Trompet?

Trompeta este un instrument muzical de suflat alc?tuit dintr-un tub de alam? indoit de dou? ori care se termin? la un cap?t cu o deschiz?tur? in form? de palnie. Trompeta este cel mai vechi instrument muzical datand de la 1500 i.Hr. Inc? din secolul al XV-lea au fost construite in principal din alam?, de obicei, indoite de dou? ori intr-o form? alungit?, rotunjit?.

Trompeta de metal era cunoscut? in Egiptul Antic , acum aproximativ 4000 de ani. Cele mai vechi exemplare care exist? sunt cele dou? trompete descoperite in mormantul faraonului Tutankhamon . Aceste trompete str?vechi se deosebeau mult de trompetele din ziua de azi.

Cuvantul romanesc ?trompet?” deriv? din cuvantul vechi francez ?trompe” care se refer? la trompa unui elefant. Trompetele primitive se asem?nau intr-adevar cu trompa unui elefant. Dramaturgul grec Eschil (525-456 i.e.n.) a definit sunetul trompetei drept ?penetrant”. Folosirea trompetei se limita la campul de lupt?, ocazii festive sau funerarii, intreceri sportive ?i alte evenimente publice.

De?i in Israel trompetele erau folosite pentru semnale militare, acestea asigurau ?i muzica in templele religioase. Astfel de instrumente de inalt? calitate, din argint, erau produse de me?te?ugari iscusi?i. In templu trompe?ii cantau la unison. A?adar, trompetele folosite in Israel erau instrumente cu form? cizelat? care produceau sunete pl?cute. Cu toate acestea, asemenea trompetelor folosite de alte popoare invecinate, ele puteau produce doar un num?r limitat de sunete. Pentru a imbog??i gama de tonuri muzicale produse, trebuiau modificate forma ?i lungimea trompetei. Pentru inceput i s-a dat o lungime mai mare, considerand c? acest lucru ii va cre?te repertoriul de note. O trompet? medieval?, numit? ?Busine” masura, pe cat se poate de ciudat, 1.80m. De aceea, pentru o manuire cat mai u?oar?, in secolul al XIV-lea i s-a dat forma literei S. Un secol mai tarziu trompetei i s-a ad?ugat o bucl? alungit? cu trei ramnifica?ii paralele. Noua trompet? putea produce mai multe sunete ins? doar in registrul acut. Apoi instrumentului i s-au ad?ugat tuburi suplimentare de schimb. Tuburile au coborat tonalitatea sunetelor trompetei de la nota fa la si bemol .

In jurul anului 1760 muzicianul rus Kolbel a f?cut o descoperire revolu?ionar?. El a plasat un orificiu in apropierea pavilionului trompetei ?i l-a acoperit cu o clap? c?ptu?it? cu un material moale avand rolul unui dop. Ac?ionarea acestei clape avea ca efect urcarea fiec?rei note cu un semiton.

In 1801 un trompetistul Anton Weindinger din Viena a imbun?t??it modelul lui Kolbel, producand o trompet? cu 5 clape care producea toate notele gamei ?i la care se canta f?r? mare dificultate.

In 1815 Heinrich Stoelzel a ob?inut brevetul pentru o inven?ie care ad?uga trompetei ventile sau pistoane. De?i cu multe imperfec?iuni, inven?ia a rezistat pan? in zilele noastre, perfec?ionandu-se treptat. In forma actual? trompeta are trei pistoane sau clape, de obicei in si bemol .