De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Vechiul tunel de varf
Gotthard
?i noul
tunel de baz? Gotthard
Reprezentarea schematic? a unui tunel de baz? in
Europa
; acesta are dou? tuburi conectate la fiecare cateva sute de metri pentru a permite evacuarea in caz de urgen??
[imaginea prezint? o sta?ie de evacuare din
tunelul Gotthard
, cel mai lung tunel de cale ferat? din lume ? 57 km (35 mi)]
Un
tunel de baz?
este un tip de
tunel
, in special un tunel de cale ferat?, care este construit pe la baza unui
pas montan
. Acest tip de tunel conecteaz? in mod obi?nuit dou?
v?i
aflate la aceea?i
altitudine
.
[1]
Cand au fost ini?ial construite, liniile de cale ferat? clasice prin teren muntos evitau pe cat posibil tunelurile, datorit? limit?rilor tehnologice ?i costurilor mari, folosindu-se in schimb pante lungi ?i abrupte ?i multe curbe, inclusiv spirale. Tunelurile, care erau str?punse cat mai spre varful muntelui pentru a li se reduce lungimea, erau numite
tuneluri de varf,
spre a fi deosebite de tunelurile de baz? construite uneori prin acela?i masiv muntos.
Tunelurile de baz? pornesc de la o filozofie complet diferit?, eliminand complet sau minimizand declivit??ile ?i evitand curbele, rezultand in final tuneluri mai lungi pe un traseu, dar distan?e totale de c?l?torie mai scurte. In plus, ele permit viteze mai mari de trafic ?i costuri mai mici cu consumul de energie.
Conceptul de tunel de baz? exist? din
secolul al XIX-lea
. Spre exemplu, tunelul de baz? al
liniei Hauenstein
a fost str?puns in 1916. El a fost popularizat in
Elve?ia
in cursul dezbaterilor privind
noile linii feroviare transalpine
.
Unele din cele mai cunoscute tuneluri de baz?, dup? lungime ?i dat? de deschidere:
- Tunelul de baz? Gotthard
(57,1 km, 2016), Elve?ia
- Tunelul de baz? Mont d'Ambin
(57 km,
data de deschidere nu a fost stabilit? inc?
), Fran?a ?i Italia
- Tunelul de baz? Brenner
(55 km,
prev?zut pentru 2025
), Austria ?i Italia
- Tunelul de baz? Lotschberg
(34,6 km, 2007), Elve?ia
- Tunelul de baz? Semmering
(27,3 km,
prev?zut pentru 2025
), Austria
- Tunelul de baz? Pajares
(24,7 km,
data de deschidere nu a fost stabilit? inc?
), Spania
- Tunelul de baz? Zimmerberg
(20 km,
lucr?rile nu au inceput inc?
), Elve?ia
- Tunelul de baz? Apenini
(18,5 km, 1934), Italia
- Tunelul de baz? Ceneri
(15,4 km,
prev?zut pentru 2020
), Elve?ia
- Tunelul de baz? Furka
(15,4 km, 1982), Elve?ia
Au fost prev?zute ?i tuneluri de baz? prin
Mun?ii San Gabriel
ca parte a sistemului de cale ferat? de mare vitez?
California High Speed Rail
.
[2]
- ^
?LZMK:
tunel
”
(in croat?). enciklopedija.hr.
Arhivat
din originalul de la
. Accesat in
.
... prema dubini u terenu: niskole?e?i (bazni) tuneli, tuneli koji spajaju dvije doline pribli?no iste nadmorske visine, visokole?e?i kratki vododijelni tuneli s usponima s obiju strana i prijelomom nivelete u sredini tunela te niskole?e?i dugi vododijelni tuneli s jednim nagibom.
- ^
?Latest plan for California's high-speed rail calls for tunnel into San Fernando Valley”
. Los Angles Daily News.
. Accesat in
.
