombardamentul Vukovarului ?i a asediul de trei ani al Sarajevo-ului (ora?ul s?u natal) de c?tre armata sarb?”. [19] Cu toate acestea, in 2012, Cerovi? a spus c? nu exist? nicio propagand? in acest film ?i c? ?este foarte posibil ca Underground s? imb?traneasc? bine”. [20]

De-a lungul anilor 1990, Kusturica a fost atacat frecvent de intelectualii publici francezi Bernard-Henri Levy ?i Alain Finkielkraut in mass-media francez? in privin?a alegerilor sale de via?? ?i in carier?. [21] In general, cei doi au adoptat viziunea na?ionalist? oficial? musulman bosniac? care-l consider? pe Kusturica un ?tr?d?tor care a trecut de partea inamicului intorcand astfel spatele ora?ului s?u, r?d?cinilor sale etnice ?i a na?iunii sale”. [22] [23] [24] Finkielkraut nu a v?zut filmul cand a scris in Liberation c? ?falsificarea ofensiv? ?i stupid? a tr?d?torului care a primit palma martiriului a trebuit s? fie denun?at? imediat”. Intre timp, Levy l-a numit pe Kusturica un ?autor fascist”, in timp ce ?i-a rezervat o viitoare p?rere dup? ce va viziona filmul. [25] Dup? ce a vizionat Underground , Levy l-a numit pe Kusturica un ?geniu rasist asem?n?tor lui Louis-Ferdinand Celine ”. [26] Al?i intelectuali precum Andre Glucksmann ?i Peter Handke s-au al?turat dezbaterii. [27]

In cadrul discu?iilor din septembrie 2008 intre filosoful sloven Slavoj ?i?ek ?i Bernard-Henri Levy cu privire la problemele care au leg?tur? cu semnifica?ia istoric? ?i social? a evenimentelor din Mai 1968 in Fran?a, [28] ?i?ek a adus in discu?ie filmul Underground ?i pe Kusturica, iar Levy a spus despre Underground c? el ”crede c? este unul dintre cele mai oribile filme pe care l-a v?zut... Ce fel de societate iugoslav? vezi in acest film al lui Kusturica? O societate in care oamenii tot timpul curvesc, beau, lupt? - un fel de orgie etern?.” Levy a r?spuns c? se consider? un ?du?man al lui Kusturica, ca om”, dar c? Underground nu este ?un film r?u” apoi a continuat s? laude structura narativ? a filmului ?i a concluzionat c? ?d-l. Kusturica este unul dintre acele cazuri, avem ?i scriitori de acest fel, in care omul este mai prost decat munca lui”. [29] Romancierul bosniaco-american Aleksandar Hemon a criticat Underground in 2005, afirmand c? a redus atrocit??ile sarbe?ti prin ?prezentarea r?zboiului in Balcani ca un produs al nebuniei colective, inn?scute, s?lbatice”. [30]

Distinc?ii [ modificare | modificare surs? ]

Underground a ca?tigat premiul Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes din 1995, [31] acesta fiind considerat cea mai mare onoare a festivalului. A fost cel de-al doilea premiu al regizorului Emir Kusturica, dup? cel pe care l-a primit pentru filmul s?u din 1985, Tata in c?l?torie de afaceri . [32] Underground a fost selectat ca propunerea Serbiei pentru cel mai bun film str?in la a 68-a edi?ie a Premiilor Oscar, dar nu a fost acceptat. [33] [34]

Premiu Data ceremoniei Categorie Destinatar(i) Rezultat Note
Boston Society of Film Critics 14 decembrie 1997 cel mai bun film str?in Emir Kusturica Ca?tigat [35]
Festivalul Interna?ional de Film de la Cannes 17 ? 28 mai 1995 Palme d'Or Ca?tigat [31]
Premiile Cesar 3 februarie 1996 cel mai bun film str?in Nominalizare [36]
Premiile Independent Spirit 21 martie 1998 cel mai bun film str?in Nominalizare [37]
Premiul Lumieres 29 ianuarie 1996 cel mai bun film str?in Ca?tigat [38]
National Society of Film Critics 3 ianuarie 1998 cel mai bun film str?in Locul 2 [39]
Premiile criticilor de film din New York 11 decembrie 1997 cel mai bun film str?in Locul 2 [40]

Proces de calomnie [ modificare | modificare surs? ]

La 8 martie 2001, revista de ?tiri sarb? Vreme a publicat o pies? a dramaturgei sarbe Biljana Srbljanovi? sub titlul ?Hvala lepo”, care se refer? in trecere la Underground, ca fiind ?finan?at de Milo?evi? ” ?i il acuz? pe Kusturica c? este ?un profitor imoral“. Biljana a continuat s?-l acuze pe regizor de ?colaborare direct? cu regimul prin intermediul prietenului s?u Milorad Vu?eli?”. [41] La 20 martie 2001, Kusturica a decis s-o dea in judecat? pe Srbljanovi? pentru calomnie . [42]

Inainte de prima intalnire a instan?ei din septembrie 2001, revista Vreme a organizat o tentativ? de mediere intre cele dou? p?r?i, Kusturica ?i Srbljanovi? s-au intalnit fa?? in fa?? in birourile revistei. In cadrul ?edin?ei, Kusturica ?i-a exprimat disponibilitatea de a renun?a la acuza?ii dac? Srbljanovi? i?i cere scuze public, ins? Srbljanovi? a refuzat. A doua zi, in data primei instan?e, Srbljanovi? a respins din nou oferta de retragere a acuza?iilor dac? i?i cere scuze public. [43] Astfel, dosarul instan?ei a continuat, avocatul lui Kusturica, Branislav Tapu?kovi?, prezentand detalii despre sursele de finan?are ale filmului, cele mai multe dintre acestea fiind companii de produc?ie franceze. La 11 decembrie 2003, instan?a municipal? s-a pronun?at in favoarea lui Kusturica, obligand-o pe Srbljanovi? la plata daunelor, precum ?i la acoperirea cheltuielilor de judecat?. [44]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Filmportal.de  
  2. ^ zelluloid.de , accesat in  
  3. ^ a b c d e Unifrance , accesat in  
  4. ^ a b c Lexiconul german al filmelor interna?ionale , accesat in  
  5. ^ a b c Filmportal.de , accesat in  
  6. ^ a b c PORT.hu , accesat in  
  7. ^ ?esko-Slovenska filmova databaze  
  8. ^ Unifrance , accesat in  
  9. ^ en Underground (1995) - Release Info , imdb.com
  10. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  11. ^ no 'Bila jednom jedna zemlja, tv-serie fra 1995 , filmfront.no
  12. ^ ?The many lives of Emir Kusturica” . International Herald Tribune . .  
  13. ^ Kehr, Dave ( ). ? ' Underground' Serbs Up Compelling Vision” . New York Daily News . Arhivat din original la . Accesat in .  
  14. ^ Thomas, Kevin ( ). ? ' Underground' Is Epic Tale of Troubled Land” . Los Angeles Times .  
  15. ^ Young, Deborah ( ). ?Underground” . Variety .  
  16. ^ Maslin, Janet ( ). ?From Former Yugoslavia, Revelry With Allegory” . The New York Times .  
  17. ^ Misha Glenny, If You Are Not For Us , Sight & Sound, November 1996, pag.12
  18. ^ Halpern, Dan ( ). ?The (Mis)Directions of Emir Kusturica” . The New York Times .  
  19. ^ Stanko Cerovi? ( ). ?Kusturica's Lies Awarded the Golden Palm in Cannes” . The Bosnian Institute. Arhivat din original la . Accesat in .  
  20. ^ ?Na svojoj strani” . vreme.com . . Arhivat din original la . Accesat in .  
  21. ^ ?The betrayal of the scholars Alain Finkielkraut and Bernard Henry Levy, two propagandists of the ≪clash of civilizations” . Voltaire Network . .  
  22. ^ Riding, Alan ( ), Dispute Leads Bosnian to Quit Films (in englez?), The New York Times, ISSN   0362-4331  
  23. ^ ?Sarajevan's Journey From Cinema Hero to 'Traitor ' ” . latimes .  
  24. ^ ?Finding roots in a reel Balkan village” . latimes .  
  25. ^ Le Point, Bloc Note of 10 June 1995 and of 21 October 1995
  26. ^ Le Point, Bloc Note of 4 November 1995
  27. ^ ?CINEMA DISPUTE” . The New Yorker . .  
  28. ^ Incepand din luna mai 1968, o perioad? de tulbur?ri civile a avut loc in toat? Fran?a, care a durat aproximativ ?apte s?pt?mani ?i a fost marcat? de demonstra?ii, greve generale ?i ocuparea universit??ilor ?i a fabricilor.
  29. ^ ?Violence & the Left in Dark Times: A Debate" 36:45” . Fora TV . . Arhivat din original la . Accesat in .  
  30. ^ Halpern, Dan ( ). ?The (Mis)Directions of Emir Kusturica” . The New York Times . Accesat in .  
  31. ^ a b ?Underground” . festival-cannes.com . Accesat in .  
  32. ^ Holdsworth, Nick; Kozlov, Vladimir ( ). ?Emir Kusturica, Rep Deny Controversial Cannes Comments” . The Hollywood Reporter . Accesat in .  
  33. ^ Margaret Herrick Library, Academy of Motion Picture Arts and Sciences
  34. ^ ?41 to Compete for Foreign Language Oscar Nominations” . FilmFestivals.com . Arhivat din original la . Accesat in .  
  35. ^ ?Past Award Winners” . Boston Society of Film Critics . Arhivat din original la . Accesat in .  
  36. ^ ?PALMARES 1996 - 21 EME CEREMONIE DES CESAR” . Academie des Arts et Techniques du Cinema . Arhivat din original la . Accesat in .  
  37. ^ Hernandez, Eugene ( ). ?Duvall's 'Apostle' Nabs Most Nominations for 13th Independent Spirit Awards” . IndieWire . Accesat in .  
  38. ^ ?Prix et nominations : Lumieres de la presse etrangere 1996” . AlloCine . Accesat in .  
  39. ^ McCarthy, Todd; Cheshire, Godfrey ( ). ? ' Confidential' adds kudos” . Variety . Accesat in .  
  40. ^ Maslin, Janet ( ). ? ' L.A. Confidential' Wins Critics Circle Award” . The New York Times . Accesat in .  
  41. ^ ?Umesto pomirenja - tu?ba” . Glas javnosti . .  
  42. ^ ?Kusturica encore montre du doigt” . allocine.fr . .  
  43. ^ ?Ko je (ne)moralan?” . blic.rs . .  
  44. ^ ?Srbljanovi? kriva za klevetu” . Ve?ernje novosti . .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

v   ?   d   ?   m
Filme regizate de Emir Kusturica
Filme
Documentare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Underground_(film)&oldid=16067529