Tu Bishvat (sau Tu bi?vat , ?15 al lunii Shvat” in litere ebraice ?"? ????) este o dat? a calendarului evreiesc , a 15-a zi a lunii Shvat , cand se s?rb?tore?te in tradi?ia evreilor Anul Nou al Pomilor - in ebraic? Rosh Hashana La'ilanot . Aceasta dat? este men?ionat? in Mishna , tratatul Rosh Hashana (Anul Nou) 1,1. Tu Bishvat face parte din s?rb?torile a?a numite minore ale iudaismului, ca ?i Hanuka ?i Purim , fiind zi lucr?toare. Ea este o s?rb?toare postbiblic? , care marca in antichitate incheierea iernii , a sezonului ploilor in Palestina antic?.

In timpul exilului s?rb?toarea a continuat s? lege pe evrei, prin ata?amentul fa?? de fructele caracteristice zonei mediteraniene, cu regiunea lor de obar?ie. De Tu Bishvat sunt legate cateva comandamente religioase (mitzvot) referitoare la roadele pomilor, comandamente legate de p?mantul ??rii Israelului.

In perioada emigra?iilor sioniste de repatriere in Palestina, de la sfar?itul secolului al XIX-lea ?i prima jum?tate a secolului al XX-lea, dinaintea infiin??rii Statului Israel, Tu Bishvat a devenit o s?rb?toare aflat? sub semnul rena?terii na?iunii ?i a rea?ez?rii evreilor in Palestina istoric? sau ?ara Israelului. Ulterior locuitorii evrei ai Statului Israel il celebreaz? ca pe o s?rb?toare a naturii, prin ceremonii de s?dit pomi ?i m?suri de ap?rare a mediului inconjur?tor . De Tu Bishvat se obi?nuie?te a se consuma cele ?apte genuri de fructe din ?ara Israelului, Shivat Haminim . Unii organizeaz? o ceremonia de Seder Leil Tu bishvat - cin? (seder ,dup? pilda celui de Pa?te) a Nop?ii de Tu bishvat, denumit? ?i ?Tikun Pri Etz Hadar”.

Denumirea [ modificare | modificare surs? ]

Numele Tu Bishvat inseamn? 15 Shvat, unde ?Tu” - al?turarea literelor tet ? ?i vav ?(citit aici ca vocala u, shuruk)- este semnul literal ebraic al num?rului 15. Litera Tet ? are valoarea numeric? 9, iar litera Vav are valoare 6, de unde cele dou? litere impreun? inseamn? 15. In acest caz nu s-a folosit litera yud ? (insemnand 10)ca pentru alte numere dintre 10 ?i 20, din cauza interdic?iei al?tur?rii in acest context a literelor yud (10) ?i hey (?) (5) pentru a evita inceputul tetragramei , numele de nepronun?at al lui Dumnezeu . S?rb?toarea se nume?te ?i Hamisha-asar Bishvat, adic? Cincisprezece Shvat.

In Talmud [ modificare | modificare surs? ]

Tu Bishvat este men?ionat in Mishna, in tratatul talmudic (masehet) Rosh Hashana, ca unul dintre cei patru ani noi ai calendarului ebraic. "Sunt patru date de an nou:1 Nisan - anul nou al regilor ?i s?rb?torilor ( Shalosh Regalim ), 1 Elul - anul nou al zeciuielii animalelor. Rabi Elazar ?i Rabi Shimon spun:1 Tishrey. 1 Tishrey - anul nou pentru socotirea calendarului, a anilor sabatici ?i a jubileelor , pentru plant?ri ?i ins?man??ri.1 Shvat, anul nou al pomului, dup? ?coala lui Shamai. ?coala lui Hilel zice: 15 Shvat." ?????????? ??????? ??????? ???. ???????? ????????? ????? ????????? ??????????? ????????????. ???????? ????????? ????? ????????? ?????????? ????????. ?????? ????????? ???????? ????????? ?????????, ???????? ???????????. ???????? ??????????? ????? ????????? ?????????? ??????????????? ??????????????, ???????????? ????????????. ???????? ?????????, ????? ????????? ????????, ?????????? ???? ????????. ????? ?????? ?????????, ???????????? ?????? ????."

Inv??a?ii Talmudului au decis in aceast? chestiune in favoarea ?colii lui Hilel cel B?tran. Adic? nu 1 Shvat, ci 15 Shvat a devenit data folosit? pentru calcularea inceputului ciclului agricol in scopul zeciuielilor biblice.

Dup? Talmud [ modificare | modificare surs? ]

Statutul de s?rb?toare este men?ionat in perioada Geonimilor , cand au fost redactate rug?ciuni speciale in cinstea acestei ocazii ?i s-au compus cantece liturgice - piutim - spre binecuvantarea pomilor. In Gheniza din Cairo au fost descoperite dou? astfel de cantece - piutim de tipul "krovot" - urand recolte bogate, al c?ror autor era Rabi Yehuda Levi Berabi Hilel, poet evreu care a tr?it in Palestina inainte de anul 1000. E vorba de :??? ????? ??? ???? ??????"" cu versurile aranjate dup? ordinea alfabetului, ?i "??? ????? ??? ?????. In vremea antic? s?rb?tori propriu-zise (Hag) erau socotite numai acele consacrate de c?r?ile biblice ?i in care se aduceau ofrande (korban haghiga) in Templul din Ierusalim . Celelalte zile de bucurie (Moed, la plural Moadim) nu erau numite Hag. Caracterul festiv al Tu Bishva s-a p?strat la evreii a?kenazi inc? din perioada inv??a?ilor numi?i Rishonim (Cei Dintai)(sec 11-15). Astfel Rabenu Gershom a cerut s? nu se ?in? post in ziua de 15 Shvat deoarece ea se numeste An Nou ?i seam?n? prin aceasta cu al?i Rashey Shanim (Ani Noi) in care nu se poste?te. A?a a scris ?i rabinul Yosef Caro, autorul codului ultimativ al legii iudaice, Shulhan Aruh . Rabinul Loew, cunoscut ca Maharal din Praga a amintit prima dat? c? de Tu Bishvat nu se roste?te rug?ciunea Tahanun. LA fel Rabinul Iozefa Hashamash din Worms a scris c? de 15 Shvat elevii din ?colile talmudice primeau vacan?? ?i li se imp?r?eau pr?jituri ????? ?i ?uic?.

Ofrandele ?i zeciuielile biblice [ modificare | modificare surs? ]

• Orla - interdic?ia biblic? (Levitic, 19,23) a consum?rii roadelor pomilor in primii trei ani de cand au fost s?di?i.
• Neta Revayi - comandamentul biblic (Levitic 19,24) de a duce recolta de fructe din al patrulea an pentru a fi consumat? la Ierusalim.

Neta Revayi (??? ????) reprezint? roadele pomilor din al patrulea an de cand au fost s?di?i. Data in care incepe socotirea a trei ?i patru ani de la s?dire este 15 Shvat. Fructele din acest al patrulea an sunt considerate sacre ?i in perioada existen?ei Templului din Ierusalim ele trebuiau duse de popor la Ierusalim ?i consumate acolo. In cazul in care aceste Neta Revayi nu puteau fi duse la Ierusalim, ele se puteau vinde, iar cu banii ob?inu?i se puteau cump?ra alimente la Ierusalim.

• Maaser Sheni - A doua zeciuial? sau dijm? sunt roadele care se m?nanc? la Ierusalim, iar Maaser Ani * Zeciuiala S?racului sunt roadele care se impart s?racilor.(Deuteronom, 14, 22-29). Datele lor se socoteau dup? cum fructele s-au copt inainte sau dup? Tu Bishvat.

Dintre cerin?ele talmudice in leg?tur? cu fructele ?i care utilizeaz? Tu Bishvat ca dat? de referin?? pentru socotirea varstei pomilor fructiferi, Orla a r?mas pan? ast?zi, in principiu a?a cum era in epoca talmudic?. Evreii ortodoc?i observ? aceste precepte ca parte din Halaha , codul religios iudaic. Fructele care au copt ale unui pom de trei ani inainte de Tu Bishvat sunt considerate orla ?i interzise consumului, in vreme ce roadele coapte la Tu Bishvat sau dup? Tu Bishvat in al treilea an de via?? al pomului sunt permise. In primul an, al doilea an, al patrulea an ?i al cincilea an al ciclului sabatic de 7 ani, se observ? a doua zeciuial? doar printr-o ceremonie simbolic? de plat? a unei monede. In anul al treilea si al ?aselea al ciclului de ?apte ani se face o substitu?ie a Zeciuielii s?racului sub forma unor dona?ii pentru opere de caritate. Tu Bishvat este data de referin?? dup? care se determin? c?rui an apar?in recoltele de poame.

Obiceiuri cabalistice ?i hasidice [ modificare | modificare surs? ]

In Evul mediu Tu Bishvat era s?rb?torit printr-o mas? de fructe. In secolul al XVI-lea cabalistul Itzhak Luria ?i ucenicii s?i la Safed , au instituit o cin? numit? ?Seder de Tu Bishvat”, unde se consumau zece feluri de fructe ?i se beau patru pahare de vin dup? o ordine ritual?, recitandu-se binecuvant?ri, cu convingerea c? s?rb?toarea va apropia oamenii ?i lumea de perfec?iunea divin?. In Israelul modern a ren?scut acest obicei, ?i numero?i evrei, religio?i sau laici, il cultiv?, uneori folosind c?r?i speciale de rug?ciune sau de ritual dup? modelul Hagadei de Pesah.

In unele comunit??i hasidice chitre r?mase de la s?rb?toarea Sukot sunt zaharisite sau murate pentru a fi consumate de Tu Bishvat.

Obiceiuri in Israel [ modificare | modificare surs? ]

La Tu Bishvat in anul 1890 , rabinul Zeev Yavetz, unul din fondatorii mi?c?rii religioase na?ionale Mizrahi ?i-a luat elevii la s?dit pomi in noua a?ezare agricol? evreiasc? Zihron Yaakov . Acest obicei a fost adoptat in anul 1908 de c?tre Asocia?ia Profesorilor evrei din Palestina ?i apoi de c?tre Fondul Na?ional Evreiesc (Keren Kayemet L'Israel) intemeiat in 1901 pentru a patrona achizi?ionarea de p?manturi ?i imp?durirea in Palestina. La inceputul secolului al XX-lea Fondul Na?ional Evreiesc a lansat o mare actiune de plantare de eucalip?i pentru a opri epidemia de malarie din valea ml??tinoas? Hula . ?i in zilele noastre Fondul planific? plant?ri de copaci in p?durile Israelului cu ocazia s?rb?torii de Tu Bishvat. Peste un milion de israelieni iau parte la aceste activit??i.

Deoarece Tu Bishvat simbolizeaz? rena?terea naturii, numeroase institu?ii din Israel au ales aceast? zi pentru inaugurarea lor. Punerea pietrii de temelie a Universit??ii Ebraice din Ierusalim a avut loc de Tu Bishvat in anul 1918 , cea a Politehnicii din Haifa (Tehnion) tot de Tu Bishvat in anul 1925 , iar cea a Knessetului , parlamentul israelian, la Tu Bishvat 1949 .